2,360 matches
-
căzut În eroare”, un istoric, chiar mai incompetent de felul lui, care, român fiind, să creadă că străbunii lui din secolul al IX-lea erau ceva mai rari prin pădurile Carpaților, sau, maghiar fiind, să se lase totuși convins de tomurile pline de argumente semnate de colegii săi români. Oricâtă „lipsă de competență” și oricâtă „eroare” s-ar putea adăposti și În creierii unui istoric, la fel ca În aceia ai oricărui om normal, el nu va săvârși nicicând o asemenea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1814-1815. Păcățian, Teodor V., Cartea de aur sau luptele politice naționale ale românilor de sub coroana ungară, vol. I, Marschall, Sibiu, 1904. Pann, Anton, Fabule și istorioare, I-II, Tipografia Pencovici, București, 1841. Papiu Ilarian, Alexandru, Istoria românilor din Dacia Superioară, tom. II, Gerold, Viena, 1852. Papiu Ilarian, Alexandru, Viața, operele și ideile lui Georgiu Șincai, Tipografia Națională, București, 1869. Pascu, Ștefan (coord.), Documente privind revoluția de la 1848 În țările române. C. Transilvania, vol. IV, Editura Academiei, București, 1988. Pascu, Ștefan (coord
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
șIstoria Ardealului. 1598-1599, 1603ț, Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1981. Szilágyi, Ferenc, A Hóra-világ Erdélyben șLumea lui Horea În Ardealț, Athenaeum-Nyomda, Pesta, 1871. Șincai, Gheorghe, Catehismul cel mare cu Întrebări și răspunsuri, Tipografia Seminarului, Blaj, 1783. Șincai, Gheorghe, Opere. I. Hronica românilor, tom. I, ediție Îngrijită de Florea Fugariu, Editura pentru Literatură, București, 1967. Șotropa, Virgil, „Pățaniile Batalionului I năsăudean În 1848-1849”, În Arhiva Someșană, 1930-1931, nr. 14. Táncsics, Mihály, Hunnia függetlensége șIndependența Hunieiț, ediția a III-a, Tipografia Kocsi, Budapesta, 1873. Teleki
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Timotei Cipariu XE "Cipariu" , „Uniunea” Organul luminării, 1848, nr. 67, p. 381. Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , Raporturile românilor cu ungurii și principiile libertății naționale, Gerold, Viena, 1852. Al. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , Istoria românilor din Dacia Superioară, tom. II, Gerold, Viena, 1852, p. 106. Adrian Marino, „«Luminile» românești și descoperirea Europei”, Revista de istorie și teorie literară, 28, 1979, nr. 1, pp. 27-48. Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. Alexandru Duțu, „Europe’s Image with
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și Geneza identității naționale..., capitolul „Salvatorii Europei creștine În Evul Mediu”, pp. 282-287. Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitatea națională. 1834-1849, Editura Academiei, București, 1967, pp. 343-344. Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , Istoria românilor din Dacia Superioară, tom II, Tipografia Gerold, Viena, 1852, pp. XXX, LXIV-LXV, 46. Teodor V. Păcățian, Cartea de aur sau luptele politice-naționale ale românilor de sub Coroana ungară, ediția a II-a, vol. I, Tipografia Iosif Marschall, Sibiu, 1904, p. 409. Pentru teoria „orientalismului” și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pp. 10-49; Keith Hitchins, Conștiință națională și acțiune politică la românii din Transilvania, ediție Îngrijită de Pompiliu Teodor, vol. I (1700-1868), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, pp. 83-114. Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , Istoria românilor din Dacia Superioară, tom. II, Tipografia Gerold, Viena, 1852, pp. CIII sqq. Ibidem. Ibidem. Semnul exclamării, expresie a indignării față de simpatia „scandaloasă” a lui Bojincă XE "Bojincă" , Îi aparține lui Papiu XE "Papiu" . Ideea potrivit căreia „maghiara este o limbă urâtă” a rămas un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
concluzia care se desprinde din respectiva viziune cu privire la relațiile româno-maghiare, Într-un poem având ca laitmotiv această formulă categorică și memorabilă: „Noi n-o să ne-nțelegem niciodată!” Al. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , Istoria românilor din Dacia Superioară, tom. I, ed. a II-a, Tipografia Gerold, Viena, 1852, pp. 224-225. Formulată la Johann Gottfried Herder XE "Herder" , Ideen zur Philosophie der Geschichte der Menschheit, 1784-1791; vezi Holm Sundhausen, Der Einfluss der Herderschen Ideen auf die Nationsbildung bei den Völkern
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1921-1922, pp. 384-391. Vezi studiul lui Sorin Antohi, „Confuzia limbilor. Filologia ca ideologie de tranziție”, În volumul Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu (coord.), Cultură și societate În epoca modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, pp. 126-133. Dicționarul limbii române (DA), tom. II, part. I: F-I, București, 1934, p. 166, sub voce „francez”: „din rus. francúz”; la fel În DEX (1984), p. 350, sub voce „franțuz”. Cel puțin pentru Ardeal Însă, mi se pare mai convingătoare ideea unei etimologii maghiare, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Frânce, Frânciuc, Frâncoaie, Frânculea, Frangu, Frangulea, Freng, Frângotă, Frânghiul, Frânghiș, la care se adaugă cele provenite din germanul „Franz” și maghiarul „Ferenc XE "Ferenc" ”, care Îl au la bază tot pe „franciscus”: Franț, Frențe, Fercu, Rențea, Freanță, Ferenț. Apud DA, tom. II, part. I, p. 166, sub voce „frânc”. După un secol și ceva Îl găsim pe „frânc” delimitat clar de italian, cel puțin la nivelul limbii culte, așa cum apare la Petru Maior XE "Maior" : „nici nemții, nici frâncii, nici italianii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să ne Întoarcem, probabil, la epoca modernă. O delimitare a specificului epocii dintre 1550 și 1800, din punctul de vedere al orizontului imaginii, la Răzvan Theodorescu, Civilizația românilor Între medieval și modern, vol. I-II, Editura Meridiane, București, 1987. DA, tom. II, part. I, p. 174, sub voce „frențe”. Alte forme: frență, frenție, freanț, sfreanț, sfrenție, sfrinție, sfrențe, frențuș etc. Apare În Carte românească de Învățătură, Iași, 1646, p. 129, sub forma adjectivală „frențit”. Erdélyi magyar szótörténeti tár, vol. IV, București
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pp. 345, 392; XVI, 1853, p. 166. Vezi Alesandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , „Idealuri naționale ale nemților, slavilor, ungurilor și românilor”, Revista Carpaților, II, 1861, 1 mart., pp. 297-305. Gheorghe Șincai XE "Șincai" , Opere. I. Hronica românilor, tom. I, ediție Îngrijită de Florea Fugariu, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 20. Nicolae Bocșan, „Opțiuni sociale și democratice În procesul constituirii solidarității naționale moderne. 1821-1848”, În volumul Națiunea română, București, 1984, pp. 367-368. Pentru societatea creată de Adolf David
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
contribuția lui Franklin XE "Franklin" la redactarea „Declarației de independență”), 290, 293. Benjamin Franklin XE "Franklin" , Experiences et observations sur l’electricité faites à Philadelphie en Amerique par... et communiquées dans plusieurs lettres à M.P. Collinson, ediția a II-a, tom. I-II, Durand, Paris, 1756, exemplar aflat la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, cota R 85769. Bibliothecae Samuelis S.R.I. Com. Teleki XE "Teleki" de Szék, Pars Secunda, Viena, 1800, p. 253 (la secțiunea de fizică experimentală). Benjamin Franklin XE "Franklin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
după cum o arată volumele succesiv apărute ale catalogului, În afară de lucrarea despre electricitate, din 1756, celelalte titluri semnate de Franklin XE "Franklin" au fost achiziționate Între anii 1800-1819. Benjamin Franklin XE "Franklin" ’s Sämtliche Werke. Aus dem Englischen und Franzözischen ubersetzt..., tom. III, Dresden, 1780, exemplar din biblioteca menționată, cota U 62571; ibidem, În Bibliothecae Samuelis com. Teleki XE "Teleki" de Szék, Pars Quarta: Novas accesiones, Viena, 1819, p. 72 (la secțiunea de opere filosofice). Ibidem; Franklin XE "Franklin" , Opuscules: la Science
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui Bogdan Petriceicu Hasdeu: Istoria critică a românilor (lucrare neterminată, din care realizează doar două volume), monografia istorică Ion Vodă cel Cumplit, drama istorică Răzvan și Vidra, Cuvente den betrăni, Etymologicum Magnum Romaniae (lucrare monumentală, din care realizează doar patru tomuri). Predilecția pentru gigantism și monumental îl așază pe Hasdeu alături de Dimitrie Cantemir și Ion Heliade Rădulescu, așa cum aprecia criticul și istoricul literar ieșean Mihai Drăgan . Cum este cunoscut, în ultima parte a vieții se cufundă în singurătate și experiențe spiritiste
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
reușitele și inovațiile pur cinematografice, care au făcut din Nașterea unei națiuni o piatră de hotar în istoria celei de-a șaptea arte, Griffith nu folosește în mod intuitiv metode ale propagandei vizuale și textuale care, teoretizate ulterior, vor umple tomuri. Primul principiu pe care îl aplică Griffith este totalitarisul propagandistic. Toți negrii care apar în film sunt „negri”, niște animale de pradă înzestrate cu cele mai rele vicii omenești, grotești și cruzi, trufași și lași. Singurele excepții, numite faithful souls
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mănăstirilor, dar aceasta pentru că nu mergeau la oaste decât în cazuri extreme și pentru că mănăstirile aveau braniștile lor” <footnote C.Ciohodaru, Braniștile și problema apariției rezervei senioriale în Moldova, în Analele științifice ale Univ. „Al.I.Cuza” Iași, secțiunea III, tom II, anul 1957, p. 26-51; Documente privind istoria României, vesc XIV-XV, vol. I, p.164 și 204-205. footnote>. Potrivit dreptului feudal, mănăstirile ca stăpâni feudali cu personalitate juridică, aveau, în timpul lui Ștefan cel Mare, următoarele privilegii <footnote Concluziile istoricului Al.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ci numai să se îngrijească de slujba de vornic, ce i-a fost încredințată, și mai ales să administreze poliția locală. Orișice altă întrebuințare a vornicului este ilegală” <footnote Luis Roman, Implicații istoriografice, în “Revista de istorie”, nr. 5 1984, tom 37, p. 461; Ion Nistor, Bejenari ardeleni în Bucovina, în “Codrul Cosminului”, anul II-III, 1925- 1926, Cernăuți, 1927, p. 456; Daniel Werenka, Topografie der Bukowina, Cernowitz, 1895, p. 112. footnote>. Din anul 1794 este cunoscută prima pecete a Vamei, semn
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dinamic, nu electrostatic, ca în cazul legăturii ionice. Mecanica cuantică precizează sensul fizic al valenței. O covalență este dată de o pereche de electroni cu spini cuplați (antiparaleli). Legătura covalentă se formează prin suprapunerea orbitalilor atomici. în teoria orbitalilor moleculari (TOM) covalența se interpretează ca rezultat al mișcării simultane a electronilor în câmpul tuturor nucleelor din moleculă care formează geometria acesteia. Funcțiile de undă ψ , care descriu OM sunt soluții ale ecuației lui Schrodinger, care fac legătura între energia potențială, energia
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ea trebuie să apară și ca un factor principal în procesul de creație a unor noi forme de viață”<ref id=”2”>Petre Andrei, „Instrucția publică”, în Despre ideal, despre fericire. Valorile Estetice și teoria empatiei. Etica. Prelegeri. Instrucția Publică, tomul IV, vol. I, Editura Tipo Moldova, Iași, 2010, p. 243.</ref>. Mai mult, pentru că o formă elevată a educației este universitatea, gânditorul ne spune că „pe lângă pregătirea științifică, universitatea trebuie să formeze și personalitatea spirituală a studentului. Îndeobște e știut
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
european, Minerva, București, 1976, p. 102-103, 141-143, 185, 191-193, 215, 232 și Paul Zarifopol între fragment și construcție, Albatros, București, 1982, mai ales p. 82-88. 15 Cf. studiul de referință a lui Paschalis M. Kitromilides, Balkan Mentality: History, Legend, Imagination, .tom 2, partea a Ii-a, 1996, pentru care "toate argumentele antropologice și psihosociale în favoarea unei mentalități balcanice recunoscute tind să devină metafizică socială dacă nu oferă răspunsuri convingătoare la întrebarea legată de specificul balcanic" (p. 168). Vezi și Măria Todorova
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
ce poziție ocupa alde în limba din secolul al XIX-lea și mai ales dispunem de un model de analiză pe care l-au detaliat dicționarele ulterioare. Articolul alde (scris etimologic, potrivit normelor ortografice ale vremii, al-de)3 din DA (tomul I, 1907) e un alt exemplu de tratare pertinentă și surprinzător de modernă, cu indicarea valorilor sociolingvistice și a funcțiilor pragmatice pe care le îndeplinește cuvântul 4. Cele mai multe gramatici din secolele al XIX-lea-al XX-lea au neglijat forma
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
of Plant Anatomy, .4.,6, Gebruder Borntraeger, Berlin 95. TODOR V. și colab., 1979 Metodica predării biologiei la clasele V VIII., Ed. Did. și Ped., București 96. TOMAC, 1975, 1977 Anatomia plantelor, U-2, Ed. Univ. "Al. I. Cuza" lași 97. TOMA C, TONIUC A., 1976 Contribuții la studiul histoanatomic al speciilor de Lycopus L. din România, Peuce (rev. Muz. "Delta Dunării" Tulcea), 5: 297303 98. TOMA C, NIȚĂ M., 1982 Observații histo anatomice asupra unor clone de levănțică (Lavandula angustifolia Mill
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
București 96. TOMAC, 1975, 1977 Anatomia plantelor, U-2, Ed. Univ. "Al. I. Cuza" lași 97. TOMA C, TONIUC A., 1976 Contribuții la studiul histoanatomic al speciilor de Lycopus L. din România, Peuce (rev. Muz. "Delta Dunării" Tulcea), 5: 297303 98. TOMA C, NIȚĂ M., 1982 Observații histo anatomice asupra unor clone de levănțică (Lavandula angustifolia Mill.), An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 28: 2327 99. TOMA C, NIȚĂ M., 1985 Structura și ultrastructura țesuturilor vegetale, în: Probleme actuale de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Lycopus L. din România, Peuce (rev. Muz. "Delta Dunării" Tulcea), 5: 297303 98. TOMA C, NIȚĂ M., 1982 Observații histo anatomice asupra unor clone de levănțică (Lavandula angustifolia Mill.), An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 28: 2327 99. TOMA C, NIȚĂ M., 1985 Structura și ultrastructura țesuturilor vegetale, în: Probleme actuale de biologie, II : 90-129 București 100. TOMA C, TEODORESCU G., CANTEMIR R., 1982 - Particularități histo -anatomice ale organelor vegetative de la unele specii de Salvia L, Culegere de stud.
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
histo anatomice asupra unor clone de levănțică (Lavandula angustifolia Mill.), An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 28: 2327 99. TOMA C, NIȚĂ M., 1985 Structura și ultrastructura țesuturilor vegetale, în: Probleme actuale de biologie, II : 90-129 București 100. TOMA C, TEODORESCU G., CANTEMIR R., 1982 - Particularități histo -anatomice ale organelor vegetative de la unele specii de Salvia L, Culegere de stud. și artic. de biol., Univ. lași (Grăd. Bot.), 2: 341-353 101. TOMA C, CĂTUNEANU D., VIDRAȘCU P., TONIUC A
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]