1,859 matches
-
Idealului îngerului diafan, aureolat de spiritualitate care domina în perioada Belle Époque îi succede modelul "puștoaicei erotice", deopotrivă inocentă și seducătoare. Imediat după război, realizatorul de filme Cecil B. De Mille lansează la Hollywood tipul fetei atrăgătoare și nostime, care triumfă în comediile americane ale lui Howard Hawks sau Frank Capra. Să ne gândim de pildă la extravaganta și fercheșa Katherine Hepburn copleșindu-l cu insistențele sale pe Cary Grant, în rolul unui paleontolog cât se poate de grav și de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ale unui tânăr cultivat între un șimi și un tangou, într-o seară de sărbătoare în capitala cantonului"116. Același fenomen are loc în mediile populare urbane și în rândul claselor de mijloc. Abordările amoroase devin mai rafinate, iar romantismul triumfă. Și în acest caz, flirtul se sentimentalizează. Frontul Popular, prin entuziasmul extraordinar pe care îl suscită în rândul tineretului și al clasei muncitorești, prin fascinația concediilor plătite pe care le instituise, a jucat aici un rol esențial. În iunie 1936
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se face referire din ce în ce mai des în viața cotidiană, în conversații, în literatură și spectacole 174. Cu și mai multă seriozitate, extrem de prestigiosul Lacan, care combină psihanaliza cu structuralismul și lingvistica, exercită o mare influență asupra cercurilor intelectuale franceze. Eros a triumfat în spirit și limbaj. Eros își atrage în egală măsură toate privirile, încarnându-se în noile zeițe ale dragostei, cele care vor fi numite de acum înainte cu referire la bombele atomice sau teroriste care explodează fără contenire în aceste timpuri
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aristocratic? (boiereasc?), or??eneasc? (fanariot?), biurocratic? (ciocoiasc?) ?i ea trebuia s? devin? democratic? (rom�neasc?). Fiecare na?ie are o misie de �mplinit. Na?iunile fac istoria. �n interiorul lor trebuie s? consolid?m liantul social, adic? s? facem s? triumfe egalitatea, libertatea, fraternitatea. Societatea rom�neasc? a primei jum?ț??i a secolului al�XIX-lea nu s-a cunoscut practic prin sociologie. Documentele relev? un amestec original de romantism, iluminism, liberalism, �ntr-o societate predominant rural?, cu moravuri balcanice, spiritualitate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
opozi?ie ?i, �n final, de adaptare prin rezolvarea contrariilor. Astfel, �n privin?a transform?rîi limbilor ?i dreptului, Tarde crede c? scoate la iveal? o linie de evolu?ie constant?: Ceea ce vedem cu claritate este tendin?a de a triumfă a unei singure limbi sau a unui num?r mic de limbi, a unui singur drept sau a unui foarte mic num?r, a unei limbi sau a unui drept comun tuturor claselor societ??îi. Or acest fapt este dublă
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
excludere și relația identitară cu marele frate sovietic contează mai puțin decît răsturnarea raporturilor de forțe interne. Reglările de conturi, bilanțurile de încheiat sînt, cu prioritate, produsul unei cascade de ură internă. Nomenclatura locuiește în vilele vechilor boieri și Ceaușescu triumfa cînd vorbește despre identitatea revoluționară într-un discurs ținut la Plenara Partidului din noiembrie 1978: pe de o parte este acțiunea, pe de alta, memoria și noua filiație populară. Șeful statului declară: "Cele mai puternice, cele mai palpitante și mișcătoare
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
capitalistă. În această perioadă, conservatorii au atacat gratuitatea asigurărilor sociale, problema liberalizării avortului, libertățile civice, libertatea artei și educației, încercînd să impună publicului un program de tip tradiționalist de dreapta. Totuși, această ofensivă a dreptei nu a ajuns niciodată să triumfe în domeniul culturii, cultura însăși fiind un teren extrem de contestat în ultimele decenii 4. Către anii '90, aripa conservatoare din Statele Unite a continuat să-i conteste pe liberalii care dețin acum puterea prin alegerea lui Bill Clinton în 1992. Ori
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
scenă o implozie între corp și tehnologie, corpul însuși, silueta lui Rambo fiind prezentată ca o super-armă. "Eu sînt războiul" spune el la un moment dat, iar imaginea cinematografică îl arată alunecînd fără efort prin natură, învingînd toate piedicile și triumfînd asupra dușmanilor. Spectacolul filmului suturează astfel opoziția culturală între natură și tehnologie, cu ajutorul bogatelor efecte tehnice care îl copleșesc pe spectator cu imagini, sunete și plăcerea produsă de genul acțiune/aventură. Așadar, tehnologia pare să fie o forță a naturii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnologii de vîrf. Astfel, mecanismul cinematografic al spectacolului de film își aduce contribuția în procesul de recîștigare a forțelor. Ca și în cazul jocurilor video, spectatorul este invitat să acceadă la o poziție de autoritate, în care distruge dușmanii și triumfă asupra răului. După cum sugerează Warner (1992: 684-5), spectacolul din Rambo permite explicarea atracției exercitate de acesta asupra unei largi audiențe internaționale din rîndul tinerilor 15. Spectatorii, altfel lipsiți de putere, resimt fiorul identificării cu puterea "naturală" dar și tehnologică și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să doboare o serie de MIG-uri, devenind astfel eroul colegilor săi. Aceste scene de luptă din final preamăresc rolul armatei și al eroismului militar: trăgătorul de elită demonstrează că el "face doar mutări corecte" și în "situații riscante" el triumfă asupra dușmanului, doborînd MIG după MIG spre marea satisfacție a publicului spectator (port încă vie în memorie oroarea acelei după-amieze de sîmbătă, în care un public în delir izbucnea în urale la fiecare lovitură ucigașă reușită). Sînt foarte conștient că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reporter din rețea. Dar cîștigurile lui Rather erau în scădere, așa că el a plecat în Arabia Saudită să facă reportaje despre război la fața locului. De aici încolo, Rather aduce elogii armatei și devine cel mai ardent suporter al războiului terestru, triumfînd în nemaipomenitele, strălucitele, explozivele acțiuni militare care au măcelărit pe nenorociții de irakieni, complet demoralizați după 40 de zile de bombardament, lipsiți de o tehnologie ridicată pentru a lupta contra echipamentului militar de înaltă performanță a trupelor americane și a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
făpturii umane, care o folosește pentru a controla și domina natura. În acest caz însă, tehnologia preia controlul chiar și asupra oamenilor care luptă pentru a-și păstra independența, puterea, autonomia, ba mai mult, propria umanitate. În finalul romanului, tehnologia triumfă, iar viitorul omenirii este nesigur. Această temă este anticipată în filmul 2001 (în care computerul Hal preia controlul asupra navei spațiale), în filmul Colossus: The Forbin Project (în care supercomputerele rusești și americane se unesc într-o încercare de a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
toți IA, în care deciziile erau luate de ei în numele nostru. Familia Tessier-Ashpool ar deveni nemuritoare; fiecare membru ar fi o mică parte a unei entități atotcuprinzătoare". Deși bătrînul Ashpool și-a ucis fiica, pe Marie France, ideile sale au triumfat, se pare, în finalul trilogiei, această strategie a sa fiind proiectată în programul lui Neuromancer, care urmează la rîndul său să fuzioneze cu Wintermute. Din acest punct de vedere, Neuromancer este o alegorie despre dispariția capitalismului de familie și triumful
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la nivelul națiunilor, ci în partide, în Biserici, în secte ori în școli de gîndire: peste tot unul și același fenomen se răspîndește prin imitație în întreg corpul social și nici o mișcare nu-i poate rezista. Și tot așa revoluțiile triumfă, regimurile se succed, instituțiile trecutului se năruiesc în pulberi, numai ascensiunea conducătorilor își urmează în chip irezistibil calea. Sigur că întotdeauna au jucat un rol în istorie, dar rolul lor nu a fost niciodată atît de decisiv, niciodată poftele conducătorilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pot acționa în mod științific. Ele au nevoie de liantul credințelor. Departe de a dispărea, acestea din urmă rămîn, din contra, un factor decisiv. Iar în epoca mulțimilor, importanța lor crește. II Așadar, nu pentru că ar fi adevărate sau puternice triumfă ideile, devenind credințe. Ci pentru că ele dobîndesc aspectul unei tradiții. Pentru aceasta, trebuie să treacă de la conștiința unui individ la inconștientul mulțimilor, să-și afle un corespondent în memoria popoarelor. În Revoluția franceză, de pildă, ideile de libertate și egalitate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de bigotism și ipocrizie. Făcu o plecăciune cu capul, convins că acum putea să se elibereze numai plănuind o răzmeriță cu acei sărmani de pe dealuri și din sate, pentru a alunga acele lipitori și pentru a face în sfârșit să triumfe dreptatea și egalitatea, Cristos care împarte pâinile și peștii... Oh, cât era de mieros acel Episcop în timp ce depăna parabola fiului risipitor referindu-se la el. Era privit ca un soi de naufragiat, dar și cu mâhnirea, se gândi Tommaso, ce
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
un agnosticism, întrucât tocmai datorită acestei necunoașteri, printr-o intuiție primordială și simplă, se poate accede la cunoaștere, dincolo de orice înțelegere. Prin urmare, teologia apofatică sau negativă nu se opune teologiei catafatice sau pozitive. Metoda apofatică nu este negatoare; afirmația triumfă prin negație, singurul remediu al insuficienței care o obligă să se autodepășească. Teologia apofatică nu este un simplu corectiv, ea este o teologie autonomă care aduce o anumită cunoaștere. De pildă, noțiunile de supra-bun și supra-existent reprezintă negații afirmații, conținând
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
intersectează cu profetul religiei seculare ce va oferi muncitorimii catehismul științific. Sinteza ce îi aduce împreună pe Marx și pe Blan qui se impune în contextul unei Europe intelec tuale seduse de radicalismul unor Bakunin sau Proud hon. Centralismul marxizant triumfă în fața pasiunii distructive și libertare a anarhismului. Dictatura proleta riatului este conceptul care se naște în acest la bo rator ideologic ce urmează eșecului Comunei din Paris. Leninismul este avatarul ultim și cel mai influent al unei pasiuni revoluționare ce
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
elementul esențial al modernității constituționale. Clasa de mijloc este starea a treia, care, în numele propriei energii și recurgând la instituțiile reprezentative, ordonează statul în jurul ideilor de guvernare limitată și de autodeterminare individuală. Ea este animată de imboldul care face să triumfe luminile civilizației, opunânduse, cu egală putere, domniei privilegiului de naștere și domniei mulțimii. În descrierea pe care Maiorescu o pune în pagină putem recunoaște timbrul liberal conservator. Desprin derea de trecut este posibilă doar prin impunerea unui etos asociabil cu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în soldat. Își făcuse din renunțarea la gloria personală propriul steag (cf. 2Cor 6, 4-10 și 2, 23-28). Idealiza creștinul desăvârșit care, după botez devenea conștient de obligațiile asumate, dăruindu-și trupul și sufletul credinței îmbrățișate. Această trăire nu putea triumfa vreodată fără o consacrare completă, fără valorificarea suferinței, ignorând disprețul lumii și depunând o muncă neîntreruptă de apostolat: Suportă încercările ca un bun soldat al lui Cristos Isus. Nici un soldat nu se încurcă cu treburile vieții, ca să fie pe plac
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Ambroziu declară sfânt războiul făcut în numele lui Dumnezeu, pentru apărarea legii sale. De aceea laudă incursiunile lui Iosua, care a făcut prizonieri cinci regi, masacrându-i împreună cu popoarele lor (cf. Ios. 10, 5 și urm.); acțiunile lui Ghedeon, care a triumfat asupra unui popor imens, madianiții, dușmanul lor puternic (cf. Jud. 8, 8); faptele eroice ale lui Ionatan, care, deși tânăr, a dat dovadă de bărbăție într-o mare bătălie (cf. 1Re 14, 1); faptele de bravură ale macabeilor, care au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dacă nu se teme de tulburarea păcii. Luptătorii care se inspiră din legea Evangheliei sunt soldați cu adevărat ideali, iar națiunea care îi are, una cu adevărat fericită. În apărarea instituțiilor patriei și a pământului propriu, acești soldați fac să triumfe dreptatea și nu dau frâu liber răului, așa cum se întâmplă în mai toate războaiele. Celor care susțineau că doctrina creștină ar fi prin esența sa potrivnică statului, le răspundea cu satisfacție, în lumina adevărurilor ilustrate: Priviți ce armată, ce fel
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se dorește răzbunarea unei injurii primite, injurie reală, nu fictivă ori imaginară, în așa fel încât cel care primește declarația de război, să o primească pentru vreo greșeală săvârșită; și atunci când din partea declarantului există dreapta intenție de a face să triumfe binele și de a învinge răul, pentru că: În fața adevăraților cinstitori ai lui Dumnezeu, sunt păcate chiar și acele războaie purtate nu din lăcomie sau cruzime, ci din dorința de pace, pentru ca cei răi să fie ținuți în frâu, iar cei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
eroarea trebuie atribuită teoriei. Cea mai interesantă situație este, totuși, cea în care presiunile prevăzute pe cale teoretică intervin, dar ele sunt copleșite de alte forțe. Semnficația celui de-al treilea tip de "eroare" teoretică depinde de care dintre variabilele exogene triumfă, cât de des și în care anume cazuri. Vom dori să știm de asemenea cât de puternice trebuie să fie acele forțe exogene pentru a triumfa în fața variabilelor endogene. Dacă variabilele endogene reușesc ca aproape de fiecare dată să țină piept
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
celui de-al treilea tip de "eroare" teoretică depinde de care dintre variabilele exogene triumfă, cât de des și în care anume cazuri. Vom dori să știm de asemenea cât de puternice trebuie să fie acele forțe exogene pentru a triumfa în fața variabilelor endogene. Dacă variabilele endogene reușesc ca aproape de fiecare dată să țină piept manifestărilor forțelor exogene, cu excepții doar când acestea din urmă se află la expresia lor maximă, atunci înseamnă că teoria este deosebit de puternică. Dacă o gamă
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]