2,938 matches
-
criteriile de protecție a telespectatorilor minori. Dacă respectarea signalecticii este relativ asimilată de către televiziunile din România (programele TV sunt, în principiu, corect plasate, clasificate și semnalizate, deși, inerent, apar anumite erori), nu același lucru se întâmplă în ce privește respectarea signalecticii de către telespectatorii minori din România. În contextul unui control parental precar, al personalizării progresive a televizionării și al unei implicări a școlii egale cu zero în consumul TV al copiilor și adolescenților din România, au loc numeroase abateri de la respectarea signalecticii. Mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
receptarea acestor programe de publicul vizat? Mai mult, dacă o astfel de acoperire nu există, cum se poate explica acest fapt? Teorii despre violența televizuală și impactul ei De ce ne preocupă violența televizuală și mai ales impactul ei asupra tinerilor telespectatori? Problema violenței din mass-media și, mai ales, a violenței din emisiunile de ficțiune este la fel de veche ca însăși televiziunea. Astfel, „debuturile televiziunii în Europa sunt marcate de către vasta anchetă a lui Himmelweit (Ț) cel care a stabilit o clasificare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în contextul audiovizualului românesc a desenelor animate, vom compara violența ficțională transmisă de canalele generaliste și violența ficțională difuzată de canalele pentru copii în cadrul emisiunilor de desene animate. Astfel, rezultatele cercetării ne arată că într-o oră de film, un telespectator vede, în medie 12,24 secvențe de violență, ceea ce revine la a spune că, la fiecare 5 minute, este expus la o scenă de violență, în timp ce, în cazul desenelor animate, situația este mult mai gravă, expunerea la scenele de violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
față de primele. Se remarcă de asemenea o valoare destul de ridicată a actelor de violență economică. Trebuie să spunem că, atât în cadrul emisiunilor adresate lor, cât și în cel al filmelor de acțiune și a celor cu și despre copii, micii telespectatori sunt „bombardați” de imagini în care tot felul de bunuri sunt distruse în cele mai varii moduri, de cele mai diferite personaje (atât de către cele rele, cât și de către cele bune), multe dintre acele emisiuni sfârșind în adevărate imagini apocaliptice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
thriller etc.) așteptările consumatorilor cu privire la conținutul de violență sunt mari și deci se poate spune că există o pregătire psihologică din partea receptorului pentru violența ce va urma, în cazul altor genuri aceste așteptări sunt minime, violența din respectiva emisiune luând telespectatorul pe nepregătite. Așa se explică necesitatea acestei corelații în analizele violenței ficționale. Extinderea acestei corelații la analiza violenței din desene animate s-a impus odată cu trecerea de la desenul animat care se centra pe gaguri, la un desen animat complex, asemănător
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
una construită de noi, anume cea a „nivelului de autenticitate al universului prezentat”. Această din urmă corelație s-a impus dat fiind că nu este nici pe de parte indiferent dacă violența televizuală pe care o receptează cei mai tineri telespectatori are loc este prezentată într-un univers cu grad mare de autenticitate - în care chiar dacă există diferențe de reprezentare a elementelor realității, totuși, prin legarea acestora, prin structurarea, ierarhia și valorile prezentate, se poate cu ușurință recunoaște o copie a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de aceea o prezentare în acest registru are un potențial nociv ridicat. Următoarele trei contexte de semnificare a violenței, aflate într-un eșalon doi de reprezentare, sunt cele ale legitimității, al contextualizării negative, dar și al exaltării. Astfel, un potențial telespectator al desenelor animate vede scene de violență prezentată în perspectiva consecințelor negative pe care aceasta le are în proporție aproape egală cu scene de violență prezentate într-o perspectivă exaltată, entuziastă, excepțională. Nu știm însă (fiind o întrebare pentru o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este cantitatea și calitatea violenței transmisă în cadrul programelor de desene animate (și chiar, comparativ, cu cea transmisă de canalele generaliste în cadrul emisiunilor de tip ficțional) și, de asemenea, am văzut că ea diferă foarte mult de percepția pe care micii telespectatori o au asupra ei. Mai mult, am văzut că această percepție variază în timp și am încercat să găsim explicații ale acestor variații. Cărui fapt se datorează însă diferențele dintre conținutul de violență real, adică acel conținut de violență televizuală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
DeFleur, Melvin L., Ball-Rokeach, Sandra (1999), Teorii ale comunicării de masă, Iași: Editura Polirom. Drăgan, Ioan (1996), Paradigme ale comunicării de masă, Casa de editură și Presă Șansa SRL, București. Dâncu, Vasile (2000), Călăuzitorii ochi de sticlă ai televiziunilor, Tara telespectatorilor fericiți, Cluj-Napoca: Editura Dacia. Morley, David (1992), Television, Audiences & Cultural Studie, Routledge, New York, Londra. Silverstone, Roger (1999), Televiziunea în viața cotidiană, Iași: Editura Polirom. Abstract The mass-media’s place, and particulary the TV’s place in informal education of the
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a individului, prin proiectarea și trăirea simbolică a unor emoții refulate sau a unor conflicte nerezolvate, care îi perturbă viața psihică. Televizorul este până la urmă cel mai ieftin, comod, accesibil și divers mijloc de divertisment, creează o lume în care telespectatorul poate evada, eliberându-se temporar de frustrările și neîmplinirile din viața reală. Tocmai de aceea, toate produsele mass-media ce dețin recorduri de audiență răspund tocmai acestor nevoi de refulare și relaxare ale indivizilor. În societatea modernă, pe măsură ce timpul liber rămas
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
despre un punct de răscruce în dezvoltarea literaturii SF pe teren românesc: „M-am hotărât, împreună cu prietenii Ion Albulescu și Dan Mihai Pavelescu, să înființez ceea ce se numește un holding. Un holding SF - de ce nu? - care să împresoare cititorul- ascultător- telespectator și să-l țină mereu pe calea cea bună.” Sunt promovați, în primul rând, autorii români: Liviu Radu, Geo Ovidiu Vitan, Camelia Onoiu, Bogdan-Tudor Bucheru, Marian Deaconu, Cristian și Mihaela Ionescu, Traian Bădulescu, Vlad Romeo-Frânghiu, Emil Olteanu. Mai intens mediatizați
ANTICIPAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285381_a_286710]
-
terorismului. Atacurile menționate în tabelul 2.11 au beneficiat de atenție sporită din partea mass-mediei, mai ales a posturilor TV. Dacă atacurile sau incidentele sunt: ...suficient de dramatice, cum au fost cele de la 11 septembrie asupra World Trade Center Și Pentagonului, telespectatorii de pe întreg mapamondul vor afla informații într-un timp foarte scurt. (Ross, 2006: 14) De fapt, terorismul reprezintă un tip de violență motivată politic, pentru care publicitatea - transmiterea mesajului - ocupă un rol esențial. Kropotkin consideră terorismul ca fiind „propagandă prin
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
un răsunet citadin de tip agora sau forum; tipăritura, unul național; radioul, continental; televiziunea, planetar. Din punct de vedere tehnic este exact, nu însă și din punct de vedere social și mental, fiindcă videosfera nu asigură unitatea omenescului prin globalizarea telespectatorilor. Chiar în Occident și sub ochii noștri se instaurează o geografie paradoxală prin alianța directă a globalului cu localul. America și cimpoiul breton. Pămîntul și ogorul dublă articulare a sentimentului ecologic. Cablajul, posturile regionale sau locale, noile televiziuni numite de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mai mult decît toată priceperea, care te poate face să cazi în cursă, cum se întîmplă adesea în cazul mediologului. El n-a avut timp să se gîndească la televiziune cum a avut timp să se gîndească la tancuri. "Primul telespectator al Franței", cum îl numea Romain Gary, n-a avut timp decît s-o folosească. Cu toate iluziile umaniste asupra "acestui instrument magnific de sprijinire a spiritului public", deturnat în mod odios de către spiritul tendențios al "imaginilor montate" și de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mondiale. Nu e de ajuns pentru o cultură mondializată să fie supranațională pentru a fi ONU-istă sau cosmopolită producția sa va purta cel mai sigur culorile națiunii dominante. Cititorul polonez, spaniol sau german este obligatoriu polonez, spaniol sau german; telespectatorul european nu va mai fi polonez, spaniol sau german, va fi cu-adevărat american. Deja fiecare țară a Europei bogate a celor Doisprezece cumpără și difuzează de aproape zece sau cincisprezece ori mai multe filme și foiletoane americane decît ale
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ceea ce se petrece afară, trebuie să te uiți la televizor, deci să rămîi acasă. Fixare în reședința burgheză, fiindcă "fiecare pentru sine" era în esență, vrem sau nu, un "fiecare la el acasă". Demobilizarea cetățeanului începe prin imobilizarea fizică a telespectatorului. Individualismul este un tête-à-tête familial cu receptorul individual? Dominații și-au însușit cultura dominantă, cea a adversarilor lor. De aceea, un individ oarecare din Franța are cele mai întemeiate motive din lume ca să nu poată diferenția stînga de dreapta. Aceleași
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
proclama că "hegemonia este la început o strategie de dobîndire a acordului activ al maselor prin autoorganizarea lor" își irosește cuvintele la fel ca bravul preot care ține piept pilulei contraceptive prin citate despre căsătorie din Sfîntul Pavel. Fiindcă autoorganizarea telespectatorilor în regim de monopol sau de măsurare a audienței reprezintă cvadratura cercului (soluție de care Țările de Jos s-au apropiat cel mai mult). Și cînd cutare sau cutare grup de "intelectuali de stînga" cu toții experți în strategii de hegemonie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
catolicismului, ca o cheie de boltă a caleidoscopului, numitor comun al factorilor și tendințelor adverse. Nu sîntem de acord cu nimic în afara faptului că în televiziune, punct de trecere obligatoriu, dezacordurile trebuie să fie expuse, supuse unui arbitraj final al telespectatorului, care își va formaliza verdictul prin vot. Trebuia să fii catolic ca să ai dreptul sî locuiești în regatul Franței. Trebuie să fii telegenic ca să ai pretenții la tronul Cetății democrate. Avem dreptul de a nu apărea la televizor, dar atunci
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
publică era radioul, și radioul trebuia domesticit. În același an intră în funcțiune emițătorul TV de pe Turnul Eiffel, iar în 1949 apare telejurnalul. Fără audiență, fără pericol, fără interese, fără control. Dar imediat după atingerea pragului de un milion de telespectatori, în 1956 este înființată "Direcția pentru informația radiodifuzată și televizată", subordonată Ministerului Informației. În 1962, cînd existau 10 milioane de telespectatori și 2 547 000 de televizoare, apare SLII (Serviciul de legătură interministerială pentru informație). NEVOIA DE CONTROL Care mijloc
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
apare telejurnalul. Fără audiență, fără pericol, fără interese, fără control. Dar imediat după atingerea pragului de un milion de telespectatori, în 1956 este înființată "Direcția pentru informația radiodifuzată și televizată", subordonată Ministerului Informației. În 1962, cînd existau 10 milioane de telespectatori și 2 547 000 de televizoare, apare SLII (Serviciul de legătură interministerială pentru informație). NEVOIA DE CONTROL Care mijloc de telecomunicație nu incriminează coeziunea și ordinea politică în cadrul grupului? Transmiterea gîndurilor nu-i privește decît pe gînditori, iar visul libertarianist
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
beneficiul publicității, al fantasmelor de consum și de statut. Un control în schimbul altuia, dar ici direct și rigid, colo suplu și mimetic etc. Este, dacă vreți, un progres pe calea individualizării. Protestantul îl avea în cap pe Dumnezeu, republicanul, Legea, telespectatorul, pe Dow Jones. Deznodînd legăturile religioase, tipăritura a reînnoit legătura civică pe punctul de a face, mai tîrziu, din iluzia politică noua religie a cetățeanului cititor. Deznodînd legătura politică, electronul reînnoadă legătura economică transformînd iluzia economică în noua religie a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
excită fără recul și mai ales fără a se eschiva. Să fi fost oare vederea noastră reeducată, ori mai degrabă dezeducată, de obiceiurile noastre sonore? Fax-ul ne obișnuiește, în mod delicios, cu un soi de scriitură vorbită, iar un telespectator urmărește postul său preferat așa cum altul ascultă un fond muzical vag, sau cum altul contemplă tablourile unei expoziții într-o zi de vernisaj, în trecere. Fără a întîrzia asupra lor. Ochiul contemporan survolează, adună, spicuiește informații. Copleșit, blazat, nu mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
-uri cu autoservire, cu acces direct la raioanele de mărfuri, fără intermediari. Miniștrii și mass-media visează o școală fără profesori, un supermarket al științelor în care fiecare elev s-ar servi direct, iar vizualul computerului ar înlocui caietul de texte. Telespectatorul și publicul vor totul în direct, adevărat sau simulat, ca și cum contrariul sau transmiterea în reluare ar fi o emisiune second-hand, de calitate mai scăzută. Și sublimăm antropologia filosofică ce sublimează gîndirea sălbatică, consfințește primitivul, condamnă scrierea drept viclenie înrobitoare (Lévi-Strauss
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un „animator”. La urmă, persoanele din sală pot interveni și în mod direct, prin viu grai. În încheiere, animatorul face o sinteză și trage concluzii. Discuții panel sunt organizate aproape zilnic de posturile de televiziune. Auditorul (zeci de mii de telespectatori) urmărește discuția acasă și poate interveni prin telefon. Ceea ce lipsește (mai totdeauna) discuțiilor televizate sunt sintezele și concluziile animatorului; totul rămâne în aer, și cetățenii nu prea știu ce să creadă! De altfel nu sunt discuții urmărind creația, ci numai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
publicitare) un fenomen cultural nou, pe care-l apreciază atât ca fenomen estetic, cât și ca mijloc de informare. În testarea acordului pentru afirmația „reclamele sunt necesare pentru a obține diverse informații despre produse sau servicii”, 89% din eșantionul de telespectatori au fost de acord (Barometrul audienței posturilor de televiziune, apud Dâncu, 1999, p. 30) De asemenea, 60% au recunoscut că au cumpărat produse și servicii în urma publicității TV (Metro Media Transilvania, cf. Dâncu, 1999, p. 32; vezi și Watkins, 1959
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]