13,035 matches
-
Așa alb și blond cum era, avea aerul unui fante sau al unui curtean; dar adevărul e că se bătuse cu dibăcie și curaj, ca și tovarășul lui de drum. Manierele lor, observă căpitanul, erau identice, copiate parcă după același tipar. Doi băieți foarte bine crescuți, trase el concluzia. La mijloc or fi chestiuni de femei, religie sau politică. De nu cumva toate trei la un loc. — Nu trebuie să se afle ce s-a Întâmplat aici, spuse În sfârșit englezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de tine. Voi lăsa după mine un gol fără sfârșit, a mai spus el. Un ținut fără un autor de corespondențe este un pustiu. Astea ar trebui să le scrii la ziar, am zis eu. Ele trebuie să ajungă la tipar! Apoi i-am spus cât de greu era să reprezinți un asemenea peisaj părăsit și pustiu ca acela despre care vorbise. Doré și cu mine am înțeles-o atunci când am făcut fundalul la apostolul Ioan stând în insula Patmos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cămășii. Din motive lesne de înțeles, era mai mare decât al tău. îl mut din cămașă în cămașă. Dar mâine, spune Manfred, poate reușesc să fac o notiță în autobuz, în drum spre spital. Pot să scriu cu litere de tipar. Redacția vrea să aibă însemnări de călătorie. înainte să plec, îi spun: Acum trebuie să ai grijă de tine, Manfred. Eu nu am așa de mulți prieteni. VIGNETA Nici astăzi nu știu sigur ce s-a întâmplat de fapt în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
care a mîntuit omenirea și nici ca pe un bătrînel nostim și cam trăsnit scotocind prin măruntaiele universului spre a descoperi în joacă un titlu de album pentru Mariah Carey. E o carte onestă de popularizare a fizicii scrisă în tiparul unei sobre lucrări de informare generală: timpul, simultaneitatea, curbura spațio-temporală, gravitația sunt analizate rînd pe rînd de un autor care este întîi de toate un specialist în fizică. Cum temele pomenite mai sus au căpătat ceva din familiaritatea unor noțiuni
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
cercetat, cu bibliografii obscure, sursele, alții au militat - cu spirit ludic bine temperat - pentru înființarea unui foarte select club de lectură. Era firesc, deci, ca numai din timp în timp, această pânză freatică mobilă să erupă în forma definitivă a tiparului. Practic, de la distanță, oculta tagmă a mateinilor are semnalmentele unui colectiv de cercetare omogen. Cu foarte puternice individualități, e drept. Încă două vorbe înainte de a trece la subiectul acestei cronici, care este remarcabilul volum de investigații semnat de Ion Vianu
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
scrisorile redactate în franceză pe care și le-au trimis Gisele Lestrange și Ingeborg Bachmann, publicate acum pentru prima oară, însoțesc mai departe firul vieții lui Paul Celan. Deși inițial puse sub cheie pînă în 2023, documentele au văzut lumina tiparului cu 15 ani mai devreme, grație bunăvoinței urmașilor celor doi poeți. Mai mult decît atît, volumul include și corespondența dintre Paul Celan și Max Frisch, cu care Ingeborg Bachmann a întreținut o legătură erotico-intelectuală. Editura Suhrkamp adaugă un pachet de
Vremea inimii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8060_a_9385]
-
pierdut din vedere. Nuvelistul, spre deosebire de romancier, nu-și permite luxul de a se îndepărta de la linia ce-i vertebrează paginile; iar, pe de altă parte, el nu poate lucra cu acest fir la vedere. Altfel spus, nuvela evoluează pe un tipar, cu aerul că nu o face - și abia la final, o dată cercul închis, cititorul realizează că proza nu se putea încheia decât în felul respectiv. Un cunoscător și teoretician al artei dramatice afirma că, într-o piesă bună de teatru
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7842_a_9167]
-
mentală pe care televiziunea a adus-o în psihicul omenirii. Mutația aceasta poate fi definită prin patru trăsături: cultura de masă, frivolitatea, accelerarea și cinefilia. Să le luăm pe rînd. Cultura de masă e ceea ce deja știm cu toții: răspîndirea unor tipare facile într-o omenire care se regăsește în pseudovalorile difuzate. Dincolo de omogenizarea tiparelor și de uniformizarea gîndirii, ceea ce este izbitor în cazul culturii televizate e proliferarea fără granițe a ecranelor. Și nu e vorba numai de numărul lor în creștere
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
fi definită prin patru trăsături: cultura de masă, frivolitatea, accelerarea și cinefilia. Să le luăm pe rînd. Cultura de masă e ceea ce deja știm cu toții: răspîndirea unor tipare facile într-o omenire care se regăsește în pseudovalorile difuzate. Dincolo de omogenizarea tiparelor și de uniformizarea gîndirii, ceea ce este izbitor în cazul culturii televizate e proliferarea fără granițe a ecranelor. Și nu e vorba numai de numărul lor în creștere, ci de locul unde sunt amplasate: peste tot. Se produce astfel o invazie
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
Cele patru anotimpuri nu diferă mult, suferind de-aceeași sufocare călîie, fără urmări. Dedicate, pe rînd, lui Adrian Maniu, Camil Ressu, Iser și Goga, strofele din primăvară pînă-n iarnă se-nșiră la fel de la-ndemînă, potrivind niște îndrăzneli bine ticluite pe un tipar fără variațiuni. Ce ar fi trebuit să fie spleen e un plictis pasabil, de vilegiaturist rămas la vatră. Nimic apăsător, doar o anume oțăreală, rudă bună cu interesele lăsate baltă ale lui Topârceanu. În slujba faptelor diverse, ale căror strofe
Facilități by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7860_a_9185]
-
posibilitate fiind exclusă." Altfel spus, o propoziție e sau adevărată, sau falsă, deci sau una, sau alta dintre variante, dar nu amîndouă concomitent. Din păcate, deși spiritul disjuncției exclusive corespunde din plin regulilor logicii lui Aristotel, el nu ascultă de tiparul dialecticii hegeliene. Și cum hegemonia lui Hegel atinsese pragul supremației idolatre în epoca lui Kierkegaard, respingerea terțului exclus devenise un obicei la modă. Răspunsul lui Kierkegaard la această dilemă avea să se sprijine pe o prealabilă distincție: destinul unui om
Un răstignit pe crucea căinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7865_a_9190]
-
regim psihic. Cam așa s-ar putea descrie succint diferența de mentalitate dintre popoare, etnii sau populații așezate într-un anumit areal geografic. Diferența aceasta poate fi constatată și descrisă ca atare, dar nu poate fi generalizată sub forma unor tipare specifice. Căci, ca să descrii mentalul unei colectivități, trebuie să pui piciorul acolo, sau, dacă nu poți, măcar să-i citești pe cercetătorii care au apucat s-o facă înaintea ta. Cu alte cuvinte, nu poți transforma studiul mentalităților în-tr-o disciplină teoretică
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
o infinitate de variabile a căror evoluție ideologia nu o poate influența. Ce înseamnă asta? Că formele nu pot crea fondul unei națiuni. Cadrul legilor nu poate să modifice cu timpul gîndirea oamenilor. A imita legi nu înseamnă a schimba tipare de comportament. "Popoarele nu sunt mulțimi de pioni statistice, ci sînt organizate în familii, în clanuri, clici, grupuri de interese, interacționează diferit cu legile." (p. 346) Așadar, aplicarea unei legi dă naștere unor reacții care depind de fondul ierarhic al
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
a relației dintre cei doi: stăpân și slujitor, întemeiată pe respect și bunăvoință, atribute, mă tem, dispărute în zilele noastre" (p. 33). În buna tradiție a cărților publicate de Editura Cadmos și Asociația Kultura, Neamul Noica este o bijuterie grafică. Tiparul, ilustrația (fotografii de epocă, reproduceri de documente din secolul al XIX-lea, scheme de arbore genealogic), aranjarea în pagină sugerează un "esprit de finesse" în contradicție vizibilă cu ritmurile prea grăbite ale lumii contemporane. Prin aceasta Neamul Noica este o
Ispitele istoriei mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6996_a_8321]
-
în studiul său introductiv la Arta oratoriei, Cicero a consacrat tălmăcirea termenului logos prin latinescul ratio, pentru ca tot el să introducă primele echivalente latinești pentru conceptele tradiționale ale gîndirii grecești. Așadar, un pionier pe umerii căruia avea să se ridice tiparul limbilor neolatine de mai tîrziu. Cartea de față, Partitiones oratoriae (Arta oratoriei), face parte din corpusul scrierilor ciceroniene despre retorică, alături de De oratore (Despre orator), Orator (Oratorul), Brutus și De optime genere oratorum (Despre cel mai bun gen al oratorilor
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
iunie din an. "Caveant consules", cum ar zice Cato Censorul, adică: să se teamă de o asemenea lectură avizată, concentrică, neapărat acidă, toți cei fixați într-un titlu de gazetă și care dau drumul la jetul de cerneală pe urdinișul tiparului: în jurul lor înșile se adună balta. Rezultatul unui asemenea mod de a trăi cultura este indirect bun. Într-adevăr, acești oameni nu scriu - și, mai ales, nu publică - în schimb, fac o critică verbală cum nu se poate mai pertinentă
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
al miezului țării. A nu se uita, însă, că centrul are câteva datorii cel puțin seculare față de Eminescu. S-au scanat, iată, manuscrisele sale, s-au tipărit primele opt volume din cele vreo 10 sau 20 câte sunt pregătite pentru tipar. Restul - stă în calculatoare închise. Nu sunt bani, explică toți oamenii de la centru ai centrului. Cum așa, nu sunt bani?! Dar rrromânii noștri verzi care se bat cu pumnul în piept la televiziunea liberă că vor ridica o biserică pentru
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
aur și argint -, ci mai ales manuscrisele imenselor bibilioteci, rezumatul istoriei de peste două milenii ale omenirii. Acestea, împreună cu bibliotecarii lor, s-au refugiat în Occident, mai ales la Veneția, unde invenția lui Gutenberg nu-și prea găsea întrebuințare. Într-adevăr, tiparul s-a inventat pe la 1452-1453 - iar Bizanțul a căzut sub turci exact la 1453. Nu a fost doar o coincidență - a fost mai degrabă o minune pusă dinadins în istorie ca să se poată trece de la o eră la alta. Prin
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
salvată - iar Europa a renăscut. Ce s-ar fi întâmplat dacă acești papiruși fragili ar fi ars? Cum ar fi arătat (cum ar arăta azi) Europa fără Henricus Stephanus, fără Aldus Manutius și atâția umaniști care au dus și dezvoltat tiparul - și care, mai ales, au întemeiat edițiile critice de texte, au inventat familiile atât de numeroase ale literelor de tipar, au făcut din carte simbolul cultural și civilizator de astăzi? Ce s-ar fi întâmplat dacă mica noastră revoluție de la
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
arătat (cum ar arăta azi) Europa fără Henricus Stephanus, fără Aldus Manutius și atâția umaniști care au dus și dezvoltat tiparul - și care, mai ales, au întemeiat edițiile critice de texte, au inventat familiile atât de numeroase ale literelor de tipar, au făcut din carte simbolul cultural și civilizator de astăzi? Ce s-ar fi întâmplat dacă mica noastră revoluție de la 1989 se petrecea în zona Bibliotecii Academiei? Ce se poate întâmpla dacă (sau când) filele caietelor eminesciene se vor măcina
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
remarcă faptul că poezia românească de la 1830 cunoaște două tendințe, poezia neolatinizantă de influență italiană și franceză și poezia specificului național, fiind analizată și evoluția limbajului poetic ("La noi, limbajul romantic de la 1840 înseamnă pur și simplu adoptarea unui nou tipar față de cel de la 1800"), de care Macedonski va profita din plin. Opera autorului Nopților e examinată printr-o analiză minuțioasă, ce distinge poezia "dezordonat-mimetică" de cea "simbolist-ornamentală", mult mai matură și mai validă estetic. Mihai Zamfir oferă, în același timp
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
Simona Vasilache Nu iarna lui Napoleon, de demult, ci toamna lui '41, a plecărilor nesigure și-a îngrijorărilor cu țintă precisă, umple, monocord, volumul lui Ion Sofia Manolescu, Întîlnirea cu focul, apărut în 1944, la Tiparul Universitar. Îmbinare de naivități grave - fricile sînt aceleași, ale fiecăruia, și de ecouri slabe, cenușii, ale cărților citite, poze ale unor eroi sub arme, față cu realitatea propriei concentrări. Sub două versuri din Apollinaire (din Merveille de la guerre), încap cîteva
Campania din Rusia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7029_a_8354]
-
totul nou: o gîndire postscolastică care, odată cu Copernic, Galileo Galilei și Newton, a început să semene cu știința. Procesul a fost atît de profund și atît de încărcat de consecințe încît poate fi asemuit cu ciocnirea a două plăci tectonice: tiparul grecesc a fost încălecat și înăbușit de matca viziunii creștine, fără însă ca vreunul din fronturi să se impună definitiv. De cîștigat n-a cîștigat decît noua încrețire ivită în peisajul culturii medievale: valul viitoarei gîndiri științifice. Iată de ce disputa
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
supărătoare, nu cred că împrumutul labele ar avea mari șanse de impunere!), în schimb tag e adesea păstrat ca atare. Dovada integrării în sistemul morfologic al limbii române e că de la tag s-a format rapid și un verb, după tiparul tot mai puternic al derivatelor colocviale în -ui: a tăgui - "Ce poți să Ťtag-uieștiť? Orice. Articole, fotografii, fișiere download-abile, topicuri de discuții, fișiere video/audio" (mariusbalaci.ro). Ca și în alte cazuri (blogging-bloguire-blogare etc.), circulă, ca nume de acțiune, atât
Taguri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7409_a_8734]
-
în dialogul între turiști imaginat într-un reportaj: "Bă, fii atent ce panaramă. Lasă naibii mașina și hai repede că se suie ursul în pom, ai luat aparatul din mașină?" (Evenimentul zilei, 18.05.2009). Cuvântul poate intra și în tiparul superlativului familiar-argotic: "panaramă de panaramă" (zoso.ro, 6.01.2009). Mai frecventă este utilizarea ca epitet injurios - nu dintre cele mai grave - pentru o persoană: cel care stârnește râsul e disprețuit, dar cu o anume îngăduință. Cuvântul intră, astfel, în
Panaramă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6845_a_8170]