2,894 matches
-
pe roci precambriene ale scutului laurențian, ce se întinde în provinciile canadiene Alberta și Saskatchewan. Samuel Hearne îl descoperă în 1771 și l-a numit Lacul Colinelor ĂLake of the Hills), iar în 1778 își schimbă denumirea în Lacul cu trestie ĂAthabaska), în limba amerindienilor - cree. Apele lacului se scurg spre Lacul Sclavilor ĂGreat Slave Lake) prin râul Slave. În lac se varsă râul Athabaska. Câmpurile aurifere din jurul lacului au determinat apariția localităților Eldorado și Goldfields pe țărmul nordic între anii
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
spuse el, nu-i așa că voi ați învățat științele naturii? - Daaa. răspunseră copiii în cor. - Ei bine, ați putea să-mi spuneți cărui regn aparține această monedă de aur pe care o țin în mână? - Regnul mineral. - Bine, dar această trestie? - Regnul vegetal. - Foarte bine. Și acum, cărui regn îi aparțin eu? La această întrebare copiii se uitau unii la alții și nici unul nu îndrăznea să răspundă. - Hai să vedem, nu răspunde nimeni? Insistă împăratul. Atunci o copilă ridică mâna cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
că iluzia însăși este calea și adevărul.” O temă inițial obsedantă, cea a deșertăciunii - de sorginte biblică, dar și cu imagini din eminescianul Memento mori -, este convertită cu timpul din apatie și insensibilitate în exaltarea sublimului conștiinței în sens pascalian - „trestie bătută de vânt”; poetul crede în iubirea care „apropie ceea ce spiritul nu cutează” și, mai presus de orice, trudește răbdător și tenace să încredințeze că prin poezie cuvântul poate să-și redobândească funcția creatoare și să redea demnitatea și eliberarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
și să-și înalțe locuința de lemn, aflăm că cea construită de mirmidoni pentru Ahile, așezată lângă cea a lui Odiseu și la două case de cea a lui Aias, este înaltă, făcută din bârne mari de brad, acoperită cu trestie, îngrădită în jurul curții cu un gard trainic de pari, a cărui poartă se închidea cu o bârnă grea de brad, atât de grea că, singur, n-o putea ridica și lăsa decât Ahile, altfel fiind nevoie de câte trei oameni
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Împreună, amenință cu distrugerea chiar bazele spirituale ale științei. Pentru că posibilitățile tehnice, acumulările de forță brută cu potențial distrugător, devastarea oarbă a naturii, poluarea mediului cu consecința sa Încălzirea globală a planetei, au creat tot atâtea riscuri pentru această firavă trestie gânditoare care este omul. Și toate acestea datorită capacității sale de a face știință, pentru că știința a adus odată cu efectul ei binefăcător pentru existența umană nenumărate riscuri, adevărate pericole, perturbând În primul rând echilibrul naturii și În al doilea rând
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a hotărât aceasta ; dar ei fac toate acestea de la ei ; ei sunt totul : și acuzatori și judecători și călăi. Nu I‑a fost batjoco‑ rit numai un mădular, ci tot trupul. Capul, cu o cunună de spini, cu lovituri de trestie, cu pălmuiri ; fața, cu scuipări ; obrajii, cu palme ; tot trupul cu flagelări, cu Îmbrăcare cu hlamidă roșie și Închinăciuni fățarnice și batjocoritoare ; mâna, cu trestia pe care I‑au dat‑o să o țină În loc de sceptru”73 ; În sfârșit, cu datul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
numai un mădular, ci tot trupul. Capul, cu o cunună de spini, cu lovituri de trestie, cu pălmuiri ; fața, cu scuipări ; obrajii, cu palme ; tot trupul cu flagelări, cu Îmbrăcare cu hlamidă roșie și Închinăciuni fățarnice și batjocoritoare ; mâna, cu trestia pe care I‑au dat‑o să o țină În loc de sceptru”73 ; În sfârșit, cu datul oțetului/vinului amestecat cu smirnă. Lecturând despre aceste groaznice ordalii, realizăm lesne că nu poate fi ceva mai cumplit decât acestea, neputând exista o batjocură
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Făcătorul lumii, pe Cel ce dă viață și mântuire, vrea să zeifice pe unul din slujitorii Lui și să‑i acorde mai degrabă acestuia cultul dato‑ rat ?ă. Înfuriat de aceste cuvinte, regele a poruncit să se ascută douăzeci de trestii și să i se Înfigă sub unghiile dege‑ telor de la mâini și de la picioare”158. Pe fericitul martir Carp, proconsulul, stând pe scaunul de judecată, l‑a Întrebat care‑i este numele. „Fericitul a spus : «Numele meu cel dintâi și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
după Îngăduința lui Dumnezeu Îi apasă, vor apărea altele mai mari. „Un singur refugiu există pentru ele : răb‑ darea. Cu Împotrivirea prostească nimic nu vei izbândi, ci doar le vei Înmulți, așa că la sfârșit te vor birui. Să fii ca trestia care, atunci când bate vântul, se Înconvoaie, iar când 162 Suferința și creșterea spirituală vântul se domolește, iarăși se Îndreaptă. Dacă nu se apleacă, se rupe”198. De aceea, Părinții sfinți, În scrierile lor, ne Îndeamnă pe toți să răbdăm și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
-lea s-au infiltrat țiganii în zona „Cioara”. Unii dintre ei s-au ocupat cu prelucrarea metalelor și a lemnului ori cu agricultura sau, cei dotați, cu muzica, construindu-și singuri instrumente cum ar fi trișca (instrument muzical făcut din trestie, soc etc., ca fluierul), cimpoiul, ocarina, țambalul cobza. Numeroase sate s-au format pe seama despăduririlor, a golurilor de pădure și poartă denumirea asociațiilor vegetale. Cuibărești, Lazu și Bărboasa sunt satele formate în pădurile care nu mai există astăzi, în locuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
datează de prin anul 1920. Simptomele acestor boli erau: durere de cap, moleșeală, dureri de mâini și de picioare, ceea ce înseamnă în termeni locali că ai fost pocit. De strânsul cel mare erau descântați mai ales copiii. Se lua o trestie și un cuțit și se măsura înălțimea și lățimea bolnavului ce ținea mâinile întinse lateral. Apoi se aprindea trestia la foc și se băga într-o moșoaică cu apă neîncepută, adusă de la fântânâ. În timp ce se stingea trestia în apă se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ceea ce înseamnă în termeni locali că ai fost pocit. De strânsul cel mare erau descântați mai ales copiii. Se lua o trestie și un cuțit și se măsura înălțimea și lățimea bolnavului ce ținea mâinile întinse lateral. Apoi se aprindea trestia la foc și se băga într-o moșoaică cu apă neîncepută, adusă de la fântânâ. În timp ce se stingea trestia în apă se spunea următorul descântec: „Plecatu Tincuța pe cale, pe cărare,/ Pe drumul cel mare/ Și s-a întâlnit cu diochitorii/ Pociturile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Se lua o trestie și un cuțit și se măsura înălțimea și lățimea bolnavului ce ținea mâinile întinse lateral. Apoi se aprindea trestia la foc și se băga într-o moșoaică cu apă neîncepută, adusă de la fântânâ. În timp ce se stingea trestia în apă se spunea următorul descântec: „Plecatu Tincuța pe cale, pe cărare,/ Pe drumul cel mare/ Și s-a întâlnit cu diochitorii/ Pociturile, poteca poteilor, gios a trântit-o,/ Sânge din fața băutu-i-o / Și ie s- o văicărit, s-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
căinezi ?/ Cum să nu mă văicărez/, Cum să nu m-oi căina?/ C-am plecat de-acasă/ Grasă și frumoasă/ Și m-am întâlnit cu diochitorile și pociturile./ Că la Ileana a-i alerga/ Cu gura te-o descânta,/ Cu trestia și cuțitul ți-o lua/ Cu mâna ți-o lua/ Peste nouăzeci și nouă de mări le-a arunca/ Unde câinii n-or lătra/ Și vaci negre nu s-ar afla’’. Se descânta de trei ori și de fiecare dată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Albeața de la ochii vitelor era tratată de către Jean Mitrea din Oncești cu albuș de ou ars și praf de sare sau cu cenușă de șarpe ars. Acestea erau cernute cu sită deasă și puse în ochi prin suflare cu trestia. Mușcătura de nevăstuică de la uger era foarte periculoasă, deoarece vita își pierdea fruptul. Pentru vindecarea acesteia, se foloseau oblojeli cu pelin și cu piele de nevăstuică. Aceasta se înmuia în zeamă de pelin și se spăla cu ea de mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
e adus din Tibet, În formă de turte, și e cu mult inferior aceluia produs În India. I-am explicat maharajahului, spre marea sa surprindere, că solul Kashmirului era favorabil producerii acestor două articole și, de asemenea, că zahărul de trestie (care nu crește aici) nu e esențial pentru producerea zahărului, căci poate fi preparat În aceeași cantitate dintr-un fel de sfeclă din care se produce melasa 311, pentru cultivarea căreia solul era foarte potrivit. Și l-am informat că
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Printre incidentele care mi-au atras atenția, a căror relatare l-ar putea interesa pe cititor, a fost și faptul că, apropiindu-ne de Bengal, am observat, pe ambele maluri ale Gangelui, un număr tot mai mare de rogojini din trestie, cuverturi, vase de băutetc., precum și multe persoane bolnave stând Întinse pe rogojini. Întrebând despre pricină, am aflat că așa era obiceiul țării, printre clasele cele mai sărace, ca atunci când un pacient se presupunea că și-a pierdut orice speranță de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
său, În fața căruia se află o sticlă de urină. Un cufăr medicinal, conținând amestecuri și pilule În cutii de lemn, se află În spatele său. În fața doctorului se află caietul cu Însemnări, lângă el, călimara cu cerneală, cu un toc din trestie Înfipt În ea, Împreună cu tocul cuțitului, foarfeci, rețete și două rodii 346. Planșa 9 Attar sau Uttar (droghist) Droghistul stă În afara magazinului său, servind un client. Un aparat de distilat foarte mic și simplu, cu un vas răcitor, se află
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
optativ perfect), conjunctivul le opune același morfem să. Observații: Exprimarea opoziției conjunctiv/indicativ la persoana a III-a prin dezinențe, personale, face posibilă la această persoană gramaticală, absența conjuncției-morfem să: „Să plutim cuprinși de farmec Sub lumina blândei luneVântu-n trestii lin foșnească, Unduioasa apă sune!” (M. Eminescu) Timpurile conjunctivuluitc "Timpurile conjunctivului" Conjunctivul se realizează prin (sau mai exact: modalizează) două valori temporale, prezentul și perfectul. Prezentul Se manifestă ca timp absolut și ca timp relativ, în funcție de situația sintactică în care
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin adverbe modale-regim (mai, tot, și etc.): „Să mai salut o dată colibele din vale.” (M. Eminescu), prin adverbul de negație nu: „I-ai spus să nu întârzie?” (D. Zamfirescu) sau prin pronume personale și reflexive, forme scurte, neaccentuate: „Ea din trestii să răsară / Și să-mi cadă lin pe piept;” (M. Eminescu) Când, între morfemul conjunctivului și forma de prezent a verbului, intervin mai multe tipuri de elemente lingvistice, adverbul de negație se situează pe primul loc, adverbul modal pe ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I.L. Caragiale, I, 174) COORDONAREA ALTERNATIVĂTC "COORDONAREA ALTERNATIV|" Coordonarea alternativă 50 se desfășoară între termeni care se alternează sau înscriu în temporalități diferite multiplicarea planului semantic al unor funcții sintactice, componente ale enunțului: „Numai lebedele albe, când plutesc încet din trestii, Domnitoare peste ape, oaspeți liniștei acestei, Cu aripile întinse se mai scutură și-o taie Când în cercuri tremurânde, când în brazde de văpaie.” (M. Eminescu, I, 152) Termenii implicați în coordonarea alternativă pot fi: • propoziții nondependente: „Ș-acel rege
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aquis supracoelestibus (apelor supracerești), lui splendido liquori (lichidul strălucitor), iar gălbenușul lumii fizice, el conținând cele patru elemente. De aceea și împărțirea apei, și semnul crucii făcut la fel peste cel al oului. "Nu-mi amintesc cum am ajuns cu trestia aceasta în mână cucerind Universul. Sunt în vis singurele amintiri răzvrătite în mine să-și înceapă destăinuirea. Șase zodii s-au perindat deasupra podului. Le-am văzut prin mâlul apelor de fluturi și păpădii intersectate. Erau, în trecerea lor, dominate
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
veșnică neliniște sălășluiește 700. Ar putea fi ultima dimineață, mai ales când trezirea îți reașează realitatea înaintea ochilor, a percepției obiective: În orașul cu guri flămânde am stat,/ prin evantaie de case intrate în pământ/ cu ferestre ca noduri de trestii,/ și somnul mi-a întins racle oaselor.// Am stat în el ca un bătrân trubadur,/ stau și astăzi în el și visez, / visez o dragoste supremă / și a doua zi sunt singur 701. Hoffmann în "Ulciorul de aur", Gerard de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
viziunii metalului lunar c-un corespondentul firesc în „oglinda galben clara” a Nilului, animă fantoma trecutului care piere în lumina lucidă a soarelui, sfârșindu-și viața aidoma strigoiului stins de primele raze. „Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde, Ale trestiilor sunet, ce sub luna ce pătrunde Par a fi snopuri gigantici de lungi sulițe de-argint - Toat-a apei ș-a pustiei și a nopții măreție Se unesc să-mbrace mândru veche-acea împărație, Să învie în deșerturi șir de visuri
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ușura scrierea; la sfîrșit se decupau în bucăți de 15-17 cm înălțime. Existau mai multe feluri de papirus, de la cel hieratic, rezervat cărților sacre, pînă la cel emporetic, papirusul grosolan care servea drept ambalaj. Pentru scris, se foloseau tulpinile de trestie tăiate oblic sau ascuțit (calame); mai tîrziu, pana, în general de pasăre. Cerneala era fabricată cu negru de fum sau cu cărbune de pădure cu adaos de apă și de gumă cu lichid de sepie; exista și o cerneală roșie
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]