3,029 matches
-
tovarășul Bicu tocmai a devenit un caz, așa că a Început să beneficieze de serviciile altui securist, mai dichisit. Tovarășul Bicu, cum rezolvăm situația asta? l-a Întrebat la prima Întîlnire, politețea lui avea ceva hidos - se chinuia să acopere un topor cu o batistă. A plecat de-acolo livid și lac de transpirație, nu-și amintea ce anume a reușit să scoată pe gură. Poți să-i vorbești unui securist despre poezia lui Emily Dickinson fără să te simți amețit din pricina
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Într-o conductă sau alta și, pînă să apară soldații, să-și umple canistrele sau butoaiele cu benzină sau cu motorină, după cum nimereau. De cele mai multe ori veneau cu bărcile, noaptea, Înarmați cu burghie speciale pentru găurit pereții conductelor și cu topoare sau cuțite, pentru a se lupta, dacă era cazul, cu soldații din corpul de pază. Somațiile și focurile de avertisment nu reușeau să-i sperie prea tare; a-i Împușca pur și simplu ar fi Însemnat noi conflicte cu guvernul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Fugăriții prin porumbiște nu s-au Înspăimântat iremediabil: au dat un mic ocol, și-au chemat la rândul lor rubedeniile și au pornit o bătălie cum nici În filmele lui Ghiță n-ați mai văzut vreuna. Ciomege, furci, coase, seceri, topoare, bărzi, sape - fiecare ce-a apucat - și să te ții omor. Rumânii au fost goniți la Început, dar și-au Îngroșat rândurile oastei și s-au Întors, viteji, la prăpăd. A doua zi, când au intrat În sat camioanele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
văzut că nimeni de pe drum nu se uită la el cu ochi buni, a plecat În ale lui cu pas Întins, cu capu-nainte și legănându-și mâinile a hotărâre de nestrămutat. Unii se temură că nebunul se duce să ia toporul ori ciomagul, Însă se liniștiră și-l trimiseră În mă-sa de prostălău. Gogoașă vorbea Întruna, zâmbea aproape cu Înțelegere și numai câțiva care-l cunoșteau de-aproape Își dădură seama, după colțurile cam Înțepenite ale gurii lui, că Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ale curăției și frumuseții. Valea Puțului se arăta destul de nelalocul ei: pornea cam din mijlocul satului, străbătea fundurile câtorva curți și, spre celălalt capăt, spărgea coasta dinspre Dunăre și se deschidea către Baltă. Valea părea făcută din lovituri scurte de topor mânuit de un nepriceput: era adâncă, Întortocheată, pârâiașul curgea Între două maluri abrupte și Înalte. Așa de Înalte, că soarele apuca să o vadă numai vreo oră, În timpul dimineții, după care se pierdea dincolo de culmea malului dinspre Miazăzi. Nici În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se interesa, lăsând impresia că vorbea mai mult ca să nu tacă, din politețe pentru vânzător: „Și cam ce vrei pe ea?”. „O nimica toată”, zâmbea negustorul, glumind ca să-și țină clientul aproape, „atâtea măsuri de grâu, atâtea de mei, două topoare, trei piei de vulpe și multă voie bună!” „Nu mai spune!” se mira prefăcut mușteriul. „Te pomeni că pe femeia asta o fi zămislit-o vreo fiică a Lunii cu vreun fiu al Soarelui de o dai așa scump!” „Mata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ești prea scump pentru mine, ce să zic. Nu vezi că-i atârnă bucile până la călcâie? Or să se tăvălească de râs ăi de la mine când or vedea-o. Grâu nu am. Îți dau atâtea măsuri de mei, un singur topor și două piei de oaie.” „Vrei să râzi de mine sau ce? Păi mă vezi că din capul locului Îți cer puțin pe ea, că vreau să plec și eu acasă, și mata vrei s-o iei pe nimic? Zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
muncă aprigă. Vieru legase de bicicletă o cazma și o lopată; Baronu adusese o sapă grea, ascuțită, făcută dintr-o jumătate de talger de discuitor; Ectoraș, băiatul cam nevolnic al Directorului de școală, luase din magazia lui taică-său un topor și niște perii și pensule, așa cum văzuseră cu toții la oamenii veniți de la oraș să scormonească În pământul galben după ce coaja lui o luase la vale, dimpreună cu gospodăria unui rudar. Vieru Îi Încredințase pe ceilalți doi că aveau să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Împuște pe capii răscoalei și să dărâme, cu obuze azvârlite de un tun tras de doi cai, una câte una casele participanților activi ori pasivi (adică ăi de mai mult căscaseră gura și nu puseseră neapărat mâna pe furcă ori topor) la revolta Împotriva ordinii interne a țării. După ce și-a Îndeplinit istovitoarea datorie, locotenentul a luat scrisoarea dictată de Cocrișel cu peste trei sute de ani În urmă și a Înmânat-o unor oameni deștepți care se ocupau cu astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zis Ceaun; căruțașul Andraș, zis Maghiaru, Unguru și Baci, a fost surprins de pădurar În timp ce fura lemne și, Încolțit, a recurs la singura soluție care Îi era la Îndemână: l-a altoit pe pădurar după ceafă cu o coadă de topor pe care o ținea după el ca piesă de schimb, i-a făcut țăndări pușca de trunchiul unui stejar, l-a lăsat să zacă, inconștient, În buruieni, a descărcat lemnele În curtea cui le comandase, și-a Încasat onorariul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de zurgălăi de la țurțurii de nămol Întărit; copitele - netăiate și nepotcovite - se lățiseră și păreau patru bucăți de iască umflate anapoda pe putreziciunea câte unui trunchi mort de copac; când, peste câteva zile, aveau să-l omoare cu furcile și topoarele, paznicii de la pușcăria-balamuc aveau să vadă că din coamă - amestecătură de păr, ciulini și nămol - răsăriseră fire subțiri de iarbă; cuibărită Într-o rană astupată cu țărână, În spatele urechii drepte Înflorise un fir de ceapa-ciorii; cealaltă ureche lipsea, se zăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
interfluviul format de Valea Drăghia cu Valea Lungă, la punctul denumit „Stuhărie”, s-a descoperit o așezare de tip Cucuteni A3, din contextul așezării reținând atenția fragmente ceramice din vase pictate tricrom în bandă îngustă, alături de alte importante vestigii arheologice ca: topoare din gresie, vârfuri de săgeți din silex, două sceptre lucrate în granit. La circa 300 metri, mai la nord de așezarea sus menționată, la punctul numit Drăghia, s-au descoperit resturi ceramice care aparțin culturii Protocucuteni-Gumelnița, aspectului Stoicani Aldeni și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
110] SCOROBETE, AUREL, Limba și literatura română în gimnaziu și liceu, (Curs de metodică pentru studenți), Timișoara, [TUT], 1996, 112 p. [111] SEMENOV, MIHAI, Test gramatical. Părți neflexibile de vorbire. ConvDid, 7, nr.22, 1996, 45 47. [112] SPRINTEROIU, GHEORGHE; TOPOR, DOINA, Sinteze și analize literare pentru clasele IX-XII și examenul de bacalaureat. București, Excelsior - Multi Press, 1996, 282 p. (Lecturi fundamentale). [113] STOIAN, DANIELA, Limba română în școală.ON, nr,129, 1996, 6. [114] STOICA CORNELIA; EUGENIA VASILESCU - Literatura pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a terminat. Elevii intră și se pregătesc pentru ora următoare. Doamna Învățătoare Îi lauda pe elevii de serviciu pentru hărnicia lor. Bunea Alin - cls. a Il-a E Crenguța, dă-mă uța! Crenguța n-a vrut să dea pasărea uța. Toporul n-a vrut sa taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Focul n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Apa n-a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Alin - cls. a Il-a E Crenguța, dă-mă uța! Crenguța n-a vrut să dea pasărea uța. Toporul n-a vrut sa taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Focul n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Apa n-a vrut să stingă focul, care n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
dea pasărea uța. Focul n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Apa n-a vrut să stingă focul, care n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Boul n-a vrut să bea apa care n-a vrut să stingă focul, care n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Boul n-a vrut să bea apa care n-a vrut să stingă focul, care n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Lupul n-a vrut să mănânce boul, care n-a vrut să bea apa, care n-a vrut să stingă focul, care n-a vrut
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Lupul n-a vrut să mănânce boul, care n-a vrut să bea apa, care n-a vrut să stingă focul, care n-a vrut să ardă coada toporului, care n-a vrut să taie crenguța, care n-a vrut să dea pasărea uța. Iosip Adriana - cls. a IlI-a E O zi de vară in pădure Era o zi minunată de vară. Soarele strălucea și Încălzea orașul cu
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
pe mulți să îl privească că pe un tiran. Dar, prin moartea sa, total împotriva principiilor creștine ale acelor timpuri, a devenit imaginea regelui-martir. Cel care avea să devină o importanță figură bisericească, Philip Henry, a relatat cum, imediat după ce toporul gâdelui a separat capul regelui de trup, s-a auzit un murmur unanim al mulțimii adunate să urmărească execuția. Mai mulți privitori s-au apropiat de eșafod și au muiat batistele în sângele sau, din cauza superstiției conform căreia sângele unui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
tipsii fragmentare (ultimele în număr de 9). Dintre acestea, circa 30-35% sunt făcute la mână; unelte de os și metal: străpungătoare os (20), cuțite (10), vârfuri de săgeți (8), seceri (4), cosoare (4) și câte un exemplar de săpăligă, otic, topor, foarfec, ac, cui, verigă, lacăt (fragmentar) și un cârlig de undiță; obiecte de port din os, lut, piatră, fier, bronz și argint: catarame (6), mărgele din os și lut (2) și câte o aplică, inel, ac, brățară, cercel și cruciuliță
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din piatră și un bolovan-scaun. În timpul analizei arheologice s-a observat, prin compararea tipurilor ceramice cu altele, din diverse stațiuni arheologice, că vasele au parcurs o anumită evoluție, efect remarcat și la obiectele metalice. Armele (vârfuri de săgeți și un topor), specifice secolelor VIII-IX (pl. XXXIX), s-au perpetuat și modificat în perioada următoare, iar pentru o mai bună comparație au fost analizate împreună cu cele din veacurile X-XI. Uneltele (pl. XL-XLI), majoritatea agricole (cuțite, cosoare, săpăligi, seceri, un otic) aduc cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
foarte puține descoperiri izolate (comparativ cu restul etapelor), doar cinci (din județul Vaslui), reprezentate de un brăzdar de plug de la Pogonești (punctul La Vernescu), un amnar de la Tăcuta (punctul La Saivane), un cuțit, găsit la Codreni-Roșiești (punctul Vatra satului), un topor de la Bălteni (punctul Teritoriul localității) și un cosor, de la Vutcani (punctul Vladnic), toate din fier (pl. XLIV). Raritatea acestor obiecte este dublată de lipsa monedelor bizantine. În cazul monedei semnalată în municipiul Vaslui, rămânem rezervați, întrucât nu știm pe ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui. Cuțitul din fier de la Codreni-Roșiești este de tip comun, cu lama dreptunghiulară în secțiune, având mânerul lipsit de plăsele și cu partea metalică păstrată pe jumătate. Numeroase analogii, dintre care specificăm doar câteva, la Epureni, Giurcani și Negrești (Vaslui). Toporul descoperit la Bălteni este din fier, cu corpul îngust și alungit, iar lama dreptunghiulară. Potrivit formei, aparține tipului III și, pe baza asemănării cu exemplarul de la Curcani - Călărași, se datează în secolul IX. Cosorul din fier s-a găsit într-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fost utilizată, după abandonare, pentru depozitarea deșeurilor. În așezarea distrusă de alunecările de teren, de la Gârbovăț-Ghidigeni (Galați), s-a descoperit, pe lângă ceramica specifică culturii Dridu (pl. LVIII/1-5 ) și un lot numeros de unelte (cuțite, seceri, cosoare, dornuri, dăltițe, un topor, un ciocan ș.a.), posibil un depozit al populației autohtone (pl. LXVIII). Totodată, un pericol iminent putea determina populația să părăsească în grabă așezarea și în consecință să renunțe la obiectele amintite (produse local sau importate). În privința gropilor, una de tip
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
anterioare era doar sporadică. Alături de ceramică s-au găsit foarte multe unelte indispensabile unei comunități, de tip Dridu, cum ar fi străpungătoare din os (36), fusaiole (26), cuțite (11), cute (8), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), piese de harnașament (2), greutăți din lut (2), clopote (2), precum și piese de port, pandantive (3), mărgele (2), brățări (2), inele (2), nasturi (2), iar cele mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]