14,689 matches
-
mea. De asemenea, îmi doresc să poată fi de ajutor și altora în descoperirea sensului pe care trebuie să-l dea vieții lor. Nu se limitează totul doar la sfaturi de natură psihologică și pedagogică în scopul bunăstării sau al trăirii vieții. Dar nici la o predică venită din cer sau la un discurs revelatoriu; nu sunt nici sfânt, nici fanatic. Este vorba despre o reflecție personală, bazată pe experiență și conștiință, de încercarea de a da sens propriei vieți zilnic
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
om, este necesară în primul rând încrederea în viață. Tübingen, iulie 2009, Hans KÜNG Capitolul 1 Încrederea în viață "Încrederea în viață reprezintă piatra unghiulară a unei personalități sănătoase: este atitudinea către sine însuși și către lume, care ajunge până la trăirile din primul an de viață" Erik H. Erikson 1. Care este fundamentul spiritualității oamenilor? Încrederea în viață. Aceasta are în orice om o istorie proprie fiecăruia, debutând chiar din momentul nașterii. Piatra unghiulară a unei personalități sănătoase Încrederea în viață
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
reușit eu însumi să fac bucuros pe cineva. Zilnic, o fericire cât de mică. Dar nimeni nu poate să asigure continuitatea acelei mari fericiri ce izvorăște dintr-o experiență excepțională legată de o situație specială, precum extazul sunetelor muzicii, o trăire marcantă în mijlocul naturii, extazul iubirii pasionale. Și Faust al lui Goethe dorea în zadar ca "clipa" să se oprească: Rămâi, ești atât de frumos!". Este nevoie de mult pentru a fi fericiți, dar de puțin pentru a trăi nefericirea: "Bonum
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
alegerile politice, foarte rar cineva și-ar pune propria încredere într-un politician sau persoană ce se declară public în favoarea unui nihilism fundamental cu îndârjirea lui Zarathustra lui Nietzsche. Astăzi, mai curând, este mult mai răspândit un nihilism banal, practic: trăirea realității acestei vieți ca și cum nimic nu ar conta, ca și cum anything goes astfel încât viața este o distracție. O știință veselă sau un stil de viață superficial. A discredita sau defăima persoana altora sunt gesturi foarte îndepărtate modului meu de a fi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
această presiune. Experiența vieții În ultimele decenii ale secolului XX, în țările laice s-a dezvoltat ceea ce anumiți sociologi ai culturii, precum Gerhard Schulze, au numit Erlebnisgesellschaft, societatea unei experiențe trăite. Societate care nu mai are în centru munca, ci trăirea de experiențe mereu noi, evenimentul. Într-o astfel de societate, experiența devine adesea un scop în sine, chiar și sub forma acelor happening religioase 12. Nici eu nu fac o excepție: sunt multe lucrurile de care nu avem nevoie, dar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cât mai mult experiențele făcute pentru a da un sens vieții nu sunt stăpânite, cu atât mai mult crește teama că ele nu vor avea loc". Sunt, și eu, convins că precum munca, adică lucrul intens și neobosit, nici experiența, trăirea constantă a lucrurilor noi, nu este suficientă pentru satisfacția deplină a omului, pentru garantarea sensului vieții sale. În spatele întregii acestei frenezii a muncii și a experiențelor se ascunde întrebarea existențială: pentru ce trăim? Iată un alt paradox: ieșim la pensie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
împlinesc. Activitatea neplătită necesită timp, muncă și energie, dar oferă bucurie și satisfacție făcând ca, deși la o vârstă înaintată, oboseală naturală a vieții să se lase simțită mai puțin. Aici se impune o perspectivă importantă: toată această muncă și trăirea noilor experiențe în profesie, în timpul liber și pe durata pensiei au sens doar dacă viața însăși a omului are sens. Pentru mine deci punctul central este următorul: unde este sensul vieții ca atare? Mă gândesc la sensul care durează, care
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și aspirațiilor această lume. Dacă vor, pot avea o viață mai plină, umplând-o cu orice experiență posibilă cum nu s-a mai întâmplat cu nici o altă generație precedentă. Astfel, arta de a trăi constă, în multe situații, într-o trăire mai bună a acestei vieți, în a avea o viață mult mai plină. Avem cu adevărat o viață plină doar pentru că putem să o umplem mult mai ușor și să trăim tot mai în grabă? Observațiile pe care sociologul Hartmut
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Opinii, atitudini și comportamente față de adopție /233 7.1 Aspecte teoretice /234 7.1.1 Delimitări conceptuale /234 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori /236 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție /239 7.1.4 Trăirea stigmatizării /243 7.2 Designul cercetării /246 7.3 Rezultatele cercetării /246 7.3.1 Percepția asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie /246 7.3.2 Percepția socială a adopției copiilor ca proces /248 7.3.3 Percepția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o procedură acceptată de către potențialii adoptatori. Considerăm că acest lucru este cauzat în special de lipsa de informare adecvată a părinților implicați în adopție cu privire la efectele benefice pe care adopția deschisă le poate avea asupra tuturor celor implicați. Utopia uitării. Trăirile mamelor biologice după abandon și efectele adopției deschise Opiniile specialiștilor cu privire la efectele adopțiilor deschise sunt împărțite. De pildă, o serie de autori atrag atenția că, deschiderea adopției și avantajele aparente pe care această formă de adopție le oferă mamelor biologice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
legături constante a mamelor biologice cu familia adoptivă, fie directe, fie mediate este asociată cu rezultate pozitive, de lungă durată, pentru mamele biologice. Mai mult posibilitate mamelor biologice de a alege, ele însele, o familie adoptivă pentru propriul copil accentuau trăirile lor pozitive. Lipsa legăturii mamelor biologice cu familia adoptivă și, mai ales, lipsa informațiilor despre copilul dat spre adopție cauzează trăiri traumatizante părinților biologici 163, trăiri imposibil de șters, asociate cu o nevoie permanentă de a primi informații despre copilul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mamele biologice. Mai mult posibilitate mamelor biologice de a alege, ele însele, o familie adoptivă pentru propriul copil accentuau trăirile lor pozitive. Lipsa legăturii mamelor biologice cu familia adoptivă și, mai ales, lipsa informațiilor despre copilul dat spre adopție cauzează trăiri traumatizante părinților biologici 163, trăiri imposibil de șters, asociate cu o nevoie permanentă de a primi informații despre copilul adoptat. Winkler și Keppel 164 semnalau și ei prin studiile lor trăiri profund negative, de pierdere, care, potrivit studiilor lui Condon
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mamelor biologice de a alege, ele însele, o familie adoptivă pentru propriul copil accentuau trăirile lor pozitive. Lipsa legăturii mamelor biologice cu familia adoptivă și, mai ales, lipsa informațiilor despre copilul dat spre adopție cauzează trăiri traumatizante părinților biologici 163, trăiri imposibil de șters, asociate cu o nevoie permanentă de a primi informații despre copilul adoptat. Winkler și Keppel 164 semnalau și ei prin studiile lor trăiri profund negative, de pierdere, care, potrivit studiilor lui Condon 165 pot lua forma unei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ales, lipsa informațiilor despre copilul dat spre adopție cauzează trăiri traumatizante părinților biologici 163, trăiri imposibil de șters, asociate cu o nevoie permanentă de a primi informații despre copilul adoptat. Winkler și Keppel 164 semnalau și ei prin studiile lor trăiri profund negative, de pierdere, care, potrivit studiilor lui Condon 165 pot lua forma unei tristeți profunde, a furiei și a vinovăției. Aceste trăiri se mențin la fel de intense pe perioade foarte lungi de timp166, chiar de peste 30 de ani167 cu momente
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de a primi informații despre copilul adoptat. Winkler și Keppel 164 semnalau și ei prin studiile lor trăiri profund negative, de pierdere, care, potrivit studiilor lui Condon 165 pot lua forma unei tristeți profunde, a furiei și a vinovăției. Aceste trăiri se mențin la fel de intense pe perioade foarte lungi de timp166, chiar de peste 30 de ani167 cu momente de accentuare în special la evenimente dedicate mamei și copilului sau în preajma zilei de naștere a acestuia din urmă. În mod specific Condon
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de rol și sentimentelor de alienare, adoptă unul dintre cele două mecanismele de coping: de conștientizare și acceptare a diferențelor, respectiv de negare și respingere a diferențelor. Autorul teoriei consideră că, cu cât experiența deprivării rezultată din lipsa copiilor determină trăiri negative mai intense, cu atât tendința părinților de a adopta mecanisme de rejectare a diferențelor va căpăta o amploare mai mare. Kirk (1964) a sugerat existența unei relații liniare între comportamentul de recunoaștere a diferențelor și bunăstarea psihologică a familiei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Suportul pentru familiile extinse Terapia de familie Esența modelului propus de Brodzinsky 249, pentru a explica adaptarea la adopție a copiilor adoptați de timpuriu, o constituie asumpția potrivit căreia copilul asociază faptul de a fi adoptat cu sentimentul pierderii. Această trăire este considerată a fi comună tuturor copiilor adoptați, dar este trăită și resimțită diferit de fiecare în parte. Adaptarea copiilor în procesul de adopție (atât pe termen scurt, cât și pe termen lung) este mediată de procesul de evaluare cognitivă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în demersul de cercetare calitativ vom lua în considerare factorii familiali și sociali, pre și post adopție care se asociază cu evenimentul sau factorul de stres. Aceștia pot fi: circumstanțele care au condus la decizia de a adopta un copil, trăirea infertilității (dacă este cazul), eventualele conflicte maritale nerezolvate, atitudinea negativă față de infertilitate și adopție etc. Resursele, definite de McCubbin și Patterson 308 ca un ansamblu de caracteristici, trăsături și abilități individuale, familiale sau ale comunității care pot fi accesate cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de unul dintre soți asociat cu sentimentul de vinovăție trăit de celălalt. Principala sursă de suport pentru depășirea problemei infertilității a fost partenerul marital (șase cazuri), apoi familia extinsă (cinci cazuri) și în puține cazuri prietenii (două cazuri). Acolo unde trăirile au fost mai intense, a lipsit, în etapa imediat următoare identificării problemei, suportul partenerului marital. Într-un singur caz s-a adăugat și lipsa de consens în cuplu pentru identificarea și adoptarea de măsuri medicale pentru tratarea infertilității. Niciuna dintre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în cadrul interviului narativ. Capitolul 7 Opinii, atitudini și comportamente față de adopție 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție 7.1.4 Trăirea stigmatizării 7.2 Designul cercetării 7.3 Rezultatele cercetării 7.3.1 Percepția asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie 7.3.2 Percepția socială a adopției copiilor ca proces 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori 7
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mult demersul nostru, este dată de Spiker 354 care identifică trei elemente care contribuie la ideea de stigmă: 1. atributul pe care-l prezintă o persoană și care o compromite în față celorlalte persoane; 2. atitudinea față de persoana stigmatizată; 3. trăirile persoanei stigmatizate. Toate aceste trei elemente vor fi prezentate mai jos, particularizând problematica stigmatizării asupra adopției și asupra actorilor implicați în acest proces. 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori Orientările pronataliste pot opera la multiple niveluri: cultural
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
probleme de comportament. O treime dintre cei anchetați consideră că, în general copiii adoptați prezintă dificultăți de adaptare, opinie împărtășitî de mai mult de jmatet dintre respondenți când se face referire la copiii adoptați din meiul instituționalizat. 7.1.4 Trăirea stigmatizării Familiile adoptive, indiferent că vorbim de părinți adoptatori, copii adoptați sau părinți biologici care au consimțit la adopție trăiesc experiența negativă a stigmatizării sociale. Trăirile părinților biologici Deși puține la număr, studiile de specialitate arată că, în general, consimțământul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respondenți când se face referire la copiii adoptați din meiul instituționalizat. 7.1.4 Trăirea stigmatizării Familiile adoptive, indiferent că vorbim de părinți adoptatori, copii adoptați sau părinți biologici care au consimțit la adopție trăiesc experiența negativă a stigmatizării sociale. Trăirile părinților biologici Deși puține la număr, studiile de specialitate arată că, în general, consimțământul la adopție reprezintă o situație critică pentru majoritatea părinților biologici, care le afectează atât personalitatea cât și viitorul 375. Pentru majoritatea părinților biologici despărțirea de propriul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinților biologici, care le afectează atât personalitatea cât și viitorul 375. Pentru majoritatea părinților biologici despărțirea de propriul copil este trăită ca o imensă pierdere care determină sentimente de durere și întristare persistente o lungă perioadă de timp. Alături de aceste trăiri negative, părinții biologici care consimt la adopție resimt sentimentele stigmatizării și discriminării sociale. Considerați a fi "părinți cruzi","decăzuți", părinții biologici resimt sentimente de vină, de rușine 376 asociate cu încercarea disperată de a-și ascunde fapta când și cât
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
psihologice care cauzează sentimentele de durere. O descoperire importantă a acestui studiu a fost aceea că, nivelul cel mai înalt de mâhnire l-au trăit acele femei care s-au simțit constrânse din afară spre a da copilul spre adopție. Trăirile copiilor adoptați Considerați nu de puține ori ca fiind "copii născuți din păcat", copii fără rădăcini, copii care prezintă multiple riscuri în dezvoltare, copii adoptați se simt discriminați social. March 378, arăta într-un studiu realizat asupra unui eșantion format
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]