1,788 matches
-
de excelente vinuri și... am adormit. Nu știu cât timp a trecut, dar la un moment dat, trezindu-mă, am tras puțin perdeaua pentru a privi "afară". Ce-am văzut m-a determinat să trag perdeaua rapid la loc o furtună cu tunete și fulgere și puhoi de ape! Ne aflam deasupra selvei braziliene, așa că... Soția dormea ca un copilaș, și la trezirea ei furtuna încetase și s-a bucurat găsind lângă fotoliu o ofertă generoasă de excelente ciocolate braziliene. La aterizare, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
frumoasă, depinde de unde o privești, din casă sau de-afară. Mie-mi place ploaia și-și, dacă sunt bine îmbrăcat îmi face plăcere să mă plimb prin ploaie îmi răcorește "capul" și "gândurile", dar vijeliile de pe Rio de la Plata, cu tunete și fulgere apocaliptice, e frumos să le privești de după perdea (mai ales că în atare situații ambasada rămânea fără curent, în perioada neanderthaliană, când siguranțele erau prinse cu chibritul și trebuia să fiu "prezent" la "intervenții"). Așadar, când nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
note ale răgușitului contralto mă urmăreau În lumina crepusculară. Când se făcu din nou liniște, prima mea poezie era gata. 5 Era Într-adevăr un jalnic ghiveci, cu multe alte Împrumuturi În afară de modulațiile pseudo-pușkiniene. Scuzabile erau doar un ecou al tunetului lui Tiutcev și o rază de soare refractată din Fet. În rest, Îmi amintesc vag de menționarea „ghimpelui memoriei“ - vospominania jalo (pe care o vizualizasem de fapt ca ovipozitorul unei muște ihneumonide călărind o omidă de varză, dar nu Îndrăznisem
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
strigă oștenii porunca Măriei sale... Să buciume!!! Ștefan, rătăcit, orbit, cu ochii în gol... Și pe obrajii mânjiți se preling dâre de sânge îndoit cu apă... "Plânge Măria sa?" "Aiaia Allah!!!Allaaah!!!"... Buciumă... B SIHASTRUL DANIIL ȘI SPOVADA 30 iulie 1476 Fulgeră... Tunetul despică cerul rostogolindu-se în hău, departe... mai departe... O lumânare ce pâlpâie aruncă lumini și umbre pe pereții chiliei, pe trupul unui Christ pironit pe cruce, pe spinarea încovoiată a unui bătrân călugăr îngenuncheat la picioarele Lui. Mugetul furtunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se lasă să cadă pe lăicioară, sfârșit, cu umerii pleoștiți, cu ochii goi, pierduți. "Văleatul 6984 de la zidire, 26 a lunii Cuptor, Vodă Ștefan fu înfrânt de către turci, la locul de-i zice Valea-Albă..." Așa vor izvodi prin letopiseți. Un tunet se rostogolește bolovănos, prelung, undeva departe... Își îngroapă fața în palme și cu glas înăbușit, sugrumat, bolborosește: "Și atât de mulți au pierit, cât au 'nălbit poiana cu trupurile lor"... Daniil, copleșit, îngână ceva, bolborosește... Trece un timp în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
i le strânge febril. Înțeleptule... Oamenii vorbesc că ești "Omul lui Dumnezeu", că ești dăruit cu harul profeției. Părinte! Rogu-te! Prorocește! Nu pentru mine! Nu pe mine mă plâng! Soarta Țării! Soarta Moldovei voi s-o aflu! Prorocește! Un tunet undeva, departe... Daniil râde încetișor, cu îngăduință: Prostimea! "Iartă-i pre ei că nu știu ce spun"... De unde, pacatele mele, un prăpădit de schimnic pierdut în pustietăți să știe voia Celui de Sus, că și Domnia ta prea bine cunoști cât de încurcate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
crai, cerșind umil un culcuș și-un codru de pâine udat cu lacrimi?! Îl vezi pe Ștefan Voievod în surghiun, oploșit la căldurică, putrezind, plângându-și de milă, blestemându-și vitregia ticăloasei sale sorți?! Un trăsnet despică cerul și-apoi tunetul bubuie pierzându-se printre nouri. Doamne, șoptește Daniil înfiorat... Sau îl vezi pe Ștefan Voievod "Sabia lui Hristos", "Izbăvitorul Creștinătății!" continuă Ștefan înfierbântat, ironic, hohotind sarcastic, îl vezi în patru labe, lingând papucii Slăvitului Padișah, cerșind îndurare, vânzându-și țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bolborosește cu limba încleiată: Ești... ești un... un diavol... Ești un...un... "A căzut o... o stea"... Baia ... Podul... Valea... Val... ea... Va... Va... Cade cu capul pe masă. Să-ți fie somnul lin, "Năzdrăvane". Fie-ți îngerii aproape... Un tunet se stinge în depărtare... PARTEA ÎNTÂI IZBÂNDA PODUL ÎNALT VASLUI ianuarie 1475 "Auzind și văzând noi aiasta, i-am călcat în picioare, i-am biruit și i-am trecut sub ascuțișul săbiei noastre, la locul de-i zice Podul Înalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o cruce din două bețe încrucișate bălăngănindu-se pe piept. Cine-i arătarea aiasta? se crucește Gheorghiță. Cum, nu știi? se închină Toader. E "Sfântu". Propovăduiește... Sfântul, îngenunchiat, cu ochi pierduți, cu brațele către cer, în extaz, cu glas de tunet: Vai! Vai vouă! Sânge! Hoituri! Jaf! Moarte! Puterea și setea vărsătorilor de sânge nu mai are margini nici rușâne! Și-aveau putere de la diavol, să ia pacea de pe pământ și să pună în loc, moartea, și foametea, și molima! Și-or
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
viața... Soarta... Destinul... Timpul... Poate timpul... Uitarea... Toate trec... Maria, sfârșită, răvășită, ca țărmul după furtună: Și viața noastră a și trecut. Dragul meu unchi, îl îmbrățișează ea cu căldură, cât îți datorez... Îmi amintesc, într-o noapte neagră cu tunete și fulgere, m-ai luat în spinare; nu știam unde mă duci și nici nu-mi păsa... Fugeam din Stambul. Mituisem străjile de la Poarta Kerkaporta. Și așa, a început alt capitol al vieții noastre: pribegia. Alt drum, altă suferință. Urmașii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
smulgând-o aproape. Ploaia îi biciui fața, orbind-o. Curtea nu se vedea, era dincolo de al doilea zid de incintă, dar se auzea. Ar fi vrut să-l strige; oricum, n-ar fi auzit-o. Îl strigă totuși... Dar un tunet prelung îi acoperi strigătul. Haricleea!! strigă ea îmbujorată, udă, înfiorată de bucurie și de emoție. A venit!! A venit!! Haricleea aruncă ghergheful. Domnul?! și se repezi să vadă și ea, dar mai degrabă închise fereastra că ploua în casă. Repede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am amintit - și de atunci tot „trag” de acea amintire, sau mai bine zis ea trage de mine - cât de tare s-a speriat tanti în acea după-amiază când afară s-a dezlănțuit furtuna, cu ploaie torențială, cu fulgere și tunete; acestea din urmă mai ales o înfricoșau, temându-se de ele mai rău decât de posibilele bombardamente; era în vara lui 1944, ne aflam la Corabia, în refugiu; deși ne adunasem cu toții în aceeași cameră, aceasta părea, în acele clipe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
doar; constituia un eveniment; frica exagerată a lui tanti ne mira și, probabil, în taină, ne și amuza un pic; se acoperise cu o pătură, țipa de câte ori tuna, de parcă tuna numai pentru ea; sperietura de femeie încă tânără și frumoasă? Tunetul viril constituind în subconștientul ei un substitut al violului? Un nou tunet pare că vrea să ne prăpădească; pe toți, dar mai ales, firește, pe tanti; mama încearcă s-o liniștească; noi, copiii, așteptăm să se termine, așa cum aștepți să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
probabil, în taină, ne și amuza un pic; se acoperise cu o pătură, țipa de câte ori tuna, de parcă tuna numai pentru ea; sperietura de femeie încă tânără și frumoasă? Tunetul viril constituind în subconștientul ei un substitut al violului? Un nou tunet pare că vrea să ne prăpădească; pe toți, dar mai ales, firește, pe tanti; mama încearcă s-o liniștească; noi, copiii, așteptăm să se termine, așa cum aștepți să se termine un spectacol (zguduitor). * La țară, în comuna Radovanu din sudul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să se consoleze, alteori să participe la momentele noastre bune. Nu degeaba îl „cheamă” Pițu cel Mare și Bun. * Afară de guguștiuci, îi mai sperie zgomotele neomologate sau omologate în subconștientul lor drept foarte periculoase. Mașina de scris în plină funcțiune, tunetele, radioul sau televizorul cu sonorul dezlănțuit nu-i deranjează! Inofensivul târșâit al unui pașnic papuc de casă îi face însă să intre în alertă. De la sărbătorile de iarnă, motanul cel mare, nu numai mai inteligent, ci și mai sensibil, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
luă ultima săgeată, care pătrunse inima dragonului, cu un urlet enorm, făcând să se zguduie munții, corpul lui alunecă de-a lungul a patru prăpastii, oprindu-se într-un canion. Imediat, nori de furtună se adunară deasupra munților, fulgere scânteiau, tunete bubuiau și ploaia începu să cadă. Când furtuna se potoli, ei puteau să vadă foarte bine în adâncul canionului resturile din enorma carcasă a Dragonului, zăcând printre stânci. Oasele Dragonului mai există încă acolo. Băiatul se numea Apaș. Usen (usen
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Divertisment rustic de Sabin Drăgoi, urmat de Jocuri II de Sabin Păutza, ambele interpretate cu un rafinament artistic greu de egalat de alte colective artistice. Ultimul punct din program, intitulat Moment vienez, a cuprins Uvertura Liliacul, Trisch-trasch Polca, Dunărea albastră, Tunete și fulgere, toate de Johann Strauss-Fiul și Radetzky Marsch de Johann Strauss-Tatăl. Mărturisesc faptul că avem destui termeni de comparație pentru a evalua nivelul artistic. De pildă, toți melomanii ascultă concertul anual de Anul Nou de la Viena. Ei bine, putem
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
să stau. Noaptea o luam la mine la bloc, unde îi dădeam să mănânce și dormea cu mine. Fusese o zi fierbinte de august. Odată cu venirea serii, cerul s-a acoperit de nori negri și a început o furtună cu tunete și fulgere, cum nu mai văzusem niciodată. Am stat până după ora unsprezece noaptea lângă pictorul care își făcea treaba. Când copilul a spus că îi este somn, am plecat spre casă. Tuna, 79 fulgera și era întuneric. Cu fetița
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
strângeam la piept copilul cuiva aproape necunoscut, în timp ce copilul meu era singur în oraș, în apartamentul de la etajul șase. Soțul mă anunțase că lucrează în acea noapte. Brusc, la fel cum începuse, cutremurul a încetat, dar un zgomot ca de tunet îndepărtat s-a mai auzit câteva minute după aceea. Am ieșit pe ușă, vrând să cobor împreună cu copilul înfășurat într-o pătură, dar scările nu mai erau. În locul lor era o grămadă de moloz din care încă ieșea praf. Cei
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de excelente vinuri și... am adormit. Nu știu cât timp a trecut, dar la un moment dat, trezindu-mă, am tras puțin perdeaua pentru a privi "afară". Ce-am văzut m-a determinat să trag perdeaua rapid la loc o furtună cu tunete și fulgere și puhoi de ape! Ne aflam deasupra selvei braziliene, așa că... Soția dormea ca un copilaș, și la trezirea ei furtuna încetase și s-a bucurat găsind lângă fotoliu o ofertă generoasă de excelente ciocolate braziliene. La aterizare, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
monștri. * De pe Rarău, care, acum, în plină noapte, nu se zărește, dar se percepe, mut și atotputernic, se pornește, brusc, o furtună, ca o supărare a muntelui care trimite în vale un șuvoi de vânt foarte rece, un fel de tunet prelung și amenințător. De dimineață ningea, harnic, mărunt, ca o făină albă. Acum, zăpada pufoasă reactualizează o iarnă care a fost ratată anul acesta și aici, în coasta muntelui. Sunt într-o iarnă care mi se pare artificială; peisajul devine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mai venea la ore soțul său care preda la clasele mai mari. Îmi amintesc cât de frumos ne-a vorbit într-o zi despre ploaie; cum i-au naștere norii, cum se formează picăturile și cum se manifestă fenomenele electrice (tunetele și trăsnetele). A venit cu o tolă de tablă pe care o mișca cu multă dibăcie, imitând tunetele. Pe când eram în clasa a IV-a, amândoi au plecat la Adjud și au devenit profesori. În clasele primare am fost premiant
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a vorbit într-o zi despre ploaie; cum i-au naștere norii, cum se formează picăturile și cum se manifestă fenomenele electrice (tunetele și trăsnetele). A venit cu o tolă de tablă pe care o mișca cu multă dibăcie, imitând tunetele. Pe când eram în clasa a IV-a, amândoi au plecat la Adjud și au devenit profesori. În clasele primare am fost premiant în fiecare an. Îmi plăcea să învăț și eram foarte activ în timpul orelor. Gimnaziul l-am făcut la
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
melancolic teoria fericirii stării naive, iar păstorul, cu o mare abundență de lacrimi (tic al secolului XVIII), mărturisește că pricina jalei e o păstoriță. Înserarea e romantică și lamartiniană, dar priveliștile poetului francez sunt transcrise diminutiv și sărac. Sonoritatea corală, tunetul naturii, arhitectura grandioasă a solului, stejarii seculari, lacurile nemișcate cu ape somnoroase, amestecul de gotic și serafic, toate acestea nu sunt la Cîrlova. La el dăm de "jale" și "dor", de zefirul care suspină "pîn frunze" "cevași mai tărișor", de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plan secundar. Esențial e stilul wertherian al melancoliei: "Mă simțeam foarte trist. Voiam să plâng și nu puteam. Am deschis fereastra. Ceriul era turburat; nori groși se primblau ca niște munți pe el..." Umoarea sumbră a eroului e comentată de tunete. Salonul are un aspect funerar grandios: "Părea că mă aflam într-un salon îmbrăcat în doliu unde ardeau două mari policandre cu luminări de ceară galbenă. Olga dormea culcată pe o canapea." Negruzzi profesează umorul romantic. În Scrisori și în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]