KorAP: Find »[drukola/base=tun & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...269 >

6,704 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249

fi alți noi doi. Conduce ea. Și conduce ca un băiat - parcă ea ar fi eu. Alergăm la trap, de mână, printre căruțe, cai, soldați pe jos, miros de sudoare, de balegă de cal - altul decât cel cu drapel - printre tunuri care miros a tun: a fier prăjit În unsoare de-a lor, de tun - așa-mi zic eu, dar n-am văzut nici un tun adevărat; poate numai din pricina Întunericului. Ba nu: a ieșit luna, așa că vedem foarte bine și ajungem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
Conduce ea. Și conduce ca un băiat - parcă ea ar fi eu. Alergăm la trap, de mână, printre căruțe, cai, soldați pe jos, miros de sudoare, de balegă de cal - altul decât cel cu drapel - printre tunuri care miros a tun: a fier prăjit În unsoare de-a lor, de tun - așa-mi zic eu, dar n-am văzut nici un tun adevărat; poate numai din pricina Întunericului. Ba nu: a ieșit luna, așa că vedem foarte bine și ajungem la școală. La școală

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
fi eu. Alergăm la trap, de mână, printre căruțe, cai, soldați pe jos, miros de sudoare, de balegă de cal - altul decât cel cu drapel - printre tunuri care miros a tun: a fier prăjit În unsoare de-a lor, de tun - așa-mi zic eu, dar n-am văzut nici un tun adevărat; poate numai din pricina Întunericului. Ba nu: a ieșit luna, așa că vedem foarte bine și ajungem la școală. La școală, dar nu intrăm pe poartă: Nora mă trage la o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
soldați pe jos, miros de sudoare, de balegă de cal - altul decât cel cu drapel - printre tunuri care miros a tun: a fier prăjit În unsoare de-a lor, de tun - așa-mi zic eu, dar n-am văzut nici un tun adevărat; poate numai din pricina Întunericului. Ba nu: a ieșit luna, așa că vedem foarte bine și ajungem la școală. La școală, dar nu intrăm pe poartă: Nora mă trage la o bortă din gard.Pătrundem În livadă. În fața noastră un fel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
bortă din gard.Pătrundem În livadă. În fața noastră un fel de colibe de pânză luminate pe dinăuntru și. Foarte luminate, numai că. Numai că Începe să miroasă ceva necunoscut. Și rău. Și. Tot a Vin-Românii, dar nu-i cal; nici tun. - A ce miroase, așa?, o Întreb pe Nora, În șoaptă. - Hai să vezi. Hai să văd: În patru labe, să nu fim văzuți, ajungem lângă o colibă mai mare de pânză de cort, cu perdeaua-ușă dată la o parte.Înăuntru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
satului. Uite că Mana noastră e nu-moartă! Suflă, răsuflă... - Uite, mamă, cum s-au culcat gardurile! Mama râde. Râd și ceilalți măneni care se Întorc acasă Împreună cu noi. Careva dă cu pălăria de pământ, de face: Bum!, mai ceva ca tunul: - Așă-i bre! S-o culcat, unu n-o mai rămas, măcar de sămânță, În picioare! Măcar de leac! Se bucură Măneanul nostru, cu toate că Îl va fi văzut și pe-al lui, culcat. De aici, de sus, din calidorul satului, gardurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
va fi văzut și pe-al lui, culcat. De aici, de sus, din calidorul satului, gardurile de nuiele, doborâte, se văd ca niște rogojini Întinse, așternute pe pământ, mai ales de-a lungul ulițelor. Civili și soldați, căruțe și soldați, tunuri și soldați și bucătării de campanie intră (un fel de a vorbi) sau ies (alt fel) În, din ogrăzi și grădini, trecând peste gardurile-rogojini. Coborâm În sat. Gardul școlii stă În picioare - nu-i de mirare: e din piatră și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
drum... Și, dup-aceea, sâtuațiile ce-au făcut: ce să facă, au fost că n-a mai fost nime-n sat - afar’ de oamenii locului, Mănenii cum ar veni. O vreme s-au bătut pisti sat, cu boambele di la tun, Rușâi de dincolo, Românii noștri de dincoace - dă, ca la război, nu ca la plăcinte, cu poalele-n dinte... ȘÎ dup-aceea, doamnă, s’tuațiile-au fost pe placul nostru, c-o dat Dumnezeu să intre-n sat la noi Românii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
nu te ieie la Moscali; Însă pentru ceva mai multe, cu un pistol, Îți Împușca degetul arătător, strâmba degetul, Îl petrecea peste cel mijlociu și lega palma Între scândurele, să se vindece așa, strâmb, cârnit - ca al lui Moș Iacob... Tunurile abia se mai presupun, mama a terminat cu adunatul morților, Moș Iacob Încă nu cu strânsul monițiilor - dar așteptăm. Eu - În calidor. De când au liberat Românii orașul Balta, de dincolo de Nistru, au Început să se Întoarcă unii dintre ridicați - ridicați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
lume, n-aveau cu ce-i transporta din fața frontului și cum n-au vrut să-i lase să cadă În mâinile Românilor, ca să povestească ce-i cu raiul-sovietic și cum funcționează el, au lichidat lagărul: cu mitralierele, cu grenadele, cu tunurile, iar pentru cine Încerca să părăsească „zona”: aruncătorul de flăcări... - Oamenii povestesc, vorbesc ca pe timp de război, dar tu, care-i cunoști pe Ruși: sunt ei În stare de așa ceva? Să-i omoare pe niște nefericiți, doar pentru că nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
Să-l uit, eeeu?, face mama, ofensată, scotocește În bagaje, găsește, pune alături: Tu stai aici! Stai și ne-aștepți s-a-nțeles? Și tu! din aceeași mișcare, mama i se adresează tatei: Ce faci cu cărăușii? Tu n-auzi tunul? A, da: tunul. Îl uitasem, tot auzindu-l. Dacă nu ne-ar fi atras mama atenția, nu l-am fi luat În seamă - cu toate că atunci când geme, oh-tează, buh-nește, bum-ează, prind a zumzăi geamurile. Și se simte, sub tălpi, pământul scuturat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
eeeu?, face mama, ofensată, scotocește În bagaje, găsește, pune alături: Tu stai aici! Stai și ne-aștepți s-a-nțeles? Și tu! din aceeași mișcare, mama i se adresează tatei: Ce faci cu cărăușii? Tu n-auzi tunul? A, da: tunul. Îl uitasem, tot auzindu-l. Dacă nu ne-ar fi atras mama atenția, nu l-am fi luat În seamă - cu toate că atunci când geme, oh-tează, buh-nește, bum-ează, prind a zumzăi geamurile. Și se simte, sub tălpi, pământul scuturat. Tunul: de vreo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
A, da: tunul. Îl uitasem, tot auzindu-l. Dacă nu ne-ar fi atras mama atenția, nu l-am fi luat În seamă - cu toate că atunci când geme, oh-tează, buh-nește, bum-ează, prind a zumzăi geamurile. Și se simte, sub tălpi, pământul scuturat. Tunul: de vreo zece zile grohăie-mugește Încolo, pe mâna dreaptă; acolo-i Răsăritul. Oamenii zic: La-Nistru. De aici, din calidor, se vede bine de tot lumea largă; și frumos, oamenii din sat: I-a apucat, așa, dintr-o dată, hărnicia; vrednicia i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
câte o unealtă, de câte-o țigară (până mâne...), de un sfat. N-au ce repara, decât dacă mai Întâi strică singuri, ca să aibă sămânță de vorbă, dreseseră totul, Încă de cum se topise omătul. Da, dar atunci nu se auzea tunul; La-Nistru. Între o venire și o ducere (depinde cum o iei), tata zice, să nu tacă: - Ce faci, Gheorghe (ori Vasile ori Ilie), nu-ți strângi lucrurile? - D-apăi le-oi strânge, cum de nu, că nu le-oi lăsa nestrânse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
rămas un singur punct de rezistență, hai, o mitralieră În clopotnița bisericii... Ei, ce-ar face Românul ori Neamțul dac-ar ataca ei? Ce să facă: li s-ar rupe inima, dar ar trage În clopotniță! Ar trage și cu tunul, n-ar fi Întâia oară - dar numai În clopotniță, că acolo-i punctul de rezistență... Rusul are altă tactică: el pune tunurile În baterie și trage. O sută, două sute, două mii de guri de foc, câte are - le aliniază ca la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
ei? Ce să facă: li s-ar rupe inima, dar ar trage În clopotniță! Ar trage și cu tunul, n-ar fi Întâia oară - dar numai În clopotniță, că acolo-i punctul de rezistență... Rusul are altă tactică: el pune tunurile În baterie și trage. O sută, două sute, două mii de guri de foc, câte are - le aliniază ca la paradă și trage; drept În fața ochilor. Un ceas, o zi, trei zile și trei nopți... Dacă un obuz nimerește și clopotnița, bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
izbeliște... Dumnezeu e mare, nu ne lasă, El - de astă dată, refugiul e bine organizat: slujbașii au primit din vreme repartizări În provinciile cele mai... din partea opusă năvalei rusești. Ai mei nu „cunosc” pe-acolo, nu mai fuseseră, Însă dacă tunul vine-ncoace, trăgând, după obiceiul rusesc, drept În fața ochilor, o să avem cu toții prilejul să cunoaștem și Transilvania și Sibiul. Și Gusu. Bun. Avem hârtii pentru noi; avem hârtii și pentru bagaje; avem și experiența celuilalt refugiu, ratat și consecințele lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
cum to-ot plecăm și tot pe loc rămânem; cum to-ot pornim și tot pe locul de pornire ne găsim. Și nu pentru că n-am putea, dar nu ne lasă inimà. De-o săptămână to-ot Încărcăm - și tot descărcăm: după cum bate tunul. De astă dată, chiar plecăm. Nu fiindcă tunul acela ar bate mai tare decât bătuse ieri și-alaltăieri, dar a aflat tata de la cineva de Încredere: Rușii au forțat azi-noapte Nistrul. E drept, Îl mai forțaseră și acum câteva zile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
cum to-ot pornim și tot pe locul de pornire ne găsim. Și nu pentru că n-am putea, dar nu ne lasă inimà. De-o săptămână to-ot Încărcăm - și tot descărcăm: după cum bate tunul. De astă dată, chiar plecăm. Nu fiindcă tunul acela ar bate mai tare decât bătuse ieri și-alaltăieri, dar a aflat tata de la cineva de Încredere: Rușii au forțat azi-noapte Nistrul. E drept, Îl mai forțaseră și acum câteva zile dar, spre norocul nostru de ne-plecați, Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
prindă Rușii. De vii. PLECAREA Stau În calidorul casei noastre din Mana. Sunt În calidor. Nu mai sunt În calidorul casei noastre din Mana. Am plecat. Nu-mi aduc aminte plecarea, mă văd În calidor, așteptând să plecăm de răul tunului de la Nistru și privind balele argintii ale boilor și după aceea (sau Înainte? sau În-timpul) mă văd undeva, pe un drum, pe o șosea largă, mergând pe jos, În urma carului, ca să nu tragă prea din greu, bieții boi, că și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231

din afara dormitorului, l-a auzit pe bărbat vorbind. Da, e o cameră grozavă. Ce mama naibii, a fost decorată în stil feng shui! Ba are chiar și o terasă micuță, ceea ce în New York nu mai găsești nici să tragi cu tunul, a bubuit el. Julia a rămas în umbră, în spatele ușii, curioasă să afle cu cine vorbea James. Și tu cum ți-ai petrecut ziua? De fapt, stai, că la tine e încă devreme, nu? a continuat el. OK, s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597

tuaregi, care, în vremurile bătăliilor și înfruntărilor, i-au învins întotdeauna, deși francezii erau mai mulți ca număr și aveau armament mai bun. Mai târziu, francezii puseseră stăpânire pe oaze și puțuri, fortificaseră puținele locuri cu apă din deșert cu tunurile și mitralierele lor, iar călăreții liberi și neîmblânziți, „Fiii Vântului“ se văzură obligați să se predea în fața a ceea ce, dintru începutul veacurilor, fusese dușmanul lor: setea. Dar francezii nu erau mândri că învinseseră „Poporul Vălului“, fiindcă, în realitate, nu reușiseră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
și, când se urcă în jeep și încercă să studieze mecanismul mitralierei, hotărât să se apere, văzu pata cenușie, compactă a unui nou vehicul ce venea din sud, mai încet și mai greoi, pe a cărui turelă se afla un tun ușor cu tir rapid. Vederea sa ageră îl făcu să înțeleagă că împotriva acestei arme orice încercare de rezistență era de prisos și încercă să se consoleze cu ideea că învinsese deșertul deșerturilor din Tikdabra și că doar fidelitatea față de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409

treabă, da, toată lumea ieșise pe străzi să-l răstoarne pe Ceaușescu. S-a umflat tărâța în lume, în popor, da, trebuia neapărat să se ducă și el acolo. Se întunecase de mult și se întețiseră împușcăturile și bubuiturile salvelor de tun sau bombelor sau ce or fi fost când a ajuns în Piața Universității, și multă lume și trupe masate, mașini de pompieri și scutieri, și tancuri, și camioane cu soldați venind neîncetat dinspre sud, din direcția în care ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544

răsturnat acea ordine de lucruri, a deschis Persia spre lume, de acum Înainte se poate ajunge acolo fără nici un risc sau neajuns major, cu vaporul de la Baku până În portul Enzeli, apoi, Într-o săptămână, pe șosea, până la Teheran. În Occident, tunul e un instrument de luptă sau de paradă; În Persia, el e și o unealtă de tortură. Dacă vorbesc despre asta este pentru că, odată ajuns la incinta circulară a Teheranului, am fost confruntat cu spectacolul unui tun căruia i se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]