6,328 matches
-
colaborează Viorel Tăuțan, Marcel Lucaciu, Dumitru Mureșan, iar proză semnează Constantin Zărnescu și Györfi Déak György. Se fac traduceri din Anna Ahmatova, Marina Țvetaeva, Jacques Prévert, Antonio Amurri, Graham Greene și Antoine de Saint-Exupéry. Rubrica „Ethnos” scoate la lumină adevărate tezaure de descântece, ghicitori și obiceiuri din partea locului. Echilibrat structurate sunt paginile în limba maghiară, unde pe lângă nume de oarecare notorietate (Balla Zsófia, Visky András), figurează colaboratori locali statornici. Sunt incluse, de asemenea, memoriale de călătorie în Italia sau Grecia, comentarii
LIMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287816_a_289145]
-
agricultură. Dincolo de opoziția, aproape ca la Fănuș Neagu, dintre București și Brăila, cartea se vrea - reminiscență a paginilor de reportaj - mai mult un basm modern, în „45 de nopți”, timp în care se parcurge drumul de la ancestral către industrializare, de la tezaurul vechi al „oamenilor apelor” - ai unui pământ cu „taine” și „adevărat rai” - la o țară în care „timpul se oprește și se face cântec”. Predilecția pentru râpele și adâncul Dunării, cu mâl, stuf, ghioluri, câini-enoți, știuci, se păstrează și în
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
Tudora Șandru Olteanu. Remarcându-se încă de la începutul activității sale de traducătoare cu basme hispanice și legende din America Latină pentru „păstrarea specificului narațiunii originale” (Dan Grigorescu) și recrearea lor „într-o limbă colorată, sugestiva, dinamica” (Mihai Cantuniari), S. a îmbogățit tezaurul tălmăcirilor din literaturile de limbă spaniolă îndeosebi cu opere contemporane. A transpus române și povestiri ale unor importanți scriitori, precum Adolfo Bioy Casares și Julio Cortázar (Șotron-Rayuela), Gabriel García Márquez (Toamnă patriarhului, Cronică unei morți anunțate, Despre dragoste și alți
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
niciodată. După un mileniu de conflict continuu, război și vărsări de sânge, națiunile Europei au ieșit decimate din umbră a doua războaie mondiale În mai puțin de jumătate de secol: populația schilodită și ucisă, monumentele antice și infrastructura În ruine, tezaurele golite și modul de viața distrus. Hotărâte să nu mai intre vreodată În conflict armat Între ele, națiunile Europei au căutat mecanismul politic care să le adune Împreună și să le ducă dincolo de vechile rivalități. În 1948, la Congresul Europei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ei cu natura și În felul În care abordează investigațiile științifice și inovațiile tehnologice. Tradiția iluministă Europeană (iar America a devenit sprijinitorul ei cel mai entuziast) pune mare preț pe dominarea naturii. În general, americanii privesc natura ca pe un tezaur de resurse folositoare, care așteaptă să fie utilizate În scopuri productive. Dacă europenii Împărtășesc perspectiva utilitară americană, ei au de asemenea o alta sensibilitate care nu este atât de Împortanță aici În America - și anume, respect pentru valoarea intrinsecă a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
deschidere spre alte culturi. Din 1995 există următoarele rubrici permanente: „Evocări, amintiri, mărturisiri”, „Manu propria”, „Reverii”, „Memoria clipei”, „Ecouri lirice”, „Paralel” (rubrică în care este publicată literatură în română și în sârbă sau în alte limbi), „Debut”, „Prezentări”, „Semnale”, „Lecturi”, „Tezaur”, „Cercetări”, „Mozaic”. Revista a răspuns în permanență cerințelor timpului, fără să renunțe la ideea de a propaga orientări noi și experimente în literatură și de a le forma cititorilor săi un gust literar „sănătos”. Alături de redactori colaborează Florica Ștefan, Simion
LUMINA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287911_a_289240]
-
Tighina, Cetatea Albă, Ismail, de unde a cules materiale etnografice și folclorice. Între altele, a participat, în 1931, la studierea satului Cornova-Orhei, acțiune condusă de Dimitrie Gusti. A făcut numeroase imprimări pe discuri de fonograf, călăuzit de principii științifice în explorarea tezaurului etnofolcloric al satelor basarabene, păstrând autenticitatea creațiilor culese. Studiile sale (Folclor din județul Lăpușna, 1933, Contribuție la bibliografia studiilor și culegerilor de folclor privitoare la românii din Basarabia și popoarele locuitoare, publicate în periodicele rusești, 1935, Cercetări folclorice în Valea
STEFANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
din zonă, evenimente cu rezonanță națională din trecutul țării, scriitori mai puțin sau chiar deloc cunoscuți de altădată, tradiția sculpturii în piatră, moștenirea folclorică etc. O bună parte din această experiență publicistică se regăsește în cartea sa de debut, Aventurile tezaurului Cloșca cu puii de aur (1979), ca și în Expediție la apa vie (1981) ori în volumele de studii și albumele pe care le-a și coordonat: Vestigiile rupestre din Munții Buzăului (1980), Sculptura țărănească în județul Buzău (1980). De
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
Râul tăcut (1999), unde, dincolo de trama polițistă (într-o banală localitate provincială, un procuror vine să ancheteze uciderea unei fete bătrâne), există o structurare alegorică de profunzime a imaginarului privind condiția umană, pusă într-o lumină înduioșat ironică. SCRIERI: Aventurile tezaurului Cloșca cu puii de aur, București, 1979; Expediție la apa vie, București, 1981; La noapte, cotidianul, I, București, 1985, II, Buzău, 1999; După anchetă, București, 1986; Adio cu nopțile de unul singur, București, 1987; Drumul prin pădure, București, 1989; Moartea
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
I, București, 1985, II, Buzău, 1999; După anchetă, București, 1986; Adio cu nopțile de unul singur, București, 1987; Drumul prin pădure, București, 1989; Moartea lui Odobescu, Buzău, 1997; „O scrisoare pierdută” și evenimentul zilei, Galați, 1998; Râul tăcut, București, 1999; Tezaurul de la Pietroasa. Impactul cultural-istoric, Buzău, 2001. Repere bibliografice: Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 122-123; Cenaclul literar „V. Voiculescu”, Buzău, 1987, passim; George Pruteanu, Iubirea între mister și kitsch, CL, 1988, 10; Constant Călinescu, Dincolo de cotidian, LCF, 1989
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
stăpânit Țara Românească și Ardealul de la anul mântuirii 1588 și până la 1601, tr. Teodor M. Eliat, [Iași], 1837; ed. (Povestea lui Mihai-Vodă Viteazul), Vălenii de Munte, 1910; Vitejiele prea-piosului și prea-viteazului Mihail Voievod, tr. I. C. Massim, pref. Al. Papiu-Ilarian, în Tezaur de monumente istorice pentru România, I, București, 1862, 273-321; [Vitejiile prea cucernicului și prea viteazului Mihai Voievod], în Nicolae Simache și Traian Cristescu, Doi cântăreți greci ai lui Mihai Viteazul: Stavrinos și Palamed, Ploiești, 1943, 3-56; Povestea preafrumoasă a lui
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
morală în Ștefan Vardia, adolescentul al cărui tată murise pe front, și nu în fiul de industriaș, de care o lega o dragoste împărtășită. Comoara din pădure este un soi de Romeo și Julieta transferat pe motivul unei legende haiducești. Tezaurul ascuns îl constituie armele cu care comuniștii, ajutați de doi tineri, îi vor alunga pe nemți. S. a cochetat și cu teatrul istoric, ca în Noaptea ultimelor gânduri (1981), în care sunt surprinse circumstanțele uciderii lui Nicolae Iorga și unde
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
Noaptea ultimelor gânduri, București, 1981; Răspântia periculoasă, București, 1982; Salonul diplomaților, București, 1982; Un om de milioane, București, 1983; Niciodată nu e prea târziu, București, 1984; Un om insuportabil, București, 1984; Comoara din pădure, București, 1986; Întâlnire peste ani, în Tezaurul. 9 piese într-un act, București, 1986; O logodnică dificilă, în Arta dialogului. 9 piese de teatru scurt, București, 1987; Pe aici nu se trece, în Patru piese într-un act, București, 1988. Traduceri: G. Ciprian, The Man with the
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
idee clară în privința problematicii pe care o abordează și, mai ales, în privința scopurilor pe care le urmărește. încă din primul tratat, Fundamentele aritmeticii (De institutione arithmetica), care datează de prin 505, adresîndu-se socrului său, Symmachus, Boetius afirmă că „a sporit tezaurul romanilor cu opere preluate din bogăția literelor grecești”, adică înțelege să se întoarcă la vechiul obicei roman de a se raporta la literatura grecilor ca la un izvor de știință și de a o face accesibilă propriilor concetățeni printr-o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și depășește respectivele domenii, atingînd sfere precum medicina, dreptul, cronologia sau științele naturale și practice. Firește, Isidor nu putea să adune o asemenea masă uriașă de informații altfel decît din cărți, însă cunoștințele sale vor constitui pentru Evul Mediu un tezaur foarte prețios. După istoria evenimentelor, avem istoria literaturii. Isidor a compus, ca o continuare a operei lui Ghenadie din Marsilia, o scriere Despre bărbații iluștri (De viris illustribus), care nu are totuși amploarea operei predecesorului său și cu atît mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
polemica antiariană, susținînd deplina divinitate a Fiului (și a Sfîntului Duh) în două opere (cărora li se adaugă epistola despre Crez, pentru care cf. infra, p. 000). Există în Comentariul la Ioan (I, 1, PG 73, 93) o trimitere la Tezaurul sfintei și consubstanțialei Treimii fapt ce îl plasează înainte de 429. Unii cercetători (de exemplu, J. Liébaert) îl situează la începutul episcopatului său, iar G.M. de Durand sugerează că ar putea să dateze chiar dinainte de 412; G. Jouassard vorbește în schimb
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
frate întru credință pe nume Nemesinos, autorul declară că vrea să pună capăt nenumăratelor erori generate de pozițiile lui Arie și Eunomiu și ne oferă indicele operei, precizînd că aceasta se intitulează Thesauros deoarece „adună în sine ca într-un tezaur o mare cantitate de contemplații divine”, adică de știință teologică. Cele 35 de capitole încep cu chestiunile legate de născut și nenăscut, pentru a trece la respingerea tezei ariene care neagă eternitatea Fiului. Autorul abordează apoi homousia, oprindu-se asupra
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Numai capitolele 33 și 34 se ocupă de natura divină a Duhului Sfînt. în general, Chiril prezintă întîi obiecția adversarului, apoi o desființează prin metode logice: silogismul, reducerea la absurd și așa mai departe. Fotie (Biblioteca, cod. 136) considera că Tezaurul ar fi opera cea mai clară a lui Chiril, mai ales pentru cei ce înțeleg metoda silogistică. De fapt, s-a demonstrat că Chiril depinde în mare măsură de Atanasie; circa o treime din această operă nu face decît să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Unului-născut, în consonanță cu ceea ce am scris acum”, și că i l-a citit lui Atticus, episcopilor și clerului, dar l-a publicat abia mai tîrziu. Deoarece e greu de imaginat lectura publică a unui text extrem de lung cum e Tezaurul, obișnuim să identificăm această operă cu o altă scriere, adresată tot lui Nemesinos, care se ocupă de „sfînta și consubstanțiala Treime” (I, prol.) și e împărțită în șapte dialoguri (logidia). Cum Chiril declară că abordează „din nou” tema, opera e
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să identificăm această operă cu o altă scriere, adresată tot lui Nemesinos, care se ocupă de „sfînta și consubstanțiala Treime” (I, prol.) și e împărțită în șapte dialoguri (logidia). Cum Chiril declară că abordează „din nou” tema, opera e posterioară Tezaurului. Interlocutorul lui Chiril în aceste dialoguri este Hermias, același ca și în tratatul Despre întruparea Unului-născut (care în ediția lui Aubert figurează ca al optulea dialog despre Treime, inexactitate corectată de Migne; despre aceasta cf. infra), prezentat aici ca un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Sfîntului Duh. Bibliografie. Aici și în continuare ne limităm să indicăm pentru fiecare operă ediția de referință, lăsînd la o parte PG cînd există Pusey, și chiar pe Pusey cînd avem ACO; pentru indicații complete a se vedea CPG III. Tezaurul sfintei și consubstanțialei Treimii: PG 75, 9-956; 1479-1484. Dialoguri despre sfînta și consubstanțiala Treime: G.M. Durand, Cyrille d’Alexandrie. Dialogues sur la Trinité, 3 vol. (SChr 231; 235; 246), Cerf, Paris, 1976-1978; trad. it. Dialoghi sulla Trinitá, ediție îngrijită de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
se adaugă astfel, în argumentarea teologică, o altă autoritate (evident, mai mult sau mai puțin „construită”), tradiția universală a Părinților „ortodocși”. însă lui Chiril îi place să folosească și logica rațională, așa cum am observat mai sus, cînd am vorbit despre Tezaur: o teză se sprijină pe o serie de argumente raționale. Aceasta nu înseamnă însă că Chiril ar fi manifestat un interes real pentru filozofie; dacă, începînd din 423, a folosit timp de cîțiva ani concepte filozofice, aceasta s-a întîmplat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a pus pecetea asupra universului mental european. În această ordine de idei, autorul Istoriei religiilor subliniază importanța misiunii "marelui scriitor portughez, care a încorporat în universul estetic european nenumărate ținuturi necunoscute, care a transformat în bunuri spirituale o infinitate de tezaure necunoscute, care a îmbogățit substanța latinității cu experiențe, cu peisagii și cu gesturi considerate pînă atunci fără nici o posibilitate de a fi prefăcute în obiecte de contemplație, în valori spirituale de circulație." Nu cu mult diferit, după cum ne demonstrează autorul
O ediție bilingvă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14992_a_16317]
-
care îi admiri, de la care ai ce învăța, de care descoperi că te leagă, dincolo de domeniul de interes al fiecăruia, și lucruri mai mărunte, dar esențiale în chimia dintre indivizi”. Mărturisirea ne duce cu gândul la înțelepciunea poporului român din tezaurul folcloric: „Dă-mi, Doamne, mintea cea de pe urmă” și ea își dovedește perenitatea și la tânărul profesor ieșean, care își revizuiește spiritul critic pe măsură ce înaintează în vârstă, tot așa cum „mintea românului cea de pe urmă” l-a sfătuit și pe Constantin
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
creat pe meleagurile Bârladului și a fostului județ Tutova - Țara de Jos - cum mai era numit pământul pe unde a călcat cel puțin de trei ori Măritul Ștefan, odată nu cu mult timp înaintea bătăliei de la Podul Înalt (1475), întregul tezaur de informații prezentat ne captează interesul, de parcă am parcurge un roman de aventuri! Ion N. Oprea face un act de dreptate. El dezgroapă din subsolul tăcerii impuse de regimul totalitar adevărata față a intelectualității românești decapitată de forța brutală a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]