1,728 matches
-
pentru includerea pe noua listă a monumentelor istorice. Nu se cunoaște vechimea lăcașului din Roșioara, însă succesiunea de trei hramuri sugerează cel puțin două momente de rectitoriri anterioare. Vre-o veche pisanie s-ar mai putea afla sub stratul de tencuială din exterior sau din interior. Trăsăturile planimetrice și sculpturale caracteristice indică ridicarea ei probabilă în secolul 18. Pe ușile împărătești apare o scurtă însemnare a zugravului: "„Iilie zugravu Dozăscu 1856”". Această lucrare a premers lucrările ample de înoire a lăcașului
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
cursul Revoluției de la 1848-1849, biserica, acoperită cu țiglă, a fost renovată în anul 1861, șantier în cadrul căruia s-a schimbat infrastructura acoperișului și turla. Ultimele reparații s-au executat în 2001 și 2007. Nu este exclus ca sub stratul de tencuială, să persiste unele fragmente picturale vechi; o icoană prăznicar din anul 1863 indică prezența unui zugrav din Lupșa Mare. În 2006 interiorul a fost împodobit în tehnica „frescă”; târnosirea s-a făcut în 2007. Biserica are, în turn, două clopote
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
țăranii atunci, numai după 28 de ani, adică în 1924-1925 s-a putut zidi din nou turnul cu contribuția sătenilor, sub îndrumarea preotului Ioan Șuiaga. Atunci s-a făcut și o reparație generală. Între anii 1997-1998 s-a dat toată tencuiala interioară jos, tencuindu-se și zugrăvindu-se din nou. Între anii 2003-2004 s-a făcut reparația exterioară a tencuielii și vopsirea turnului.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Teiu () [Corola-website/Science/321004_a_322333]
-
sătenilor, sub îndrumarea preotului Ioan Șuiaga. Atunci s-a făcut și o reparație generală. Între anii 1997-1998 s-a dat toată tencuiala interioară jos, tencuindu-se și zugrăvindu-se din nou. Între anii 2003-2004 s-a făcut reparația exterioară a tencuielii și vopsirea turnului.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Teiu () [Corola-website/Science/321004_a_322333]
-
casă de prăznuire. Parohul Adrian Pârlac, care slujește aici din 1986, a continuat activitatea predecesorului său. Astfel, în anii 1989-1992, la inițiativa unor enoriași, s-au efectuat o serie de lucrări de consolidare și reparare a bisericii: subzidire, decapare a tencuielii vechi și aplicare a uneia noi din praf de piatră, înlocuire a învelitorii vechi din tablă zincată cu una nouă din tablă de aluminiu. Ulterior, s-a extins clădirea praznicarului. În partea dreaptă a pronaosului bisericii se află cripta familiei
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
60 ai secolului al XX-lea, autoritățile județene au demolat construcțiile anexe din curte și au construit în stil baroc un corp care a închis întregul ansamblu, dându-i o formă dreptunghiulară. Cu această ocazie, au fost renovate fațadele cu tencuieli în praf de piatră și mozaic și s-a amplasat o frescă cu tematică istorică pe perele holului central. Fresca are o suprafață de 8x4 metri, fiind realizată din marmură colorată de către Gheorghe Popescu în anul 1971. Începând din 1990
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
1797-1843?), Temistocle Vorobchievici (1876?) , Ioan Czercawski de Jelita (1890? - 1907?) , Vasile Suciu (1937?) ș.a. De-a lungul timpului au fost efectuate intervenții diverse asupra bisericii. Pereții de nord și de vest, absidele laterale și altarul au fost acoperiți cu o tencuială de ciment. Tencuiala de pe latura de nord a căzut pe porțiuni mari scoțând la iveală o zugrăveală de culoare roz realizată probabil în secolul al XVIII-lea. Urme de pictură în frescă se mai află doar pe fațada de sud
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
1876?) , Ioan Czercawski de Jelita (1890? - 1907?) , Vasile Suciu (1937?) ș.a. De-a lungul timpului au fost efectuate intervenții diverse asupra bisericii. Pereții de nord și de vest, absidele laterale și altarul au fost acoperiți cu o tencuială de ciment. Tencuiala de pe latura de nord a căzut pe porțiuni mari scoțând la iveală o zugrăveală de culoare roz realizată probabil în secolul al XVIII-lea. Urme de pictură în frescă se mai află doar pe fațada de sud, ele datând din
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
probată de documente, există o serie de elemente care au fost utilizate cu predilecție de arhitectul austriac la restaurarea bisericilor din Bucovina. Este vorba de acoperișul segmentat, realizat din plăci de țiglă roșie. Acestei restaurări i se datorează probabil și tencuiala cu ciment a fațadelor și decorul realizat din cărămidă nesmălțuită și smălțuită a firidelor și ocnițelor. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfântul Ilie" din Sfânt Ilie avea o casă parohială de cărămidă, o sesie
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
și șapte pe absida altarului. Pe absida sudică, deasupra firidelor, se află două rânduri de ocnițe, cele de jos fiind mai mari și sprijinindu-se pe cheia arcelor firidelor mari. Pereții de nord și de vest au fost acoperiți cu tencuială de ciment, pe peretele de nord mai păstrându-se două ocnițe sub cornișă, iar pe peretele de vest întregul registru superior. Inițial și peretele de sud avea ocnițe sub cornișă, dar acestea au fost tencuite (mai puțin cele de pe absidă
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
în acei ani au avut ca scop consolidarea edificiului: s-au reparat pereții și acoperișul, s-au descoperit ocnițele de pe peretele nordic care fuseseră zidite și s-au amplasat turle noi. Cu acest prilej s-au îndepărtat straturile succesive de tencuială din secolul al XIX-lea, descoperindu-se la partea superioară a monumentului o parte din fresca originară, fragmentul recuperat prezentând o deosebită valoare prin vechimea sa și prin mărimea suprafeței. Fragmentele izolate de frescă reprezintă elemente vegetale, vrejuri cu flori
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
locuri a materialului de consolidare a zidăriei. Deasupra ferestrelor s-a scos în evidență un ornament în formă de lanț de romburi, care continuă pe fațadele de vest, sud și est. Acesta este executat în oxid roșu de fier pe tencuiala proaspătă, în condiții asemănătoare executării picturii murale în frescă. După opinia lect. dr. Annamaria Baciu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, specialistă în restaurarea de pictură murală, continuitatea brâului median, pictat în frescă și peste suprafața
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
comunicare sonoră. Altarul este lărgit în partea de nord, în linie cu peretele naosului, cu un buzunar rectangular în care este amplasată proscomidia. Atât acest mic adaus la încăperea altarului cât și fruntarul iconostasului au fost cercuite și lipite cu tencuială într-o etapă ulterioară. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate de metru de la nivelul pământului. Fundația și tencuiala proscomidiei sunt văruite în alb, în contrast puternic cu cenușiul lemnului
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
altarului cât și fruntarul iconostasului au fost cercuite și lipite cu tencuială într-o etapă ulterioară. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate de metru de la nivelul pământului. Fundația și tencuiala proscomidiei sunt văruite în alb, în contrast puternic cu cenușiul lemnului. Lăcașul și-a păstrat ferestrele originale, trei la naos și una la altar, sub forma unei piese de lemn așezată vertical în structura pereților și deschisă la mijloc. La
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
concordanță cu decăderea generală. În primele decenii de ocupație otomană locașul nu a pierdut nimic din uimitoarea lui decorație creștină de mosaic și frescă, dar la începutul sec al XVI-lea acelea au fost acoperite cu un strat mizer de tencuială albă, fără a fi distruse. Turcii au adăugat bisericii patru minarete în cele patru colțuri. Primul l-a ridicat Mahomed al II-lea Cuceritorul, cel de al doilea l-a înălțat fiul său, Baiazid al II-lea, iar ultimele două
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
lei noi). În decursul timpului, clădirea a suferit unele degradări ca urmare a seismelor repetate, a lipsei de întreținere, a îmbătrânirii materialelor (cărămizi, mortar, lemn), a surplusului de umiditate la șarpantă și a pătrunderii apei între zidăria de cărămidă și tencuială. S-au produs fisuri verticale în soclu, în fundații și în parapeții golurilor de fereastră și o fisură longitudinală mediană care străbate întreaga capelă: altar, naos - din colțurile ușilor și pronaos, precumn și putrezirea lemnului și desprinderea tavanelor. În urma expertizei
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
naosului au grosimea de 1,40 m. El este luminat de două ferestre cu vitralii și are deasupra o cupolă din lemn de formă semisferică, susținută de un schelet rotund realizat din coaste din lemn și meridiane din șipci și tencuială pe stufit. Altarul are o formă semicirculară cu raza de 2,50 m (la interior); el are un tavan în formă de segment de cerc cu raza de 3,80 m. Peretele altarului are grosimea de 0,70 m. Pereții
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
curțile acele domnești cu ziduri cu tot, carile stau și astăzi.”". În timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), biserica a fost pictată în frescă pe exterior de zugravul Gheorghe din Tricala. Ferestre gotice monumentale din pronaos au fost astupate cu tencuială, în scopul de a se mări suprafeța ce trebuia pictată, rămânând doar două ferestre de mici dimensiuni. Între anii 1624-1626, ca urmare a arderii curții domnești din Iași la 2 octombrie 1624, domnitorul Radu Mihnea (1616-1619, 1623-1626) și-a mutat
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
În anul 1791, spătarul Mihail Racoviță a realizat o serie de lucrări de reparații. Atunci a fost înlăturat peretele despărțitor dintre naos și pronaos, fiind distrus tabloul votiv în care apărea Ștefan cel Mare. Picturile exterioare au fost acoperite cu tencuială. Tot atunci a fost amplasată și catapeteasma actuală. În perioada 1893-1904 au fost efectuate lucrări de restaurare a monumentului istoric sub coordonarea arhitectului Constantin Băicoianu (1859-1929) din școala lui André Lecomte du Noüy, acestea fiind finalizate în 1904. S-a
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
atunci a fost amplasată și catapeteasma actuală. În perioada 1893-1904 au fost efectuate lucrări de restaurare a monumentului istoric sub coordonarea arhitectului Constantin Băicoianu (1859-1929) din școala lui André Lecomte du Noüy, acestea fiind finalizate în 1904. S-a decapat tencuiala exterioară, fiind repuse în valoare ferestrele gotice din pronaos, dar s-au înlăturat urmele de frescă exterioră. Fațada bisericii a fost refăcută cu cărămidă aparentă și discuri ceramice policrome, considerată a fi specifică monumentului original din epoca lui Ștefan cel
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
de spătarul Mihail Racoviță. Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău a avut pictură exterioară în frescă, realizată de un anume Gheorghe zugrav în timpul domniei lui Petru Rareș. Deoarece pe pereții pronaosului se aflau ferestre gotice monumentale, acestea au fost astupate cu tencuială și pictate pe deasupra lor, rămânând doar două ferestre de mici dimensiuni. Picturile exterioare au fost acoperite cu tencuială în urma restaurării efectuate de spătarul Mihail Racoviță în 1791. În urma noilor lucrări de restaurare efectuate de Constantin Băicoianu la începutul secolului al
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
anume Gheorghe zugrav în timpul domniei lui Petru Rareș. Deoarece pe pereții pronaosului se aflau ferestre gotice monumentale, acestea au fost astupate cu tencuială și pictate pe deasupra lor, rămânând doar două ferestre de mici dimensiuni. Picturile exterioare au fost acoperite cu tencuială în urma restaurării efectuate de spătarul Mihail Racoviță în 1791. În urma noilor lucrări de restaurare efectuate de Constantin Băicoianu la începutul secolului al XX-lea, s-a decapat tencuiala care acoperea ferestrele din pronaos, înlăturându-se și urmele de pictură exterioară
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
doar două ferestre de mici dimensiuni. Picturile exterioare au fost acoperite cu tencuială în urma restaurării efectuate de spătarul Mihail Racoviță în 1791. În urma noilor lucrări de restaurare efectuate de Constantin Băicoianu la începutul secolului al XX-lea, s-a decapat tencuiala care acoperea ferestrele din pronaos, înlăturându-se și urmele de pictură exterioară. Analizând fotografiile făcute în 1897 de Juan Alpar, istoricul de artă Sorin Ulea constata că pictura era ștearsă pe mari porțiuni, dar se putea reconstitui întregul program iconografic
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
umi]tru, Poșircă C[onstan]tin și cons[ilier] Dârmeț C[onstan]tin”". În dreapta pisaniei de la 1906 apare adausă o altă pisanie de dată recentă din care aflăm în continuare informații despre reparația din anul 1988: "„Reparații în anul 1988: tencuieli, văruit, pardosit, zugrăveli, vopsit acoperișul, cu osteniala stăruitoare a consiliului și epitrop al bisericii Constantin Dârmeț și contribuția în muncă și bani a enoriașilor bisericii, paroh fiind Ilie Scrieciu.”" Se caracterizează prin planul generos, cu abside laterale, pereții înalți, în
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
Din cauza tasării pământului în partea de vest a bisericii, în zona turnului, acesta s-a înclinat spre nord. În anii 1960-1961 s-a făcut o primă campanie de restaurare și conservare ce a cuprins: refacerea verticalității turnului, înlocuirea completă a tencuielii, înlocuirea învelitoarei de tablă cu una de șindrilă, construirea unui zid de sprijin în partea de vest. Mobilierul este original, precum și o serie de obiecte de cult valoroase. Deteriorat astăzi, registrul împărătesc al tâmplei este opera unui zugrav format în
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]