3,027 matches
-
de Științele Educației, Editura Universității de Vest, Timișoara. Păun, E. (1999), Școala. O abordare socio-profesională, Editura Polirom, Iași. Pânișoară, I.O.; Pânișoară, G. (2005), Managementul resurselor umane. Ghid practic, ediția a doua, Editura Polirom, Iași. Pont, T. (1996), Developing effective training skills: a practical guide to designing and delivering group training, McGraw-Hill Book Company Europe. Queeney, D.S. (1994), Assessing needs in Continuing Education. An Essential Tool for Quality Improuvement, Jossey-Bass Inc. Publishers, San Francisco. Reynolds, J.; Caley, L.; Mason, R. (2002
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1999), Școala. O abordare socio-profesională, Editura Polirom, Iași. Pânișoară, I.O.; Pânișoară, G. (2005), Managementul resurselor umane. Ghid practic, ediția a doua, Editura Polirom, Iași. Pont, T. (1996), Developing effective training skills: a practical guide to designing and delivering group training, McGraw-Hill Book Company Europe. Queeney, D.S. (1994), Assessing needs in Continuing Education. An Essential Tool for Quality Improuvement, Jossey-Bass Inc. Publishers, San Francisco. Reynolds, J.; Caley, L.; Mason, R. (2002), How Do People Learn, Chartered Institute of Personnel and Development
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca un serviciu în interesul organizației, iar responsabilitatea deciziilor privind programele educaționale să cadă în sarcina corpului de formatori. Nevoia de consiliere a organizațiilor de educație a adulților este argumentată de Jarvis (2006) printr-un studiu FENTO (Further Education National Training Organisation) din 2001, care sugerează că principalele lipsuri ale educației adulților sunt distribuite astfel: 35% dintre organizații au nevoie de o examinare a performanței managementului; 34% au nevoie să învețe modul în care se face educația la distanță; 21% au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educației adulților sunt distribuite astfel: 35% dintre organizații au nevoie de o examinare a performanței managementului; 34% au nevoie să învețe modul în care se face educația la distanță; 21% au lipsuri în capacități manageriale generice; 20% au nevoie de training în pedagogie generală, iar 20% au nevoie de cunoștințe despre cercetarea în domeniul educației adulților. În consecință, consilierea organizațiilor de educație a adulților reprezintă o etapă obligatorie în profesionalizarea acestui tip de educație. Bibliografietc "Bibliografie" Băban, A. (2001), Consiliere educațională
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în mod automat după 3 secunde. j) La diapozitivele 3-7 selectați tranziția Newsflash (Clipire), viteza repede, avansare în mod automat după 4 secunde k) Salvați prezentarea cu numele fis5 și tipul expunere. 24 Aplicația 6 Creați o prezentare utilizând șablonul Training (Instruire). Cerințe: a) Selectați pentru diapozitive dimensiunile 20 lățime și 20 cm înălțime. b) În primul diapozitiv selectați pentru fundal culoarea alb și inserați o imagine cu un calculator de pe Internet. c) În diapozitivul 2 în primul element al listei
APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT. In: PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
Steriade, M., Contreras, D., "Relations between cortical and thalamic cellular events during transition from sleep pattern to paroxysmal activity", în Journal of Neurscience, 15, 1995, pp. 623-642. Stickgold, R., James, L., Hobsen, J.A., "Visual discrimination learning requires sleep after training", în Nature Neuroscience, 3, 2000a, pp. 1237-1238. Strawson, P.F., (1966), Cassam (1996), Hurley (1994, 1998) și Revonsuo (2003) (The Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2014), The Metaphysics Research Laboratory, Center for the Study of Language abd Information (CSLI) 3, p. 26
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
testele post hoc acestea sînt doar în număr de trei: LSD, Bonferroni și Sidak, testul Bonferroni fiind cel recomandat. verifica aceasta într-un studiu-pilot. Avînd un chestionar de autoprezentare cu trei forme paralele, vom aplica o primă formă înaintea începerii trainingului (condiția de pretest sau fără training, 0 ore), apoi o a doua formă după șase ore de training (condiția posttest 1) și cea de-a treia formă după nouă ore (condiția post-test 2). Așadar VD este autoprezentarea, iar VI este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în număr de trei: LSD, Bonferroni și Sidak, testul Bonferroni fiind cel recomandat. verifica aceasta într-un studiu-pilot. Avînd un chestionar de autoprezentare cu trei forme paralele, vom aplica o primă formă înaintea începerii trainingului (condiția de pretest sau fără training, 0 ore), apoi o a doua formă după șase ore de training (condiția posttest 1) și cea de-a treia formă după nouă ore (condiția post-test 2). Așadar VD este autoprezentarea, iar VI este momentul testării cu trei nivele: pretest
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
recomandat. verifica aceasta într-un studiu-pilot. Avînd un chestionar de autoprezentare cu trei forme paralele, vom aplica o primă formă înaintea începerii trainingului (condiția de pretest sau fără training, 0 ore), apoi o a doua formă după șase ore de training (condiția posttest 1) și cea de-a treia formă după nouă ore (condiția post-test 2). Așadar VD este autoprezentarea, iar VI este momentul testării cu trei nivele: pretest, posttest 1 și posttest 2. Vom verifica dacă: 1. abilitățile de autoprezentare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Așadar VD este autoprezentarea, iar VI este momentul testării cu trei nivele: pretest, posttest 1 și posttest 2. Vom verifica dacă: 1. abilitățile de autoprezentare sînt mai dezvoltate în condiția de posttest 1 față de condiția pretest (primul pas în validarea trainingului); 2. creșterea duratei trainingului de la 6 la 9 ore nu conduce la o dezvoltare semnificativă a abilităților de autoprezentare (eficientizarea costurilor). Deschidem fișierul ANOVA m repetate 1. Calea în SPSS este: Analyze®General Linear Model®Repeated Measures, în cîmpul Within-Subject Factor Name ștergem
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
iar VI este momentul testării cu trei nivele: pretest, posttest 1 și posttest 2. Vom verifica dacă: 1. abilitățile de autoprezentare sînt mai dezvoltate în condiția de posttest 1 față de condiția pretest (primul pas în validarea trainingului); 2. creșterea duratei trainingului de la 6 la 9 ore nu conduce la o dezvoltare semnificativă a abilităților de autoprezentare (eficientizarea costurilor). Deschidem fișierul ANOVA m repetate 1. Calea în SPSS este: Analyze®General Linear Model®Repeated Measures, în cîmpul Within-Subject Factor Name ștergem factor 1 și trecem
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
atins în totalitate obiectivele pe care și le-a propus. Astfel, Jose Manuel Barroso, președinte al Comisiei Europene a propus elaborarea unei noi strategii care să se axeze sau să investească în cercetare și inovare, educație și formare (education and training) - EUROPE 2020<ref id=”1”>Fontaine, 2010, p. 49.</ref>. Prioritățile strategice de această dată au fost concentrate în trei direcții, smart, sustainable și inclusive growth. Acestea urmează a fi atinse prin „dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și pe
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
cercetare și inovare, ceea ce condiționează competitivitatea și prin urmare durabilitatea modelului economic și social”<ref id=”5”>National Sustainable Development Strategy 2010/2013, France, pp. 12-17.</ref>. Devine evidentă armonizarea obiectivelor naționale cu cele europene și sublinierea importanței educației și training-ului, precum și a cercetării și dezvoltării. Spania, pe de altă parte, în documentul strategic similar, care stabilește obiectivele strategice naționale, accentuează conceptul de cunoaștere prin conexiunea directă a acestuia cu dezvoltarea urbană. Astfel, se propune un nou proiect pentru dezvoltarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
o anumită metodă de comunicare În care labiolectura, auzul rezidual, vorbirea, scrierea, dactilemele și limbajul mimico-gestual sunt utilizate la un loc, completându-se reciproc. Filosofia comunicării totale presupune utilizarea a numeroase și variate metode de educare a comunicării: terapia limbajului, training auditiv, Învățarea labiolecturii, utilizarea limbajului mimico-gestual, a dactilemelor, precum și folosirea tuturor mijloacelor de comunicare posibile: limbajul mimico-gestual, limbajul verbal, labiolectura, ascultarea, dactilemele, mimica, pantomimica. Folosirea metodei „comunicării totale” are o serie de rezultate benefice: * Îmbunătățire semnificativă În achiziția limbajului; * O
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
apariția durerilor de cap, de stomac (și posibila transformare în ulcer), creșterea tensiunii arteriale, instalarea unor probleme cardiace, insomnii ș.a.. Într-un amplu studiu cu privire la stress desfășurat în anii 1960 de către Holmes și Ralick<footnote Grupaj preluat de pe http://www.traininguri.ro footnote>, majoritatea evenimentelor de viață puse în legătură cu posibila apariție a stress-ului (de exemplu: decesul soțului/soției, divorțul, moartea unei rude apropiate, accidente sau boli ale persoanei în cauză, pierderea locului de muncă, pensionarea forțată mai ales, schimbarea situației financiare
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
Executive, de care am mai amintit, a identificat șapte categorii majore de factori de risc: a. cultura b. cererile exprimate c. controlul exercitat d. relațiile ce se stabilesc e. schimbările ce se produc f. rolurile îndeplinite și acordurile date g. training-ul efectuat și factori de ordin personal. Mergând în detaliu, vizând acei factori ce pot avea un impact asupra bunăstării angajaților și a randamentului acestora, pot fi enumerați următorii: - opoziție arătată culturii organizaționale - slabă (defectuoasă mai bine spus) comunicare între
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
personalului, dezvoltarea carierei (sistemul de oportunități pentru realizarea acestui deziderat), valorizarea individuală, dar și de grup, a celor ce activează în diversele structuri funcționale ale sistemului organizațional. - Oportunități de specializare și/sau dezvoltare - constituite prin rețelele proprii și specifice de training si specializare - Sistemul de comunicare - atât în scris, cât și oral, favorizat de rețelele de comunicare descendente, ascendente, orizontale, dar și oblice. - Stilul de management - centrat pe problema apărută, centrat pe relații, precum și pe modul de participare la luarea deciziilor
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
liniștea minții, introducerea stării de calm, îmbunătățirea stării generale de sănătate Constituie o experiență a întregului organism. pentru realizarea activităților fără a se depune un efort deosebit, o îmbinare armonioasă a trupului sănătos și minții clare. footnote>. Pregătirea autogenică (Autogenic Training, în limba engleză) o considerăm una dintre cele mai importante tehnici în cazul problemei analizate, drept urmare îi vom acorda un spațiu mai amplu. Concret, vorbim despre o pregătire a organismului, componentelor de bază ale acestuia, pentru a materializa semnificația termenului
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
high technology (f.), hotline (f.), house, ice-tea, jacuzzi, jazz-rock, jogging, jumping, lobby, modelling, no-man's-land, nursing, off, planning, pole-position (f.), pop-corn, pop-rock, reggae, remember, replay, roaming, room-service, science-fiction, sex-appeal, shopping, shopping center, showbiz, soccer, standing, surf, surfing, teleshopping, trade-center, training, windsurfing. 4.1.2. Franțuzismele Dintre substantivele feminine, 3 urmează tiparul ă-e: aubadă, aubade; friteuză, friteuze; gafeuză, gafeuze, iar unul are pluralul omonim cu singularul: fondue. Singurul franțuzism de genul masculin se încadrează în tiparul bine reprezentat Ø-i: gafeur
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
de menținere a păcii cu Batalionul de infanterie ,,FREEDOM”, Irak; 7. Plt. adj. Pălimariu Narcis Nicușor: ,,FREEDOM”, Irak; ,,ENDURING FREEDOM”, Afganistan. 8. Plt. maj. Andriescu George Vlad: ,,ENDURING FREEDOM”, Afganistan; ,,DIM ZABUL”, Afganistan. 9. Plt. maj. Lazăr Cătălin Mihai: ,,ANA TRAINING”, Afganistan; Batalionul de manevră, Afganistan; ,,ENDURING FREEDOM”, Afganistan. 10. Plt. maj. Barbacaru Dumitru Alin: ,,ANA TRAINING”, Afganistan. 11. Plt. Pavăl Gheorghe: OMLT 2, Afganistan. Din gama largă de misiuni și acțiuni internaționale la care Armata României participă, un capitol aparte
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
FREEDOM”, Irak; ,,ENDURING FREEDOM”, Afganistan. 8. Plt. maj. Andriescu George Vlad: ,,ENDURING FREEDOM”, Afganistan; ,,DIM ZABUL”, Afganistan. 9. Plt. maj. Lazăr Cătălin Mihai: ,,ANA TRAINING”, Afganistan; Batalionul de manevră, Afganistan; ,,ENDURING FREEDOM”, Afganistan. 10. Plt. maj. Barbacaru Dumitru Alin: ,,ANA TRAINING”, Afganistan. 11. Plt. Pavăl Gheorghe: OMLT 2, Afganistan. Din gama largă de misiuni și acțiuni internaționale la care Armata României participă, un capitol aparte îl constituie misiunile de menținere a păcii sub egida O.N.U. La astfel de misiuni
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
cuvânt în anumite contexte” (1993:37). El va evidenția rolul „contextului idiomatic” (al limbii materne) și al contextului socio-cultural în determinarea sensului și referinței unei unități lingvistice, deoarece, în măsura în care tu aparții chiar comunității mele și ai fost supus la un training cultural și lingvistic asemănător celui la care am fost supus eu, pot presupune cu destulă probabilitate că sensul pe care-l dai enunțurilor este sensul pe care li-l dau și eu ascultându-le și folosindu-le la rândul meu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
managementului în educație; reforma programelor școlare bazată pe schimbare și nu pe descongestionare; ergonomia clasei; liberalizarea meseriei de profesor; creșterea ponderii disciplinelor opționale, nu doar pentru a completa norma didactică a cadrului didactic necesitatea introducerii oblibatorii a unor sesiuni de training urmată de monitorizarea aplicării celor studiate pentru a combate stilul rigid, „învechit” al unor cadre didactice privind stimularea creativității. propunerea creării unei noi discipline: „Creativitatea” La nivelul formării profesionale: parcurgerea unor cursuri de formare continuă (doar două din cele opt
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
diferit” este cel mai cunoscut motiv pentru care elevii sunt hărțuiți, în cazul elevilor surzi, diferența fiind dată de specificul deficienței. În ceea ce privește gestionarea bullying-ului, mediul școlar poate reduce incidența acestuia prin aplicarea unor strategii eficiente precum: implicarea profesorilor în diverse traininguri; în acest context, avansăm ideea că aportul psihologilor și al consilierilor școlari trebuie dublat de efortul profesorilor de a identifica elevii abuzatori, elevii victimă sau elevii martori, informațiile oferite de către aceștia fiind relevante având în vedere intervalul temporar în care
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
care să impună conceptul de toleranță zero față de hărțuirea psihologică între elevi; • activități de învățare prin cooperare care să îmbunătățească atitudinile și relațiile dintre elevi, profesorul repartizând membrii unui grup de lucru astfel încât statutul de putere să fie relativ apropiat; • traininguri centrate pe asertivitate, stimă de sine și abilități sociale pentru abuzatori și victime; • discuții constructive cu abuzatori și victime; • colaborarea părinte-profesor, aceasta dovedindu-se benefică mai ales în contextul în care părinții consideră comportamentul copiilor abuzatori ca fiind o normalitate
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]