2,772 matches
-
cu condiția să nu fie necesare, pot fi satisfăcute în voie dacă nu provoacă vreo alienare ori vreo bulversare a sufletului și a trupului. Epicurismul hedonist roman nu contrazice versiunea ascetică greacă. Philodem și ai săi nu acționează ca niște trădători, ca niște infideli față de învățăturile lui Epicur: ei le interpretează, le citesc, nu deformează gândirea Magistrului, ci îi ajustează ici și colo spiritul și litera. De unde și colecția de țiitoare a lui Philodem, care presupune satisfacerea unor dorințe naturale, desigur
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
să pândească apariția oștenilor lui Fortinbras, să apere castelul de o răzbunare venită din exterior și nu de o fantomă dinlăuntrul cetății, străjile rup contractul cu puterea oficială și trec de partea celeilalte tabere. Ceea ce nu înseamnă că sunt niște trădători, niște iude, nimeni nu i-a cumpărat, ei înșiși au interpretat ineditul situației și au hotărât să încheie o nouă alianță. Acestei supravegheri a lumii „din afară” i se alătură practicile supravegherii din interior, supraveghere integrată, îndreptată spre cotidian și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
selecție, Hamlet reușește să-și deosebească aliații de informatorii puși să-l tragă de limbă. A reținut învățămintele desprinse din Principele lui Machiavelli și le aplică cu discernământ: acolo unde scopul scuză mijloacele, mai întâi trebuie să-i faci pe trădători să se demaște. Hamlet începe, așadar, prin a dezamorsa supravegherea lui Claudius, asigurându-și astfel securitatea, pentru a-și proteja secretul pe care Polonius speră să-l descopere: „... o să aflu eu/ Unde se ascunde adevărul, chiar de-ar fi pitit
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
categorii de persoane ce puteau fi internate: vechea agentură a SSI, a Marelui Stat-Major, Siguranței, Poliției, agenturile germană și maghiară, foștii condamnați, Începând din 1945, pentru trecerea frauduloasă a frontierei, pentru sabotaj și speculă, chiaburii care sabotează măsurile guvernului, rudele trădătorilor, spionilor și elementelor dușmănoase fugite din țară, precum și ale fruntașilor fostelor partide burgheze. Internările urmau a fi făcute prin decizii ale unei Comisii Speciale din MAI, pe baza propunerilor Securității și Miliției. Durata internărilor: de la șase luni la cinci ani
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
făcute prin decizii ale unei Comisii Speciale din MAI, pe baza propunerilor Securității și Miliției. Durata internărilor: de la șase luni la cinci ani. Regimul domiciliului obligatoriu (DO) se aplica pentru „toți foștii exploatatori”, moșieri, bancheri, mari negustori, fabricanți, expropriați, rudele trădătorilor și ale spionilor fugiți peste graniță, ale elementelor dușmănoase etc. Stabilirea DO se făcea la nivel regional cu avizul unei Comisii Centrale. Părăsirea DO și a locului de muncă se pedepsea cu trei-cinci ani Închisoare. În batalioanele de muncă, organizate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
distanță (2); dușman (2); dușmănie (2); egoist (2); falsitate (2); frică (2); furie (2); iertare (2); luptă (2); mama (2); necaz (2); neimportant (2); neînțelegere (2); neplăcut (2); neprietenos (2); persoană (2); prieteni (2); prostie (2); slăbiciune (2); trădare (2); trădător (2); vechi (2); aliat; altul; angoasă; antipatic; antipatie; aproapele; apropiat; armă; ascuns; aspru; atenție; avansare; bandit; barieră; belea; buni; caiete; ceartă; cheie franceză; coleg; coleg de grupă; competiție; concurență; cretin; criteriu; crud; crunt; curaj; cuțit; Daris; Darius; mai departe; derizoriu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
12); dezamăgire (12); neîncredere (12); amantă (11); încredere (11); dezamăgi (10); păcat (10); soția (10); trișa (10); fura (9); durere (8); iubit (8); schimba (8); urît (8); hoț (7); a trăda (7); prostie (7); despărțire (6); femeia (6); greșeală (6); trădător (6); femeie (5); greși (5); a minți (5); nevasta (5); om (5); rău (5); soț (5); adulter (4); a amăgi (4); băiat (4); fidel (4); iubire (4); iubita (4); prietenă (4); soțul (4); trist (4); tristețe (4); frică (3); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
risipă; rușinos; satisfacere; select; semințe; sentiment; simpatiza; simț; sincer; slavă deșartă; slăvi; slăvit; somnul; spectacol; sper de la alții; speranță; spor; stare de bine; stimă de sine; superficial; supraapreciere; suprafață; supremație; șeful; nu știu; tare; tata; tată; tot timpul; tot; totală; trădător; tresări; trist; ură; urcă la cap; urechi; urîtă; valoare; venerație; vestire; veșnic; viciu; victorie; viitor; Vlad; vorbăraie; vorbăreț; vorbărie; vorbește; a vorbi; vorbitor; vrednicie; în zadar; zadarnică; zgomot (1); 764/357/102/255/0 lăuda: mîndrie (47); aprecia (19); bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rupt; saltea; fără scop; sedentarism; singuratic; sîrguincios; slab; somnolent; a sta; a sta degeaba; statornic; statut; stă mereu; stătător; stătut; stil de viață; strîns; studentă; studenți; sunt; super; șezînd; tare; Tetelea; timp; ca tine; tînăr; de tot; trage de timp; trădător; tu; vai-vai; vara; fără viață; viclean; fără viitor; vioi; visător; fără vlagă; fără voință; vrednic; 100% (1); 768/273/83/190/0 lepăda: lăsa (80); a lăsa (36); scăpa (29); arunca (23); lasă (23); părăsi (22); Satana (12); abandona
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
refuza; reîntoarce; relația; de rele; religie; a renunța; renunțare; respingere; romantic; rupt de lume; salva; sania; sărman; o scăpa; scoate; scoică; scutură; sentimente; sfîntă; de sine; slobozi; slujbă; soacră; spăla; spune; sta; straie; stricat; stupid; suferință; suficiență; sustrage; școală; telefon; trădător; ceea ce nu trebuie; a trece; tricou; trist; tristă; uită; uriaș; urît; vaca; vacă; vătăma; vesta; veșmînt; vicii; vindeca; vitamină; vîrf; voință; zăpadă; zbor (1); 762/324/95/229/0 leu: animal (101); rege (88); putere (82); bani (66); ban (38
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
negru(10); putere(10); blană(9); pradă(8); urlet(8); lună(7); răutate(7); sălbatic(7); lupoaică(6); singuratic(6); urs(6); leu(5); vîrcolac(5); carne (4); feroce(4); noapte(4); oi(4); prădător(4); puternic(4); singurătate(4); trădător(4); urît(4); viclean(4); foame(3); forță(3); mare(3); miel(3); periculos (3); sălbăticie(3); Scufița Roșie(3); șiret(3); teamă(3); vînător(3); animal sălbatic (2); blînd(2); carnivor(2); căprioară(2); cățel (2); colț (2); curaj
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pleca de lîngă cineva; plecai; primăvara; primăvară; problemă; pustiu; rămas-bun; rămîne; refugiu; reîntoarce; reveni; rîndunică; rîndunici; ruină; sărăcăcios; sărăci; scapă; scăpa; scăpare; secat; sfînt; singură; slab; solo; spate; stol; stradă; Stratin Cristina; suspine; a susține; școală; a termina; toamnă; trăda; trădător; a trece mai departe; trup; țărm; uită; urît; viața; viață fizică; viitor; zboară; în zbor; zbura (1); 794/274/91/183/1 părea: aparență (39); iluzie (32); impresie (29); arăta (16); frumos (15); opinie (14); semăna (14); parcă (13); crede
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ponta; prăpastie; prieten; problematic; profesor; Prut; puternic; puțin; ranchiună; ranchiunos; rapid; din mai rău foarte rău; cu rău; rău; repercusiuni; rîu; sadic; satanic; sărac; scorpie; sever; spaimă; speria; sprîncene; stres; stricat; stupid; suflet negru; tata; tăios; teamă; pentru tine; tratament; trădător; tu; turbat; universitate; urăsc; urîcios; urs; ușor; vai; vale; văr; violent; voit; vorbă; zilnic(1); 788/286/77/219/0 război: pace (92); luptă (57); sînge (55); moarte (49); durere (40); arme (36); rece (17); ceartă (12); ură (12); armată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poliție; posibil; prieten la nădejde; prietena mea; prietene; prietenul de la etajul 10; profit; proști; pușcă; rar; răutăcios; răutate; respect; sărat; sătean; scurt; secret; sfadă; Simona; simpatic; simpatie; social; stimă; stînga; stradă; sufletist; susținere; șef de casă; tanti; telenovelă; tînăr; tip; trădător; turnător; la țară; țigan; ură; vaccin; vecinătate; verișor; vesel; veselie; viață; violență; vînător; vorbă; vorbe; vrăjmaș; a vrea; zahăr (1); 795/246/75/171/1 vedea: ochi (161); privi (42); observa (32); ochelari (25); orb (18); zări (17); bine (16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aduce (2); castraveți (2); ceva (2); cîștiga (2); cumpăr (2); evreu (2); face (2); fier (2); flori (2); gogoși (2); inutil (2); înstrăinează (2); marketing (2); mașina (2); mult (2); negocia (2); obiecte (2); orice (2); schimbă (2); tarabă (2); trădător (2); țara (2); adă; agent; agonisește; n-am ce; animale; apartament; are; artă; avere; ban; bijuterii; bișniță; bișnițar; bogat; bogăție; brac; brînză; bunăstare; bunătate; carte; cartea; cărți; case; ce poate; ceapă; ceda; cheltui; cheltuieli; chestii; circulație; cîștig; cîștigă; combinații; comercial
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
își fac numărul din fatalitate” (III, 78). De aceea, de asemenea, preferă natura. A fi natură devine însă o imposibilitate: „La Paris, nu mai poți vedea nici un animal adevărat. Câinele și pisica sunt prea umanizate ș...ț, fac figură de trădători” (III, 255). Cu câteva excepții, Cioran trăiește revendicându-se de la mitul bunului sălbatic și al paradisului originar din care va fi căzut. E un demon căzut, care șchioapătă; histrionic, ștrengar uneori, ipocrit din fatalitate, impostor prin damnare, probabil că suferea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ni-i înțepenească pe ăștia aicea. Tocmai cînd îi convinsesem că pot să plece liniștiți... După atîtea compromisuri... A plecat pentru că e laș. Pentru că n-a fost învățat să tragă la greu și să fie solidar. E un laș. Un trădător! Un transfug! Și asta numai din vina mea. L-am lăsat prea slobod. Irina: Nu, tata, vina ta este că ne-ai împins, ca și azi, la compromisuri, la concesii, la a trece cu vederea, la tăcere. Și uite unde
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Da... Parcă spuneai ceva de mîncare... hai să mîncăm (sună telefonul; răspunde el și în prima clipă este crispat) Alo! Da... eu... da...am ajuns în familie.... cum? Mie? De ce să-mi fie rușine? Da, dacă vrei dumneata, sînt și trădător... da, și imoral... știu că sînt vinovat... da, pentru toate... sigur că o să mă gîndesc... o să analizez... (închide telefonul) Un alt grup care vorbește și amenință cu o voce destul de frumoasă... Hai că mi-e foame. Ea 2: Mănîncă tu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Romania”. Aceste convingeri au făcut ca anul trecut, în calitate de președintă a Alianței Ciivice din Iași, să trimit ziarelor din Iași un comunicat de protest împotriva afirmațiilor președintelui țării, conform cărora Majestatea Sa Regele Mihai ar fi fost un trădător și “slugă la ruși”. Chiar dacă astfel de lucruri se învățau la istorie în anii dictaturii comuniste despre Regele Mihai, aceasta nu justifică în nici un fel atitudinea de-a dreptul dușmănoasă a președintelui țării față de această ilustră personalitate a României de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cultural și civic, unic în Europa, cu minunatul imn al golanilor. La fel ca în Piața Universității din București, cântam și eu în fața Universității “Al. I. Cuza” din Iași, purtând în piept cu mândrie insigna “GOLAN”: “Mai bine haimana decât trădător Mai bine huligan decât dictator Mai bine golan decât activist Mai bine mort, decât comunist” cântec al cărui autor și interpret, s-au dus și ei printre îngeri. În fiecare seară strigam la fel ca bucureștenii: “Noi de- aicea nu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
avem un cârmaci destoinic: "Cum să ne înturnăm din largul/ unde cârmaciul a îndreptat cutezător corabia/ atâta vreme priponită în mal." Avem un legământ cu dreptatea și libertatea apărată cu tărie de-a lungul istoriei, de aceea îi înfierează pe trădători: "Să ardă carnea coaptă ca o bubă/ li se usucă ochii/ Ca stropii din găvane vara/ și sufletul se-mpute până seara" (blestemul ne trimite la Arghezi). Virgil Teodorescu se poate spune că reprezintă "gestul demitizator, al discreției și al
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cerși la curțile imperiale/ Nu putem fura la drumul mare sau pe ascuns/ Avem o istorie în suflete refuzând atentatul pieirii." Și este necesar să recuperăm steagurile, podurile arse, să umplem de zăcăminte munții prădați, să ne purificăm memoria. Pe trădători îi biciuiește, ca altădată Arghezi: "Ați îndoit lumina țării dreaptă/ Și ați murit visând-o în noroi/ Iar azi când nici mormântul nu vă rabdă/ Mai reveniți în lume ca strigoi". Drumul spre noua societate nu este ușor, și ne
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
corabiei/ Bogdan Mușat/ plânge mărul ne-nfășat./ Bunul Alexandru a fost lăsat fără copilandru./ Ștefan cel Mare și Rareș/ despărțit de Petru Rareș/ Plânge Mircea cel Bătrân/ merele luate de la sân." Legenda biblică a lui Cain și Abel îi implică pe trădătorii de azi: Când am fost Matei Corvin/ Te-am vândut la străin/ taie-mi cu sabia labele/ fratele meu, Abele" Mutul Zugrafu desenează mari bătălii într-o suită de tablouri: Podul Înalt, Șălimbăr, Sarmisegetuza și Oituz, și portretele lui Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cult pentru icoana sfântă, menită să-i "ierte greșelile". Ca pe o peliculă de film urmărim arborele, șarpele, caloianul, bocitoarele, Isus făcând minuni, la "Cina cea de taină" împărtășind apostolii cu trupul și sângele său, dar afurisind pe Iuda cel trădător. Personajele, deși fantastice, se integrează în lumea reală cu boieri și țărani. Există o artă a portretului, a descrierii cu minuțiozitate,astfel că alegoriile devin structuri exemplare, de fapt imnuri închinate lui Bachus: "E lumea și prea tristă și prea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fi") a prezentului volum trei moduri de abordare a problematicii sociale și politice. Primul îl constituie intransigența poetului față de manifestări, caractere, realități incompatibile cu o morală publică sau cu politica, exprimată în negație. În această categorie se numără poeme ca "Trădătorilor de țară", "Clovnul politic", "Tiflă". Verbul este tăios, iar atitudinea tranșantă, neconcesivă. Nu v-a fost milă nici măcar de mame, Ați aruncat idei în pușcării,/ Voiați să moară patria de foame/ și dacă ați mai putea, ați mai voi". Al
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]