2,536 matches
-
al Biancăi este aproape o transcriere - în altă cheie - a scenei dintre copilul de casă și Cătălina din "Luceafărul". Magia lunii revine, după aproape douăzeci și doi de ani (Lui Don Juan în eternitate apăruse în 1920), dar într-o tonalitate aproape sumbră în care este inclusă însăși ființa poetului, imaginat de scriitoare și numit "omul de la fereastră": " Totul trece prin ochiul, și el mort, al omului... În acel ceas el n-avea inimă - îi fusese smulsă, fusese prădat de ea
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
cruce - toată lumea face-asemenea. Nici un zgomot, nici o mișcare, toate inimile au încetat de-a mai bate”. Similitudini ale textului caragialian cu întâmplarea istorică de peste un sfert de veac sunt depistabile atât la nivel de atmosferă și detalii, cât și în spiritul, tonalitatea festivă, în ideile din discursul suveranului și chiar în unele dintre formulările sale: „«Dumnezeu al românilor! zice Regele cu glas puternic - mulțumescu-ți pentru întregul meu popor și pentru mine, că m-ai învrednicit să calc pe urmele lui Mihai Viteazul
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
din carte atacă, cu un spirit justițiar care nu-i vine tocmai rău lui Komartin, civilizația post-apocaliptică a războiului și a „cimpanzeilor hypertech”, într-o societate unde „nu se mai poate spune ceva decent/ în numele altora”. Această sensibilă modificare de tonalitate prin lărgirea imaginarului poetic (care părea, până acum, că se desfășoară de la mână pân’la viscere, pe circuitul închis organe interne-organe externe) nu poate echivala, însă, cu o reinventare. Per total, Cobalt îndepărtează și mai mult mitul poeziei lui Claudiu
Suferința în formă fixă by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3532_a_4857]
-
legătură cu arta. Unele pagini sînt amare sau melancolice (despre meseriile care dispar, de exemplu), altele, impregnate de spirit ludic. Bibliotecile și muzeele ocupă un loc privilegiat. Căutarea unui apartament e o aventură stresantă; pagini pe aceeași temă, într-o tonalitate diferită, am întîlnit în jurnalul lui Julien Green; o antologie ar putea fi realizată cîndva. Interesată de gastronomie, văzută ca un fapt cultural - sîntem în fond ceea ce mîncăm -, doamna Neț comentează empatic cărțile "de specialitate" ale Sandei Nițescu, care la
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
până la relativ recentul Dejun sub iarbă. Unde se mai găsește Timișul și unde Dunărea, unde a dispărut Banatul sârbesc în care, ne-precauți, ne-am fi putut pune atâtea speranțe? În propria ficțiune, în ritmurile interioare ale fiecărui vers, în tonalitatea calmă și caldă, în singurătatea locvace și în jocul de atitudine în fața tăcerilor lumii noi. De ce pumnalul vine tocmai din Toledo și nu din Gabrovo, de-aproape? Simplu: pentru că, e un pumnal care se rostește, și nu unul care se
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
n)ț, îmbătrînit și destul de comun... Produs parcă într-un nesănătos cenalcu de provincie, amintind mai degrabă de jurnalele gimnaziale, textul Ralucăi Oancea conturează o feminitate ratată tocmai prin intelectualizarea schimonosita a propriului eros, într-o literatura artificială, cu penibile tonalități consumiste. Raluca Oancea - Jumătate dragoste, Editura Eminescu, 1998, fără preț.
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
vie în general", poetul din anii următori împlinește doar parțial aceste "mici speranțe". În volumul colectiv din 1991 Caius Dobrescu este, in comparatie, de exemplu, cu Simona Popescu (din același volum), mult mai puțin mobil, mai putin dispus să varieze tonalitatea și temele, nu odată prețios (Ceață către altarul căminului); realismul crud menit să zguduie conștiințele cititorilor mai mult le oripilează și atît; deseori acest realism se întîlnește neplăcut cu duioșii metaforice de final (O femeie tînără spune). În volumul de
De-a poezia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17695_a_19020]
-
deși pare, să oferi clientului un pui american bine prăjit sau un vin european de tradiție, țăcănind încontinuu la casa de marcat, până la transformarea mâinii într-o cârjă nefuncțională. Așteptările emigrantului luminează începuturile cărții, după care starea de spirit, cu tonalitățile ei, se schimbă. Mai exact, critica începe de la pagina 104, din scrisoarea intitulată, semnificativ, Dor de dinozauri. Calificarea societății românești lăsate în urmă e substituită prin observații critice asupra noului mediu, iar balcanismul (un cuvânt conotat peiorativ) e tot mai
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
Erwin Kessler despre trei artiști, dintre care m-a reținut mai ales Ștefan Bertalan. Arta acestuia îi apare criticului nu ca o reacție la Epocă, ci ca efect al dereglării produse de ea într- o sensibilitate vulnerabilă. Deși în altă tonalitate, mergând până la frivol, ce am scris eu este asemănător. Ratate, inautentice au fost la mine încercările de a lua atitudine, de a asuma. Adevărul este în haosul produs într-un și de un spirit grav afectat de epocă. În măsura în care ce
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4715_a_6040]
-
despartă încă de tînăr (cînd studiase la Lwow), apoi cînd l-a însoțit pe Ștefan Petriceicu Vodă în Polonia (1673-l675); va muri în lungul exil polonez din ultimii ani ai vieții (1686- l693). A strigat astfel mereu în pustiu, pe tonalitatea Psalmistului. Suferința fără leac a personajului său din urmă cu două milenii s-a transformat extrem de natural în suferința unui spirit profund de la finele secolului al XVII-lea, sortit să înfrunte încercări supaomenești. „Vai, că voia mi-i amară, Ce
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
trei forme ale sale (melodic, armonic și polifonic). Tot acest laborator de activitate muzicală practică, sub controlul permanent al gândirii, este singurul în măsură să restructureze vechea (sau eronata?!...) imagine/ concepție despre “antrenamentul auzului” pe de o parte și despre tonalitate pe de altă parte, procesul restructurativ evoluând fie spre îmbogățirea informațiilor anterioare, fie spre continuarea lor. Autoarea urmărește cu acribie profesională, dar și cu exigență maternă (tonul cald, încurajator, utilizat în momentele dificile stimulează momentele de “slăbiciune intelectuală...”) fiecare detaliu
Didactica muzicii by Magda BUCIU () [Corola-journal/Journalistic/83455_a_84780]
-
scandal la vremea ei, Ursita, primul episod dintr-un proiectat roman istoric, și alte povestiri istorice, dintre care cea mai importantă e Desțărarea lui Petru Vodă Rareș. Merită reținute și prozele satirice din revistele ,Aghiuță" și ,Satyrul", pentru schimbarea de tonalitate. IV, Dramaturgia, ediție critică de Stancu Ilin și I. Oprișan, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară ,G. Călinescu", 2003. După cinci ani de la volumul anterior, s-a schimbat editorul. Sunt cuprinse trei piese
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
crucii/ întru naștere și înviere,/ Ție, îți robesc vecia mea trecătoare” (închinare). „Vinovata dragoste” a poetului schimbă așadar placa adorației. Nu fără a reveni însă de la convertirea venerică la stihurile unei cogitații asupra condiției umane critice, în care conceptul caută tonalitățile liturgice: „înaintea jertfei ți-ai/ adunat ucenicii la sîn/ și cu invidie le-ai zis:/ «Adevărat, adevărat grăiesc vouă, fericiți/ sînteți că puteți să vă/ cufundați în voluptatea/ morții!/ nu vă plîngeți,/ slugi netrebnice,/ că suferiți - / cu adevărat cumplită nu
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]
-
Răspuns, ca sugerări tematice prin eliminarea formulei ornamentice (dubla broderie), seria centrilor tonali și a enunțurilor tematice aferente se extinde cu dominanta relativei, fa, subdominanta, do, relativa subdominantei. În acest sens, este marcabilă și reluarea succintă a temei, în dominanta tonalității de bază, ca răspuns real. Sunt „creionări” tematice sugerative, enunțate în format concis, cu funcționalitate acordică și tonală determinată contextual. - Dacă se acceptă nuanțările de referință armonică, se poate considera întregită grila centrilor tonali de gradul I, cea de susținere
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
sunete) - Do major. - Enunțurile tematice (numărul total de expuneri) - Passacaglia. - Tema mare/super-tema (numărul de sunete) - Do major. • Sunetele temei-standard și vârsta viețuirii bachiene (65 ani) (Cântul bachian despre vremea bachiană - premoniție sau coincidențe!) Simbolul sonic al numelui, corelat cu tonalitățile minore ale fugilor în sib, la, do, si, prima și ultimele trei, cu temele și numărul de sunete aferente acestora decodează “premoniția” autorului cu privire la vîrsta totală, la viețuirea sa pe Terra. Vârsta bachiană (finală): 65 ani. Sunetele însumate ale temelor
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
raportate la vârsta finită bachiană (65) și la simbolul B-A-C-H (transpus) sunt prezente în ambele volume. B-A-C-H, prin simbolul sib-la-do-si, este prezent (deductibil prin transpoziții corespunzătoare) în toată gama cromatică, raportat la rânduirea tonală din W.K. I și II. Tonalitățile vizate în acest studiu sunt notate distinct, cu literă mare pentru majore și mică pentru minore. Sunt simboluri alfabetice (numele), sonice (tonalități) și numerice (sunetele temelor) care consemnează delimitarea unui început, derulat, conectat și marcat prin integralitatea sa finită. Revenind
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
deductibil prin transpoziții corespunzătoare) în toată gama cromatică, raportat la rânduirea tonală din W.K. I și II. Tonalitățile vizate în acest studiu sunt notate distinct, cu literă mare pentru majore și mică pentru minore. Sunt simboluri alfabetice (numele), sonice (tonalități) și numerice (sunetele temelor) care consemnează delimitarea unui început, derulat, conectat și marcat prin integralitatea sa finită. Revenind la afirmația consemnată la începutul acestui serial cu privire la certitudine și ezitare, la punctul impus ori recuzat prin virgulă, autosimilitatea este uni-vectorială, sau
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
ca fiind exaltarea unui maniaco-depresiv, drept pentru care familia, scoala & societatea se grăbesc să-l vindece de "nebunia muzicii" și să-l aducă la "normalitate". Un film care începe banal și în notă comică, pentru ca, pe parcurs, să-și schimbe tonalitatea și să aducă în discuție indiferența & opacitatea adulților față de tineri și frământările lor, legitimitatea unor metode de "socializare"- pe de o parte, iar pe cealaltă, iresponsabilitatea, lipsa de discernământ, vulnerabilitatea & fragilitatea ca atribute ale vârstei, dar și ca stare de
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
cît se poate de favorabilă creației, căci împrospătează „fondul” adorației care aspiră spre austeritate, spre deverbalizare, prin „forma” asociației luxuriante, lăsată liberă cu condiția de-a accepta filigranul metafizic. Prin nebuloasa fertilă a expresiei transpare năzuința către unitatea primordială, în tonalități romantice, exaltat nocturne: „eu nu m-am născut pentru a fi văzut./ între laptele vizibil al mamei și laptele invizibil al tatălui/ e o zi și o noapte și noaptea e fără sfîrșit” (Terra ballerina). Sau ca o evocare a
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
recurență a politicului altminteri direcționat, însă cu aceleași reflexe cu iz fanariot ale serviciilor aduse puterii în curs, constituie astfel o manifestare ce articulează protestul energic al lui Nicolae Florescu. Verva d-sale propune o imagine de crude constatări în tonalitate interogativă, în chiar inima prezentului: Cine nu-și aduce aminte de modul în care Marin Sorescu, pe cale de a deveni ministeriabil, se înghiontea cu Nicolae Breban cu un deceniu și ceva în urmă ca să obțină poziția avantajoasă, cît mai în
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
tineri ca Tine/, au obrazele/spălate, stau de vorbă civilizat,// occidental, cu țiganca Mercedeza,/o lasă să le ghicească în palmă/sfârșitul lumii,// o imploră spășiți să le fluture/cele 666 fuste de mătase/peste epoleții lor de ață chinezească".(...). Tonalitatea dominantă a cărții este dată de străvechiul motiv fugit irreparabile tempus (de la Vergilius la Apollinaire) ce ne dezminte brutal sentimentul că suntem nemuritori. Fuga ireversibilă a anotimpurilor și a timpului amprentează indelebil frumusețea și "sângele azuriu", devenind un laitmotiv aproape
Noile aventuri ale văduvei trandafirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8124_a_9449]
-
aveau îndoieli cu privire la slaba capacitate management și leadership politic al celor doi lideri ai USL au început să se lămurească. Cred că vocile care erau relativ răzlețe și firave de nemulțumire din cele două partide vor crește în intesitate, în tonalitate, cred că în acest moment asistăm de fapt la începutul sfârșitului celor doi lideri ai USL. Spun asta cu o doză de regret", a comentat Geoană.
Geoană: Asistăm la începutul sfârşitului celor doi lideri ai USL () [Corola-journal/Journalistic/46764_a_48089]
-
schimbat cu totul, dar rosturile vieții mele s-au zdruncinat de câteva ori atât de serios, încât pot spune că am trecut prin morți succesive. Viața e ca o frază: are verbe, substantive, adjective, articole. Și sunt și accente: de tonalitate, de ritm, de pronunție. Din când în când, se schimbă accentele. Topica nu se schimbă, dar modificarea accentului poate răsturna totul. E suficient un semn încârligat la sfârșit de frază...
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
autorii textelor împricinate. Mulți dintre ei se vor “cuminți” pe viitor. Geo Bogza s-a transformat dintr-un adolescent revoltat într-un tânăr resemnat care, după ce află adevărul despre anii de detenție ai tatălui cauzați de jocul de cărți, schimbă tonalitatea stenică a Jurnalului de copilărie și adolescență într-una apăsătoare, ternă, epuizată. Într-un interviu luat de Ion Roman în 1941, Octav Șuluțiu prezintă scenele corporalității din Ambigen ca pe un caz de revoltă adolescentină; urmarea acestei mărturisiri este faptul
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
vreo concesie materiei, povestește enorm, asemenea lui Ion Creangă, fără nici un pic de retorică și fără a se plasa în afară, adică în acea poziție ingrată a naratorului obiectiv. Și ca în orice poveste nesfîrșită, spusă pe voci și pe tonalități diferite, în opera lui Constantin Baciu se găsesc de toate: culori fremătătoare, animale, plante și gîze, copii exuberanți, adunări carnavalești, tîrguri baroce, siluete în disoluție, bătrîni solitari și îngîndurați. Dar această lume nu are identitate și nici statut social, nu
Portrete în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6630_a_7955]