2,511 matches
-
le primărie. Una sorta di viatico alla partecipazione degli elettori, per la scelta del candidato a cariche politiche în contrapposizione al sistema della designazione degli stessi da parte dei partiți. La consapevolezza, percepita dai partiți, che la politica è da tempo considerată, dalla società civile, inaffidabile è stato l'assunto per l'utilizzo del suddetto meccanismo partecipativo ( în particolare da parte della sinistra). L'esperienza delle primărie, pur con tutte le difficoltà, mostră la funzione d'incitamento alla partecipazione, mă anche
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
nel settembre 1944. Con la Liberazione, de Gaulle, riconobbe îl diritto di voto alle donne francesi ed avviò varie riforme, dalla nazionalizzazione all'istituzione di un sistema di sicurezza sociale moderno. Dopo la guerra, dall'ottobre 1945, maper un breve tempo, fu presidente del governo provvisorio. De Gaulle în disaccordo con la Costituzione della Quarta Repubblica, nel gennaio 1946 și dimette, e nel 1947 fondă îl movimento politico, îl "Rassemblement du Peuple Français", RPF, con l'obiettivo di trasformare la politica
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
questi anni impone agli europei la loro unificazione politică [...]. Io ritengo che chiunque occupi un posto di responsabilità și sia reso conto, nel corso di questi anni, di fronte a quale pericolo și trova l'Europa; essa non ha più tempo di attendere tranquillamente îl giorno în cui una soluzione perfetta, che soddisfi ugualmente tutti gli stați, sia trovata [...]. Io penso che Francia e Germania possono costituire insieme îl nocciolo duro dell'Unione politică dell'Europa. Che non și attribuisca troppa
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
del voto a maggioranza, raggiunsero un compromesso "îl compromesso di Bruxelles" che riportava delle precisazioni specifiche: "1. Quando... sono în gioco interessi molto importanți di uno o più partner, i membri și adopreranno a trovare în un ragionevole lasso di tempo soluzioni che possono essere adottate da tutti i membri nel rispetto dei loro reciproci interessi e di quelli della Comunità conformemente all'art. 2 del trattato. 2. [...] la delegazione francese ritiene che, quando și tratta di interessi molto importanți, la
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
base per lo sviluppo di capabilities ulteriori; - le capabilities interne che rappresentano le abilità cognitive del soggetto e che possono dipendere o dal suo personale modo di essere e di relazionarsi con l'ambiente che ha sviluppato nel corso del tempo - le capabilities combinate che dipendono dai fattori sociali, politici e culturali che influenzano la sua vită. Pertanto, una formazione continuă che voglia oggi realmente puntare allo sviluppo umano deve necessariamente tener conto di tutti questi elemenți e deve attivarsi în
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
dell'altro. Studi di teoria politică, Feltrinelli, Milano, 1998. HARROW, A., A taxonomy of psychomotor domain a guide for developing behavioral, Harvard University Press, Cambridge, 1972. HARVEY, K., Positive Identity Development, Harvard University Press, Cambridge, 2009. HEIDDEGER, M., Essere e tempo, Longanesi, Milano, 1970. IDEM, Saggi e discorsi, Franco Angeli, Milano, 1976. HERBART, J. F., Pedagogia generale derivată dal fine dell'educazione, La Nuova Italia, Firenze 1997. IORI, V., Lo spazio vissuto. Luoghi educativi e soggettività, La Nuova Italia, Firenze, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
De la compétence, Leș editions d'organisation, Editions d'Organisation, Paris, 1994. IDEM, Costruire le competénces individuelles et collectives, Editions d'Organisation, Paris, 2000. LEVINAS, E., Altrimenti che essere o al di là dell'essenza, Franco Angeli, Milano, 1983. IDEM, Îl tempo e l'altro, Franco Angeli, Milano, 1985. LEWIN, K., I conflitti sociali (1948), Franco Angeli, Milano, 1997. IDEM, Field Theory în Social Science (1951), Harper & Row, New York, 1999. LICHTNER, M., MENCARELLI, M., Educazione permanente, La Scuola, Brescia, 1996. LIPMAN, M.
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
del fascismo, Roma-Bari, Laterza, 1970. Deutsch, K. W., Cracks in the Monolith: Possibilities and Patterns of Disintegration in Totalitarian Systems, în C. J. Friedrich (ed.), Totalita-rianism, Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1954, pp. 308-333. Fisichella, D., Totalitarismo. Un regime del nostro tempo, Roma, La Nuova Italia Scientifica, 1992. Friedrich, C. J. și Brzezinski, Z., Totalitarian Dictatorship and Autocracy, New York, 1956. Friedrich, C. J., Curtis, M. și Barber, B. R., Totalitarianism in Perspective: Three Views, New York, Praeger, 1969. Germani, G., Autoritarismo, fascismo e classi sociali
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
politic. În loc de articol-program, în primul număr apare o Întâmpinare de Tudor Arghezi, în care poetul spune, între altele, că „Ziarismul e un gen ca teatrul. Ochiul, gândul, toate funcțiunile de intelect și sufletești ale ziaristului se împrumută, într-un singur tempo complex, din intuiție și sinteză.” De altfel, în 1937 Arghezi va continua să scrie aici o serie de tablete, compuse în maniera sa metaforică și percutantă: Vatra arsă, Tinerețe și țărână, Stilul Brobdignac, Mehr Luft, Scadența, Arthur Rimbaud, George Enescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288973_a_290302]
-
al activităților corporale, el înglobează acțiunile motrice ale procesului educației fizice: mersul, alergarea, săritura si aruncarea într-o complexitate foarte variată. Practicarea jocului de baschet contribuie la formarea si perfecționarea unor mișcări coordonate, la formarea capacității de angrenare rapidă în tempoul si ritmul activităților sociale, prin cumulul unor influențe și efecte pozitive cu caracter sanotrofic si educativ. Diversitatea acțiunilor motrice, influența pe care o exercita practicarea jocului de baschet asupra sistemelor și funcțiilor organismului precum si posibilitatea desfășurării lui în aer liber
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
să dezvolte gândirea tacticii si creativitatea atât a jucătorilor, cât si a antrenorilor. Diversitatea si varietatea elementelor tehnice, a acțiunilor si combinațiilor tactice în atac si în apărare alternează de la o faza de joc la alta si trebuie executate în tempouri și ritmuri ridicate, cu precizie si eficiență. Se evidențiază astfel o altă caracteristică a jocului de baschet, și anume complexitatea tehnico tactică. Sarcinile complexe solicitate în jocul de baschet se realizează ca urmare a îmbinării armonioase a particularităților de ordin
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
deosebită importanță în învățarea minibaschetului la elevii claselor I - IV o au jocurile dinamice, pregătitoare al căror conținut este format din componente individuale sau structuri ale baschetului. Aceeași importanță o au ștafetele și diferitele concursuri specifice. Aceste jocuri determină un tempo și ritm mai ridicat, mai rapid de execuție, determină colaborarea între jucători, creează stări afective similare jocului bilateral de baschet, contribuie la dezvoltarea gândirii creatoare a elevilor datorită situațiilor mereu schimbătoare din jocurile practicate. Subliniem că, jocul de minibaschet ca
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
prinderile de minge cu 2 mâini și cu 1 mână de pe loc și din deplasare; • aruncare la coș cu 2 mâini (fetele) și cu 1 mână (băieții) de pe loc și din dribling; • driblingul (conducerea mingii) cu variația înălțimii, ritmului și tempoului. Alternativ cu mâna dreaptă și cu mâna stângă: cu trecerea mingii prin față, cu trecerea mingii pe la spate, cu piruetă. Pregătirea tactică - învățarea, repetarea și consolidarea acțiunilor tactice individuale În apărare: • marcajul: între atacant și coș; între atacantul fără minge
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
de lucru sunt: • structuri de exerciții cu acțiune cumulativa asupra marilor grupe musculare; • însușirea deprinderilor tehnico-tactice de baza si alternarea cu structuri de exerciți ce urmăresc dezvoltarea fizica generala; • repetarea procedeelor tehnice si aplicarea lor in condiție variabile de echilibru, tempo, pozitive pentru dezvoltarea îndemânării; • folosirea ambidextriei in efectuarea structurilor; • folosirea unor exerciții cu caracter analitic pentru creșterea tonusului muscular si a mobilității si supleței articulare. XI.2. Etapa a III-a (13-15 ani) sau juniori III Particularități de vârsta creșterea
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
începe selecția pentru specializarea pe posturi. Metodele de lucru utilizate sunt: demonstrația, explicația, exersarea. Procedeele metodice de lucru sunt: exersarea priceperilor si deprinderilor motrice specifice in alternanta cu exercițiile efectuate in scopul precizării detaliilor de execuție; pentru dezvoltarea vitezei - creșterea tempoului de execuție cu alternarea execuțiilor lente cu cele de viteza mare; pentru dezvoltarea forței body-building; exerciții cu învingerea greutății proprii; pentru dezvoltarea rezistentei: metoda repetării unor eforturi prelungite (aerobe) cu intensitate moderata (medie) si tempo uniform. Pe acest fond se
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
execuție; pentru dezvoltarea vitezei - creșterea tempoului de execuție cu alternarea execuțiilor lente cu cele de viteza mare; pentru dezvoltarea forței body-building; exerciții cu învingerea greutății proprii; pentru dezvoltarea rezistentei: metoda repetării unor eforturi prelungite (aerobe) cu intensitate moderata (medie) si tempo uniform. Pe acest fond se va interveni cu „injecții” de circuite si intervale care solicita efortul specific anaerob. Dozarea se poate individualiza. Pentru dezvoltarea îndemânării se va insista asupra sporirii complexității de efectuare a structurilor si a creșterii vitezei de
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
coregrafia banală”, mecanică a corpurilor supuse unui ambient muzical persistent și bine definit. Muzica are deci legătură cu formele de energie naturală, cu cinetica mișcării, iar corpurile umane care ajung să- și însușească anumiți parametri muzicali execută mișcări specifice, comune, tempoul muzicii și stilul muzical având un rol hotărâtor în crearea stărilor emoționale (De Nora, 2001 : 87). Fără a dori un răspuns definitiv asupra influenței stilului de interpretare, nu pot totuși să nu observ diferența enormă dintre muzica psaltică hotărâtă, cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
1977). Alte prezențe: Austria (1966), Ungaria (1967), S.U.A. (1977). Biografia sa a fost inclusă în prestigioase publicații de peste hotare: „Who’s who Men of Achievement“ (1975), „Dictionary of International Biograph“, vol IV (1978), Marie Kavkova, „Rumunsky Spisovately“, Praga (1980), „Sicilia Tempo“ (nr. 223, 1983), „Nea Synora“, Atena (nr. 39-40, 1975), Luis Emilio Gabaldoni, în „Apuntaciones“, Madrid (nr. 3, 1977). De-a lungul anilor, i s-au înmânat distinsului academician Constantin Ciopraga zeci de diplome, respectiv diplome de onoare, din partea unor publicații
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
creștinismului contemporan, a dat loc la importante dezbateri care au culminat cu Conciliul al II-lea de la Vatican. Printre lucrările care aprofundează această temă, cele mai de seamă sînt La fine dell'era costantiniana, din Un concilio per il nostro tempo, trad. it., Brescia, 1962, p. 47-69, H.Küng, Concile et retour a l'Unité, Paris, 1962, pp. 13 și următoarle. 38 Elementele care îl apropie sau îndepărtează pe Manzoni de acest context cultural sînt tratate de Cesare De Lollis, Il
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
muncești, nu mănânci, chiar dacă uneori munca ia forme invizibile. În plus, așteptarea era legată de un exercițiu al răbdării, care impunea ca toți (În jur de o sută) să fie serviți Înainte să Începem și apoi să mâncăm În același tempo, pentru a lua ultima Înghițitură simultan. După masă, făceam parte repetat din echipa care trebuia să spele dușumelele. Instructorul, care ne urmărea chiar și ritmul În care spălam podeaua, m-a admonestat: „Încetează să visezi! Concentrează-te pe ce faci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
precis pentru a face un gest anume cu o intenție ascunsă, aceste legi vechi ale meseriei, de care ea și actorii vechi ai teatrului se serveau ca să transmită acel fior sacru, au fost uitate În timp... Dacă În operă ritmul, tempoul vin din muzică, În teatru ele sunt mult mai dificil de perceput și deseori nu știm cum să le folosim. Într-o piesă de Shakespeare, ritmurile sunt Înscrise În cuvinte și În conexiunea dintre ele, dar ca să le faci vii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
se poate schimba. Dar, paradoxal, descopăr uneori că pot să am mai multe libertăți În operă. Pentru că, lucrând cu structuri fixate de compozitor, găsesc În rigoarea lor o libertate de improvizație. Ce disciplină precisă și ce Încântătoare grație sunt În tempourile lui Mozart! Și cât de multe sunt soluțiile posibile pentru mișcare. Dar, dacă un regizor venit din teatru urmărește Într-o repetiție cu cântăreții doar cuvintele scrise În libret, tratându-l ca pe un text dramatic, fără o sensibilitate pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
o punte din lemn de cireș fin șlefuit, ce dădea impresia de vis, de atemporalitate. În față, la rampă, actorii jucau realist, dar, ajungând pe pod, era ca și cum ar fi intrat Într-o altă realitate, În contact cu un alt tempo. Lacul nu era vizibil, ci doar sugerat În imaginație. La Tokyo, scena scrisă de Treplev suna ca și cum anunța teatrul simbolist al viitorului, avea un fior mistic ce amintea de Maeterlinck, dar la Public Theater, neinfluențați de peisajul romantic din Japonia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
la zugrăvirea concentrată, febrilă, a atacurilor și a desfășurării lor temporale. Comparată această compoziție cu cea a Simfoniei destinului lui Beethoven, se pot 5 Șerban Cioculescu, Aspecte literare contemporane (1932-1947), Editura Minerva, București, 1972, p. 326 distinge diferitele părți după tempo-ul ce le caracterizează. După un adagio maiestuos urmează dramaticul allegro și, drept punct culminant, un presto tumultuos. Finalul este un sfâșietor marș funebru. Succesiunea părților nu e însă a unei simfonii clasice, inversarea fiind cerută de viața însăși. Partea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
popor F. ADERCA A DEBUTAT ÎN NOUA REVISTĂ ROMÂNĂ PRIN 1913, ca poet: Toamnă Antice columne cad pe zări și atmosfera geme un dezastru. Singură o pasăre-n albastru vâslește disperări. [...] Mai târziu poetul s-a completat cu cronicarul con tempo raneității lui, cu romancierul și nuvelistul, cu eseistul și cu polemistul - care, cu vremea, au Înăbușit și amuțit suspinul in spirat al Muzei. [...] Eu Însă - mulțumită unor rămășiți din junețea mea spiri tuală Întârziată până la pragul celei de a doua
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]