4,154 matches
-
contra tinerii reuniuni. Telegrama adresată primariului de Iași e următoarea: Cernăuți, 13 octomvrie. D-lui primar de, Iași, "Arboroasa", Societatea junimei române din partea detruncheată a vechei Moldove aduce condolența membrilor săi pentru domnitorul decapitat. Comitetul. Curierul Balassan" comunică următoarele detalii: Telegrama aceasta fu întrebuințată ca mijloc pentru a învinui pe Societatea ce lucrează pentru răzvrătirea ordinei, pentru pregătirea unei răscoli și a[ltele]. Procurorul și comisarii se transportară în localul "Arboroasei", unde găsiră prezenți pe mai mulți membri. Procurorul începu percheziția
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a urmări pe toți studenții români de la Universitatea de acolo, a face perchiziții pe la casele lor, precum și pe mulți alți români notabili din Cernăuți și Bucovina. Procurorul intentă "Arboroasei" și membrilor ei proces de "naltă trădare" fiindcă: 1. Comitetul trimisese telegrama sus-citată către primarul Iașului. 2. Că, cu ocazia unei mici serbări, membrii "Arboroasei" rădicară toaste în sănătatea românilor, a domnitorului Carol I și a vitezei armate române. 3. Că au fluierat în clasă pe profesorul de dreptul roman când își
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lucru, dar pentru studenți nu este nici imprudent măcar de a primi sume ce li se dăruiesc. Cât despre punctul întîi, am adus în unul din numerile trecute părerea noastră, pe care credem a o putea repeta în câteva cuvinte. Telegrama aceasta au fost provocată de necuviințe mult mai grave din partea jidanilor din Bucovina. Acești turcofili exagerați și cititori înfocați ai "Nouăi prese libere", cari sunt în stare să creadă orice rău despre români, vor fi manifestat în mod prea vioi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de a cita la capăt toate izvoarele de care ne-am servit. Rugăm deci să ni se îngăduie de a cita izvoarele abia la capătul studiului nostru, care se termină cu cesiunea de la 1812. [5 martie 1878] CONCESIUNI ECONOMICE O telegramă a agenției Havas ne vestește sosirea d-lui Brătianu în Viena, solicitarea sa pentru sprijinul Austriei în afacerile noastre și răspunsul Austriei, care se zice că ar fi egal cu încuviințarea acelui sprijin, dacă i se vor face concesiuni economice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ierte d. T., dar adevărul înainte de toate. Amicus Plato, magis amica veritas. Articolul 2 garantează integritatea teritoriului român și despre Rusia, aceasta-i opinia lumii întregi; opinia contrară e pur și simplu o sofismă foarte străvezie. Iară faptul că o telegrama a marelui duce a fost trimisă M. S. Domnitorului, cerând ajutorul armatei române, este un fapt autentic. Însuși guvernul a declarat-o în ședințele secrete ale Adunărilor și, până când nu se va dezminți în mod limpede, mănținem afirmațiunea noastră În fața
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne poate face această mărturisire, atunci declarăm că d. T. poate să fie român prin întîmplarea nașterei, dar desigur nu este nici prin cugetul său, nici prin inima sa. [28 octombrie 1878] O CURIOZITATE Primim din Vaslui următoarea foarte minunată telegramă: Ziarului "Timpul". Niște indivizi; unii paraponisiți, alții fără greutate socială, a atribuit d-lui prefect Holban niște infame calomnii. Subsemnații cetățeni indignați dezmințim că faptul atribuit d-lui Holban prin ziarele "Steaua Romîniei" și "Timpul" sânt pure invențiuni demne numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ilie Maglianu; I. Botez; G. Bălănescu; V. Bușilă; G. Chrisoscoleu; M. Radovici; D. Selveanu; Ion G. Popescu; N. A. Bercan și Ion Gheorghiu. Lucrul pare cam încurcat; dar putem să ne deslușim pe calea analizei gramaticale despre cele ce zice minunata telegramă. Prin urmare: "Acești infami calomniatori: iscăliții" roagă chiar ei "pe înaltul guvern și pe oamenii de onoare să nu le mai dea crezământ. " {EminescuOpX 147} Dânșii spun în capul telegramei, că "s-a atribuit niște calomnii d-lui Holban de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deslușim pe calea analizei gramaticale despre cele ce zice minunata telegramă. Prin urmare: "Acești infami calomniatori: iscăliții" roagă chiar ei "pe înaltul guvern și pe oamenii de onoare să nu le mai dea crezământ. " {EminescuOpX 147} Dânșii spun în capul telegramei, că "s-a atribuit niște calomnii d-lui Holban de cătră niște indivizi, unii paraponisiți, alții fără greutate socială". Noi știam că d-lui Holban i s-a atribuit cu totul altă vină decât vina calomniei. Apoi, dânșii "dezmint că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
este întărită și "prin constatarea procurorului". P. S. între iscălituri se află și numele directorului școalei din Vaslui, d. Chrisoscoleu, profesor de gramatica românească. Bănuim că, fiind cărturar distins al democrației vasluiene, dumnealui trebuie să fi așternut pe hârtie această hazlie telegramă. Notăm cu bucurie că stilul democratic face progrese la Vaslui. Democrații vasluieni s-au hotărât, se vede, a se ține la înălțimea diapazonului stilistic al fraților întru Constituție din Capitală. Începutul, după cum văzurăm din telegrama de mai sus, merită laude
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
așternut pe hârtie această hazlie telegramă. Notăm cu bucurie că stilul democratic face progrese la Vaslui. Democrații vasluieni s-au hotărât, se vede, a se ține la înălțimea diapazonului stilistic al fraților întru Constituție din Capitală. Începutul, după cum văzurăm din telegrama de mai sus, merită laude și încurajare și de aceea ne-am hotărât a insera producția democraților vasluieni chiar pe a treia pagină. Înainte dar, democrații vasluieni! Dați-i zor cu stilul! Deviza vă este mare: condeile democratice nu admit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
promisiuni estreine: în afară articole de ziare, depeșe inspirate ale agenției Havas, Instrucțiuni și note confidențiale în care se zice că cestiunea e ca și rezolvată, lucrul c ca și făcut. Mai deunăzi ziarele engleze, franceze, germane, italiene publicau o telegramă din sorginte oficială, datată din București, prin care se zicea că d. ministru de esterne Cîmpineanu a ținut în Senat un cuvânt foarte dezvoltător, foarte energic în favoarea izraeliților și că elocuentul cuvânt a produs în Senat și în țară o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aminte o epigramă a lui C. Bălăcescu: Din modestie se vede Zici că nu-nsemnezi nimic; Tu o zici făr-a o crede, Eu o crez fără s-o zic. [8 aprilie 1879] {EminescuOpX 218} CESTIUNEA ORIENTULUI ["DUPĂ CUM ȘTIM... După cum știm, o telegramă din Constantinopol ne-a anunțat numirea lui Aleco Pașa ca guvernator al Rumeliei. Poarta într-atîta a făcut bine numind guvernator pentru această provincie întru cât ea a îndeplinit și ultima condiție ce mai pretextau rușii pentru deșertarea Rumeliei. Se-nțelege
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
s-a schimbat chestia și merg siliți oriunde vreau. Astfel vedeți că neapărat trebuie să am bani pentru care este cinci zile de când eu și intendantul am telegrafiat Excelenției voastre și răspuns nu am primit. Afară de aceasta faceți cunoscut cu telegramă, ca să se dea câte doi cazaci și doi soldați la fiecare (transport, ca cărăușii să nu se poprească pe drum și să binevoiți a porunci ca aicea la încărcat să nu zăbovească și la descărcat asemenea nenorociții cărăuși, precum acuma
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de un altul și că acest altul nu se grăbea câtuși de puțin să ia o decizie. Lasă că te grăbesc eu, gândeam, o să-ți placă. Nu mai am mult și mă întorc în orașul nostru. Și deodată primesc o telegramă: "Nu-mi mai scrie, Petrică s-a întors acasă". Numai că o scrisoare de-a mea era pe drum. Foarte bine, am gândit, lasă-l s-o prindă, s-o citească și să vadă. De astă dată nu mai erau
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
joc interesele românești și numai atunci când inamicul s-ar fi aflat deja pe teritoriul României. Altminteri, în absența unei cereri formale din partea noastră, Nistrul ar constitui nu o frontieră, ci o veritabilă barieră”. La 22 august 1936, Titulescu trimitea o telegramă adresată regelui Carol al II-lea și primului ministru Tătărăscu, prin care transmitea următoarele: „Nu am iscălit niciodată cu Beneș un tratat de trecere a trupelor sovietice prin România în ajutorul Cehoslovaciei, mai mult, nici nu am discutat cu el
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Antonescu, de la Cannes, referitor la politica externă a României fată de Germania, Italia și Uniunea Sovietică, Titulescu afirma: „Dar la 29 august al aceluiași an, fără preaviz de nici un fel, am fost demis din funcțiunile mele ministeriale printr-o simplă telegramă de care n-am avut cunoștință decât a doua zi”. Jocul de culise care a avut drept scop demiterea ministrului de externe român a fost favorizat și de absența din țară a acestuia. Sub pretextul unei „remanieri guvernamentale”, la 29
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
mandate internaționale unui membru din guvern ca să încheie un pact de asistență cu un puternic stat vecin, nu numai că nu-l întreabă care a fost rezultatul negociațiunilor ce-a fost însărcinat să ducă, dar îi și ridică prin simplă telegramă calitatea și virtutea de a negocia”. În opinia noastră o cauză importantă care a dus la demiterea lui Titulescu este reprezentată și de anumite animozități personale care existau între acesta și o serie de personalități românești cum ar fi: Carol
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
dus pe pământul României”67. La 31 mai 1935, la Moscova s-a semnat un Protocol sovieto - român în care se prevedea restituirea arhivelor românești inclusiv a osemintelor lui Dimitrie Cantemir 68 . La 21 iulie 1935, Titulescu a trimis o telegramă Legației României la Berlin prin care informa, că în eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală 67 Nicolae Titulescu, Acei ce nutresc asemenea idei joacă la loterie soarta țării, în “Adevărul literar și artistic”, București, anul XI, nr.605, 19
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
2003, p. 14 -15. 48 45 cu Uniunea Sovietică, România era dispusă să încheie un document similar și cu Germania “cu condiția ca și ea, la rândul său să ne garanteze integritatea teritorială a nostră și a țărilor aliate nouă “. Telegrama se încheia cu următorul îndemn: “Veți uza, cu mult tact, de directivele ce vă comunic, insistând asupra ideii - călăuză a politicii externe românești și anume aceea a unei egale amiciții cu toate Marile Puteri, amiciție de la care nu înțelegem ca
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală germano - sovietic deoarece era conștient că nu se putea semna un asemenea document datorită liberalismului ideilor sale aflate în totală contradicție cu politica promovată de Germania. Aducem ca argument în sprijinul afirmației nostre, telegrama trimisă la București de Nicolae Petrescu Comnen, ministrul român la Berlin, la 25 februarie 69 A.M.A.E. , fond 71, Uniunea Sovietică, (1920 - 1944Ă, vol.83, f. 116 - 117. 49 46 1936, prin care informa că în urma întâlnirii cu ministrul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Titulescu. Documente (1936 - 1940 Ă, vol. VI, f. 2452. 96 Nicolae Titulescu, Politica externă a Romăniei(I937Ă, p.129. 97 Marius Hriscu, Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă, p.284. 63 60 La 22 august 1936 , Titulescu trimitea o telegramă adresată regelui Carol al II-lea și primului ministru Tătărăscu prin care transmitea următoarele : “ Nu am iscălit niciodată cu Beneș un tratat de trecere a trupelor sovietice prin România în ajutorul Cehoslovaciei , mai mult , nici nu am discutat cu el
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
p. 93. 65 Litvinov de a nu face nici un fel de concesii românilor în ceea ce privește tratatul de asistență mutuală. Cauzele erau posibila demisie a lui Titulescu și aprecierea conform căreia guvernul României era un guvern fascist, apropiat de Germania hitleristă: „În telegrama primită azi, tov. Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un an cu Titulescu în legătură cu pactul. El formulează cele două dezacorduri (Basarabia și legarea țărilor de Pactul franco-sovietică și opinează că în nici una din cele două probleme să nu procedăm
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
mandate internaționale unui membru din guvern ca să încheie un pact de asistență cu un puternic stat vecin, nu numai că nu-l întreabă care a fost rezultatul negociațiunilor ce-a fost însărcinat să ducă, dar îi și ridică prin simplă telegramă calitatea și virtutea de a negocia”125. Apropierea româno - sovietică, dorită cu insistență de Titulescu, era una de “fațadă“. Aceasta a devenit posibilă datorită unor evenimente petrecute pe scena politică internațională și intrării Uniunii Sovietice, formal, în rândul statelor antirevizioniste
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
dus pe pământul României”67. La 31 mai 1935, la Moscova s-a semnat un Protocol sovieto - român în care se prevedea restituirea arhivelor românești inclusiv a osemintelor lui Dimitrie Cantemir 68 . La 21 iulie 1935, Titulescu a trimis o telegramă Legației României la Berlin prin care informa, că în eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală 67 Nicolae Titulescu, Acei ce nutresc asemenea idei joacă la loterie soarta țării, în “Adevărul literar și artistic”, București, anul XI, nr.605, 19
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
2003, p. 14 -15. 48 45 cu Uniunea Sovietică, România era dispusă să încheie un document similar și cu Germania “cu condiția ca și ea, la rândul său să ne garanteze integritatea teritorială a nostră și a țărilor aliate nouă “. Telegrama se încheia cu următorul îndemn: “Veți uza, cu mult tact, de directivele ce vă comunic, insistând asupra ideii - călăuză a politicii externe românești și anume aceea a unei egale amiciții cu toate Marile Puteri, amiciție de la care nu înțelegem ca
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]