2,402 matches
-
văzut cu Nicu Ceaușescu atunci când am fost introdus la tovarășul Ioan Sasu. Fiind un președinte de centru mare, a trebuit și aprobarea lui și, din ce-am aflat după câțiva ani, trebuia și mai sus să se dea raportare, la tovarășa Ceaușescu, la Cabinetul II. Ea preluase cadrele. S. B.: Da. Am văzut chiar prin lege. Erai președinte UASCR pe centru universitar doar cu avizul Cabinetului II. D. T.: Da. Dar atunci n-am ajuns la ea, în schimb am ajuns
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
vină tovarășul Nicu șef al UASCR. S. B.: De la UTC să vină. D. T.: Nu s-a întâmplat lucrul acesta, deși el bifase și un alt criteriu foarte important în ceea ce privește promovarea în carieră, mai ales în mintea și în itemii tovarășei Elena Ceaușescu, și anume situația de familie. Nu era căsătorit și din câte știu a acceptat să se însoare. La Predeal, pare-mi-se, s-a însurat, exact în ziua când aveam o Conferință pe țară a UTC, UASCR și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
partid pentru a fi președinte pe Centrul Universitar". Și mi-a spus că a comunicat și tovarășului Nicu Ceaușescu și după aceea au urmat toate acele întâlniri despre care am vorbit. Au fost două-trei plenare până când am venit și avizul tovarășei Ceaușescu. S. B.: Nu dădea drumul tovarășa. D. T.: Tot dosarul, același dosar al tatălui meu, că nu avem probleme de altă natură. Și așa am ajuns președintele UASCR Iași. Instruirile de la Izvorul Mureșului S. B.: Cum decurgea o întâlnire
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Universitar". Și mi-a spus că a comunicat și tovarășului Nicu Ceaușescu și după aceea au urmat toate acele întâlniri despre care am vorbit. Au fost două-trei plenare până când am venit și avizul tovarășei Ceaușescu. S. B.: Nu dădea drumul tovarășa. D. T.: Tot dosarul, același dosar al tatălui meu, că nu avem probleme de altă natură. Și așa am ajuns președintele UASCR Iași. Instruirile de la Izvorul Mureșului S. B.: Cum decurgea o întâlnire la Izvorul Mureșului? Care era programul unui
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
interviul luat în Opinia studențească de Vasile Arhire că sportivul ei preferat este Geolgău. D. T.: Da, el dăduse golul egalizator la calificarea noastră celebră de la Bratislava (1-1 cu Cehoslovacia), era la Craiova și era tânăr, cu părul creț... Și tovarășa atunci s-a supărat pe ea, că a auzit că avea o aventură cu el, a circulat informația printre noi, uaseceriștii de vârf. Și tot Sibiul, că am avut și niște cunoștințe, profesori cu care m-am întâlnit cât am
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cam gata de finisare și de predare. Aceiași oameni care m-au rugat să merg la tovarășul Nicu să le susțin cauza au decretat: "Doru Tompea? Nicușoristul ăsta?". Și m-au tăiat de pe listă! S. B.: Care oameni? D. T.: Tovarășa Stanciu, tovarășul Șerbescu și alți tovarăși. S. B.: Care s-au mutat acolo. D. T.: Da. În fine, asta a fost istoria. Atunci l-am văzut ultima dată pe Nicu, la Sibiu. M-a sunat Copos când a murit, în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
organizației de bază de la secția Filosofie, din 22 septembrie 1988, Comitetul municipal al PCR Iași, 1988. Proces-verbal al ședinței organizației de bază de la secția Filosofie, din 17 noiembrie 1988, Comitetul municipal al PCR Iași, 1988. Referat privind activitatea desfășurată de tovarășa Davideanu Ronelia, Dosar 47/1988, Comitetul municipal al PCR Iași, 1988. Index de nume A Aanei, Rodica, 228 Ababei, Leonid, 272 Ababei, Vasile, 160 Ababei, Virginia, 342 Ababi, Vasile, 91, 93, 434 Abramovici, Ionel, 395, 397, 418 Acatrinei, Mihai, 92
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
al Conferinței organizației de partid a Universității "Al.I. Cuza", din 16 martie 1987, Dosar 40, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, fila 12, arhivă în curs de inventariere. 39 Ibidem, fila 13. 40 Referat privind activitatea desfășurată de tovarășa Davideanu Ronelia, Dosar 47/1988, Comitetul municipal al PCR Iași, 1988, arhivă în curs de inventariere. 41 Plan de măsuri adoptat de conferința de constituire a Comitetului de partid de la Facultatea de Istorie și Filozofie din data de 25 februarie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să mă crezi. Deci, tremurau de frică. Au început să tragă sertarele de la o comodă și să pună ce găseau acolo într-un fel de sac. Pe peretele de lîngă mine era trompeta asta cu care mă mîndresc. A fost tovarășă de luptă cu Napoleon în Africa. Am luat trompeta și cum cei doi erau preocupați cu sertarele, m-am apropiat la 2-3 metri de ei și, deodată, am sunat: Tu-uuua! Sunetul poate scoate și din morminte pe cei care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de spirit fabuloasă și deseori ne întreba: - Dragii mei, ajutați-mă vă rog la evaluare, ce facem, rămânem în Europa, intrăm în Asia ? Eram atât de toleranți, conciliam ușor, pesemne datorită educației primite, încât răspunsul nostru venea imediat și direct: - Tovarășa profesoară, și, și ... Ședințele cu părinții se consumau de fiecare dată în aceeași manieră. Mai întâi semnam un convocator prin care certificam prezența părinților la ședință. Ședința era fixată de obicei la orele 18 în amfiteatrul liceului, iar participarea impresionantă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Văzând că nimeni nu se implică, doamna dirigintă, într-o retorică boemă, i s-a adresat cumva la modul : - Tovarășul Coteț, vă mulțumește rezultatul Marianei ? Văd că nu spuneți nimic. Să fie acesta un mod de-a accepta situația creată? - Tovarășă dirigintă, vreți răspunsul meu sincer? - Cât se poate de sincer și direct. - Atunci vă voi răspunde sincer și direct. Eu sunt foarte mulțumit de nota fiicei mele. Atâta timp cât Iorgos, olimpic național a luat 7, fiică-mea cu 5 ar putea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a venit sorocul în lumea acelor umbre care-l așteptau. Pe monumentul său funerar din cimitirul din Cârța, sub fotografia sa de intelectual rasat scrie numai atât : REMUS BUDAC, profesor 1908-1974 și o dedicație din partea celei care i-a fost tovarășă într-o viață atât de nedreaptă «Tu mi-ai fost gând și soare. Elis» Sub aceiași cruce mai odinește și sora lui, învățătoarea Budac Elisabeta n.1918-d.1995, cunoscută îndeosebi sub numele de Veti, cea care după uciderea soțului, preotul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ce aventură! * P e culoarele cenzurii (adică, Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor) se vorbea numai în șoaptă și se pășea pe vârfuri, într-o atmosferă de FBI+Biroul 5. Cenzorii n-aveau nume de familie: trecea ca o umbră tovarășa Cici, dincolo, ștampila tovarășa Mimi, de la birouri se ițeau capetele tovarășelor Fifi, Jeni, Pepi, Miți. Cine ar fi crezut vreodată că o să ajungem... să le regretăm? De regulă, au scris despre cenzură cei care n-au avut niciodată contact direct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
culoarele cenzurii (adică, Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor) se vorbea numai în șoaptă și se pășea pe vârfuri, într-o atmosferă de FBI+Biroul 5. Cenzorii n-aveau nume de familie: trecea ca o umbră tovarășa Cici, dincolo, ștampila tovarășa Mimi, de la birouri se ițeau capetele tovarășelor Fifi, Jeni, Pepi, Miți. Cine ar fi crezut vreodată că o să ajungem... să le regretăm? De regulă, au scris despre cenzură cei care n-au avut niciodată contact direct cu DGPT. Autorii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și Tipăriturilor) se vorbea numai în șoaptă și se pășea pe vârfuri, într-o atmosferă de FBI+Biroul 5. Cenzorii n-aveau nume de familie: trecea ca o umbră tovarășa Cici, dincolo, ștampila tovarășa Mimi, de la birouri se ițeau capetele tovarășelor Fifi, Jeni, Pepi, Miți. Cine ar fi crezut vreodată că o să ajungem... să le regretăm? De regulă, au scris despre cenzură cei care n-au avut niciodată contact direct cu DGPT. Autorii în cauză primeau observațiile și verdictul prin intermediul redacției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
instituției de presă nu mai putea înainta un manuscris cu speranța "poate, trece". Răspundea singur chiar dacă nu până la capăt. Acum, manuscrisele primeau aprobarea finală de la Consiliul Culturii, București. Unde le-am găsit, pe post de lectori, pe cine credeți? Pe tovarășele Cici, Mimi, Jeni, Didi, Fifi, Pepi... * M arin Preda a intuit imediat încărcătura de romanesc (sper să n-apară românesc) ce-o poseda, latentă, destinul cărturarului bucovinean Traian Chelariu. Și i-a conferit rang de personaj în romanul "Cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
A doua teză, aceea a comunicării ratate (nu se mai transmite nimic semnificativ) am validat-o cu toții prin experiența proprie din timpul ceaușismului, când vorbitorul urcat la oricare tribună n-avea, programatic, nimic de spus în afara odelor închinate "tovarășului" și "tovarășei". Se prefirau, în adormitoarea atmosferă de la Marea Adunare Națională, zeci și sute de astfel de discursuri, în care deputatul X nu făcea nici o referire la Legea aflată pe ordinea de zi a Sesiunii, ci informa că... secția lui a depășit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și locul consacrate de un Stalin, Mao, Castro, Tito & comp. Dej, bărbat singur și statornic, s-a dedulcit doar din farmecele unei artiste. Adevărat, la nivelul II combăteau armăsari ca Teohari Georgescu, despre care s-a raportat că "44 de tovarășe, soții ale cadrelor, au fost nevoite să-i ofere favoruri sexuale în schimbul obținerii pașaportului ori avansării soțului" ceea ce, oricum, n-a influențat politica "mare". Ceaușescu, cum se știe, nu s-a bucurat decât de grațiile suavei sale soții (de unde, poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
președintele Clubului sportiv Onești. Sofia C. Resmerita, instructor la Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport. Ioan P. Popovici-Vascul, conferențiar la Institutul de educație fizică și sport din București. Articolul 7 Se conferă ordinul 23 August clasa a IV-a tovarășei Lia I. Manoliu, vicepreședinta a Comitetului olimpic român. Articolul 8 Se conferă medalia Meritul Sportiv clasa I tovarășilor: Simona E. Arghir, componența a lotului olimpic de handbal feminin. Mihai C. Botila, component al lotului olimpic de lupte greco-romane. Maria Aurelia
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
Articolul UNIC Se conferă titlul de Onoare Suprem "Erou al Republicii Socialiste România" tovarășei ELENĂ CEAUȘESCU, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-viceprim-ministru al guvernului, președintele Consiliului Național al Științei și Învățămîntului. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Republicii Socialiste România ----------
HOTĂRÂRE-DECRET nr. 2 din 7 ianuarie 1989 privind conferirea Titlului de Onoare Suprem "Erou al Republicii Socialiste România" tovarasei Elena Ceauşescu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127523_a_128852]
-
acestor perioade și episoade distincte în care am ocupat funcții de coordonare și de conducere, dificultatea persistentă și reînnoită (chiar dacă sub forme foarte variate) de a face auzit cuvântul femeilor și mai ales al feministelor - al meu și cel al tovarășelor mele sau colegelor - mi-a apărut ca un fir conducător al reflecțiilor mele asupra luptei pentru recunoașterea drepturilor femeilor. O luptă la care am aderat încă din anii 1970 - în Elveția, mai întâi, apoi în Franța și la scară internațională
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
l-am avut în anul trei de facultate, când m-am oferit să prezint un seminar dedicat condiției femeii, la filosofia socială. Deși am avut un acces limitat la informația de valoare (literatura românească disponibilă atunci fiind dominată de modelul "tovarășei") am reținut câteva aspecte disparate, care sugerau impactul covârșitor al genului asupra destinului personal și profesional al femeilor. Dintr-un interviu cu prof. universitar Călina Mare, am aflat că diferențele între bărbați și femei sunt minime la absolvirea facultății, dar
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
o femeie ar fi fost o dovadă de totală lipsă de realism. Firește că am avut momente în care m-am întrebat de ce sunt atât de puține femei în universitate, într-o perioadă în care regimul politic sprijinea teoretic afirmarea "tovarășelor" în toate sectoarele de activitate, având chiar indicatori statistici ai egalitarismului. N-am găsit răspunsul. Am refuzat să cred în lipsa de abilități intelectuale a femeilor, pentru că multe din fete (și nu numai de la facultatea noastră) aveau rezultate academice mai bune
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pe care nu îl mai auzisem până atunci). Fiind încăpățânat, nu mi-am schimbat obiceiul de a folosi respectivul termen nici până în ziua de azi, însă îmi amintesc felul în care ceilalți copii mă priveau - contrariați că mă certam cu "tovarășa" și totodată circumspecți, pentru că eram diferit. Circumspecția lor a fost confirmată ceva mai târziu, prin clasa a treia, când m-am împrietenit cu o fată, Mihaela. Ne jucam împreună, conversam, făceam schimburi, cu alte cuvinte făceam împreună toate lucrurile normale
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Sage Publications, Londra, 1976. Okin, M., S., "Le genre, le public et le privé", în Ballmer- Cao, T., H., Mottier, V., Sgier, L. (eds.) Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000. Pavel, R., G., Lungu, D., (coord.), Tovarășe de drum. Experiența feminină în communism, Editura Polirom, Iași, 2008. Pease, Bob, "Interrogating Privileged Subjectivities. Reflections on Writing Personal Accounts of Privilege", în Mona Livholts (ed.) Emergent Writing Methodologies in Feminist Studies, Routledge, New York, 2012. Perrot, Michelle, "Histoire et pouvoir
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]