1,932 matches
-
un om ca Garfield (mi se pare că la un moment dat i-a spus chiar Sir Garfield) ar fi putut să provoace la mod special un asemenea sentiment într-un individ atât de josnic, atât de slab, atât de ticălos ca Doug - Garfield cu erudiția și cunoștințele lui, cu pista lui de elicoptere, cu vizuina lui din Barbados, și ca toate celelalte. Asta a mai durat încă douăzeci de minute. — Plus, continuă Lorne, mai e gelos și pentru ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
e cazul să discutăm despre scena morții, John. Ce scenă a morții? — Cana, a lordului Garfield, spuse Lorne Guyland. Uite cum se întâmplă. Mafioții mă torturează, așa gol cum sunt. Eu mă lupt ca un diavol, dar ei sunt cincisprezece ticăloși. Ei vor heroina - și mai vor și toate comorile de cultură pe care le am în lumea-ntreagă. Dar eu nu le spun nimic. Acum. În timp ce labagiii ăștia mă supun torturilor, Butch și Caduta sunt obligate să asiste la scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
după-amiaza aceea. A avut loc o discuție - Martina știa, știa ce se întâmpla de vreo doi ani. Femeile știu. Au mirosul lor. El i-a mărturisit tot. Selina, copilul, capcana. Era furios, furios, șocat, contrariat. Aproape că a lovit-o, ticălosul ăla. Aproape că a dat în ea.Ooh, dacă vreodată... Mi-a spus că toată viața ei își dorise un copil, încă de pe vremea când era însăși copil. Ossie nu voia așa ceva, copii, dar și-a făcut datoria, sau cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ține doar să-i mituiești. Îți iau totul, după care te omoară oricum. În momentul ăsta puștiul s-a mișcat, încercând să se ridice. M-am răsucit din reflex și i-am ars un șut neconvingător în fund. — Ești un ticălos violent, nu-i așa? — Da, și tu ești o acritură scorțoasă! — Acritură scorțoasă? — Hai, pa. Cheamă poliția. Dă-i drumu’! Deschise ușa cu cheile zornăitoare. M-am sprijinit cu ambele palme de perete... Tipul avea ochii deschiși. Cuțitul nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cu respirația stoarsă. Martina tot spunea în timp ce ne-am întâlnit și despărțit din nou că Shadow fusese furat. Dar eu știam că el fugise spre nord, în furnicarul străzii Twenty-ThirdDoamne, la început am simțit că trebuie să-l găsim pe ticălosul ăla mic - dar mai târziu m-am așezat și mi-am luat ceva de băut. La un moment dat mi-a venit chiar și ideea că pentru mine n-ar fi rău deloc dacă Shadow nu ar mai apărea. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
proiectul. Niciodată nu voi mai reuși să obțin de la ei exact ce vreau, iar Lorne Guyland va cădea lat din prima clipă când va afla vestea. Dar tu știi despre ce e vorba, cel puțin așa sper. Mă simțeam un ticălos al dracului de deștept și sexy după săptămâna mea de rai, așa că am luat-o diplomatic. Le-am spus să aștepte și să păstreze discreție. Sigur că s-au simțit puțin vexați pentru că m-am dat mare tot timpul acelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
București, văd că te obsedează să ajungi cineva. Tronaru avea dreptate. O să ajungi mare... — Ei, stai puțin, nu-i chiar așa... — Mare nemernic, vreau să spun, slugă la nemernicii de sus. — Ce ai, bre fato? Mă crezi chiar așa de ticălos? — Nu, nu ești ticălos. Dar simt În tine ceva negativ, un duh care Îți șoptește la ureche să faci orice, să calci peste cadavre, numai să Îți atingi scopul. — Te-ai Îmbătat... Sunt doar un elev de la liceul de filologie
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
obsedează să ajungi cineva. Tronaru avea dreptate. O să ajungi mare... — Ei, stai puțin, nu-i chiar așa... — Mare nemernic, vreau să spun, slugă la nemernicii de sus. — Ce ai, bre fato? Mă crezi chiar așa de ticălos? — Nu, nu ești ticălos. Dar simt În tine ceva negativ, un duh care Îți șoptește la ureche să faci orice, să calci peste cadavre, numai să Îți atingi scopul. — Te-ai Îmbătat... Sunt doar un elev de la liceul de filologie... O să fac Facultatea de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
se gândea decât la sarcinile pe care i le trasau „forurile superioare“, nu avea inițiative și nu prea Înțelegea cum de ajunsese tocmai la „cultură“ - dar undeva În memoria lui stătea Înscrisă cu litere de aur sentința unui bătrân și ticălos ilegalist care Îl luase ocrotitor sub aripa lui, cum că , așa că se resemnase și acceptase că din cauza caligrafiei lui nemaipomenite fusese aruncat la „cultură“, adică unde nu pupi plecări peste hotare, mită și relații serioase. „Viața satului“ se terminase, ce-
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Îi voi spune că o iubesc și că de acum Înainte vom Înfrunta, fie ce-o fi, totul, Împreună, vom fi prieteni, amanți, poeți, Împreună, și vom Întemeia cândva o familie. La urma urmei, Carara nu poate fi atât de ticălos Încât să Îmi refuze rugămintea de a se ocupa de porcul ăla de Lucian. Trebuie să fac ordine În viața mea. Poate la anul voi lua la facultate și voi scăpa de orașul ăsta nenorocit. Va trebui să scap de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
felul în care fusese asasinat tatăl său. — Am vorbit cu el, le spuse Drusus puținilor prieteni care le rămăseseră. Mi-a povestit cum a murit tatăl său. Pe neașteptate a debarcat pe insulă un ofițer, unul dintre cei care săvârșesc ticăloșii, cu oamenii lui. Gracchus stătea pe o stâncă și privea marea, singur. Ca să supraviețuiască, fiul său împletea coșuri de răchită, așa cum făcea de șaptesprezece ani. Ofițerul i-a spus lui Gracchus că Julia era moartă și că doar el mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lupte în arene. Cel care dăduse ordinul era prefectul Cornelius Sabinus, fostul gladiator, omul în care Gajus Caesar avusese încredere până în ultima zi. Iar acesta, când văzu că germanii se opriseră, le strigă celor din cohortele pretoriene: — Curățați palatul de ticăloșii aceia de egipteni! Să nu rămână unul! — Calul! urlă Annius Vinicianus. Calul acela! Câțiva pretorieni dădură fuga la grajduri și dărâmară porțile. Ce faceți? strigară băieții care țesălau cu grijă trupul mătăsos, strălucitor al calului. Pretorienii își croiră drum lovind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
al patrulea zbătându-se în valuri. Al doilea ins de pe mal, se ridică și dă să plece. "Unde pleci?” îl întreabă primul, „Avem oameni de salvat!". Și atunci al doilea îl lămurește: "Păi, m-aș duce să-l opresc pe ticălosul care tot aruncă oamenii în apă". Așa și cu criza dragii mei, cineva de acolo din zone mai înalte, ne bagă mortul în casă, iar noi în loc să luăm măsuri de stopare de la origini a acestei calamități economice, facem doar frecții
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și vii pînă aici să mă sfidezi? - Mă iubește, pe mine m-a ales! Trebuie să Înțelegi! Cu mine vrea să trăiască și nu va folosi la nimic s-o Împiedici! Pérec, turbat de furie, se agăța de gratiile celulei. - Ticălosule! Îți jur că Îndată ce ies de aici, o să mă răfuiesc eu cu tine! - Ea nu te mai vrea, nu vei putea face nimic Împotriva noastră! - O să vă fac de petrecanie! O să vă omor! Stéphane, la Început depășit de evenimente, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
păr de pe anexa ambarcațiunii furate... Lucas păru de data asta interesat; luă raportul și făcu o mutră scîrbită. - Dobitocul! - Cine? - Vrei să te pun la treabă? Stéphane bătu rapid În retragere, Lucas formă pe mobil numărul de telefon al Mariei. Ticălosul de Bréhat scufundase barca și ascusese anexa la Morgat, lăsînd să se creadă că era opera lui Nicolas. Avu un gest de agasare cînd nimeri peste căsuța vocală și nu se feri să-și ascundă nemulțumirea. - Sună-mă urgent. Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
informații, chiar dacă trebuie să recunosc că mă covîrșește de plăcere, și doar pentru că m-a amuzat n-am să rețin termenul grosolan cu care m-ai abordat, adăugă el cu suavitate, În timp ce alegea cu mare grijă o crosă de lemn. - Ticălosule! SÎnt sigură că Yves e cel care ți-a strecurat istoria asta, replică ea pe un ton acru, iar tu te-ai folosit de ea ca să mă distrugi la viitoarele alegeri. - De parcă aș avea nevoie de așa ceva ca să te Înving
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
se transformă În isterie. Cei doi polițiști Îi puseră pe jandarmii care făceau percheziție alături de ei să intervină ca să-l țină zdravăm pe PM. Scos din minți, acesta tot Încerca să dea cu piciorul Într-un cort de camping pustiu. - Ticălosul! Ticălosul, a șters-o cu lingourile mele, s-a cărăbănit prin muzeu! Lingourile mele! Hoțul! Asasinul! Trebuie să dați de urma lui! spumega el ca turbat. Lucas ordonă cîtorva oameni să Împresoare și să protejeze ascunzătoarea lui Ryan și, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
transformă În isterie. Cei doi polițiști Îi puseră pe jandarmii care făceau percheziție alături de ei să intervină ca să-l țină zdravăm pe PM. Scos din minți, acesta tot Încerca să dea cu piciorul Într-un cort de camping pustiu. - Ticălosul! Ticălosul, a șters-o cu lingourile mele, s-a cărăbănit prin muzeu! Lingourile mele! Hoțul! Asasinul! Trebuie să dați de urma lui! spumega el ca turbat. Lucas ordonă cîtorva oameni să Împresoare și să protejeze ascunzătoarea lui Ryan și, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ca să-i Îmbogățească pe preoți. Da, peste zece ani, orașul ăsta va fi de nerecunoscut. — E de nerecunoscut de pe acum, murmură Dante. Și nu spre mai bine. Așadar, cunoști cârciuma lui Baldo? — Mai mult Îți spun: chiar acolo am tras. Ticălosul acela ciung voia să scoată de la mine o avere, ca să-mi dea găzduire, dar m-am dat mare cu numele dumitale, și s-a muiat pe dată. Se pare că ești Într-adevăr cineva, În orașul dumitale. Sau, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și urâte. — Anunță-mă de Îndată cardinalului dumitale! Prin reaua voință și prin lenea dumitale Întârzii o misiune de care pot atârna triumful justiției și relațiile dintre patrimoniul Sfântului Petru și nobila Comună a Florenței. Vei fi spânzurat, dumneata și ticăloșii care Îți fac cortegiu, atunci când... — Du-te și te fute, messere, Îl Întrerupse celălalt fără măcar să dea semne că se va ridica și Însoțindu-și cuvintele cu un căscat. „Vade et repetito“, se simți dator să adauge. Repete idiotule! strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să te lămurească. Intră. Dar ai grijă să nu Îl stingherești. Dante trecu de ușă fără măcar să-și dea seama, pradă unei mânii oarbe. Să ajungă să treacă o ușă În orașul său, al cărui prior era, cu permisiunea unui ticălos francez! Dacă ar fi privit pe cineva În acel moment, l-ar fi preschimbat În stană de piatră, atât de multă otravă adunase În sine. Așa trebuia să se fi născut Gorgona. Un funcționar al Curiei Îl Însoți de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
câțiva metri, cu toate că el Îl amenințase că va pune să fie biciuit de polițai, și se tolăni la loc pe jos, cu mâna Întinsă la pomană. Lui Dante i se păru că Îl măsurase cu un ochi amenințător. Un alt ticălos din Arta secretă, fără Îndoială. Dacă nu ar fi fost nevoit să o supravegheze pe femeie, i-ar fi chemat de Îndată pe polițai ca să Îl aresteze. Mai azvârli o privire amenințătoare spre zdrențăros, care Își expunea din nou nenorocirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Cât despre Stinche, doar nu vei fi crezând cu adevărat că dulcile ei mâini sunt pătate de sânge. Blestematul acela de cârciumar Îi ascunsese acest fapt. L-ar fi azvârlit pradă Inchiziției, pentru asta. Ca să Îi smulgă și celălalt braț. Ticălosul acela blestemat ar fi sfârșit putrezind În temniță. Acolo, moartea l-ar fi ajuns pentru a cincea oară, și ar fi fost ultima, În sfârșit. — Știți Încotro se Îndreaptă? Întrebă el, scuturându-se din acele gânduri. O umbră se lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Carraia, păstrându-și un mic avantaj asupra urmăritorilor care o apucaseră pe același traseu, atenți să nu alunece și să nu se Încurce Între ei cu sulițele. — Ticăloși blestemați! strigă el spre oamenii Înarmați care se apropiaseră de capătul treptelor. Ticăloși blestemați, feciori de scroafe ciumate! strigă cu Întreaga mânie pe care o adăpostea, ridicând spre ei mâinile unite, cu degetele așezate Într-un gest obscen. În Iad să putreziți, bastarzilor! Doi dintre mercenari se străduiau să se repună pe picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
apoi cărțile pe eBay. — OK, deci cartea mea, a zis ea în sfârșit, înmânându-i sacoșa cât în sac de gunoi asistentei tinere și timide, care se materializase în pragul ușii. Călătoria mea în căutarea Bărbatului Perfect - cu toți perverșii, ticăloșii și nenorociții pe care am fost nevoită să-i suport. Cum a fost tipul ăla cu care m-am întâlnit vara trecută, în Hamptons. Avea un imperiu uriaș de textile, conducea un Hummer mare și roșu, bea gin cu poftă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]