2,479 matches
-
spirituale ale omului. Prin urmare putem spune că umanismul impune o atitudine naturalistă, adică interpretează natura ca o totalitate a ființei și ca un sistem de materie și energie ce exista în mod independent. Însă, în ceea ce privește arta, putem adăuga că umanismul impune o serie de legi universale prin care omul posedă puterea sau potența de a crea și de a se manifesta. Astfel, omul posedă o libertate absolută și șansa de a decide și de a acționa. Omul are posibilitatea dezvoltării
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
crea și de a se manifesta. Astfel, omul posedă o libertate absolută și șansa de a decide și de a acționa. Omul are posibilitatea dezvoltării artei și a conștientizării frumosului, împreună cu aprecierea sublimului naturii, astfel, experiența estetică devine posibilă. Prin umanism se descoperă valorile și scopul în sine ale omului. Explicarea ontologică a artei ține de umanism, adică de o rezolvare a necesităților și a nevoilor omului în căutarea adevărului și a frumosului. Însă, dacă umanismul respinge validalitatea justificărilor transcendentale, atunci
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
decide și de a acționa. Omul are posibilitatea dezvoltării artei și a conștientizării frumosului, împreună cu aprecierea sublimului naturii, astfel, experiența estetică devine posibilă. Prin umanism se descoperă valorile și scopul în sine ale omului. Explicarea ontologică a artei ține de umanism, adică de o rezolvare a necesităților și a nevoilor omului în căutarea adevărului și a frumosului. Însă, dacă umanismul respinge validalitatea justificărilor transcendentale, atunci toate formele artistice ce țin de supranatural nu pot explica direct umanismul și nici nu pot
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
experiența estetică devine posibilă. Prin umanism se descoperă valorile și scopul în sine ale omului. Explicarea ontologică a artei ține de umanism, adică de o rezolvare a necesităților și a nevoilor omului în căutarea adevărului și a frumosului. Însă, dacă umanismul respinge validalitatea justificărilor transcendentale, atunci toate formele artistice ce țin de supranatural nu pot explica direct umanismul și nici nu pot fi eliminate total, deoarece se pleacă de la ideea că ele sunt o caracteristică și un efect al spiritualității umane
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a artei ține de umanism, adică de o rezolvare a necesităților și a nevoilor omului în căutarea adevărului și a frumosului. Însă, dacă umanismul respinge validalitatea justificărilor transcendentale, atunci toate formele artistice ce țin de supranatural nu pot explica direct umanismul și nici nu pot fi eliminate total, deoarece se pleacă de la ideea că ele sunt o caracteristică și un efect al spiritualității umane. Astfel, umanismul trebuie înțeles ca humaniores litterae, termen ce definește capacitatea umană în raport cu științele, dar și cu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
validalitatea justificărilor transcendentale, atunci toate formele artistice ce țin de supranatural nu pot explica direct umanismul și nici nu pot fi eliminate total, deoarece se pleacă de la ideea că ele sunt o caracteristică și un efect al spiritualității umane. Astfel, umanismul trebuie înțeles ca humaniores litterae, termen ce definește capacitatea umană în raport cu științele, dar și cu expresivitatea sensibilă. Înțelegerea operei de artă prin intermediul ontologiei va duce către o înțelegere a umanismului. Determinarea aparatului conceptual ontologic necesar în descifrarea operei de artă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sunt o caracteristică și un efect al spiritualității umane. Astfel, umanismul trebuie înțeles ca humaniores litterae, termen ce definește capacitatea umană în raport cu științele, dar și cu expresivitatea sensibilă. Înțelegerea operei de artă prin intermediul ontologiei va duce către o înțelegere a umanismului. Determinarea aparatului conceptual ontologic necesar în descifrarea operei de artă ține de existența simplă a omului. Arta, ca un concept universal, definește, explică și este un fel de existență a omului. De aceea, introspecția ontologică va aduce în discuție natura
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
trebuie să aibă întotdeauna o atitudine sinceră și prietenească, să fie întotdeauna corect și pe cât posibil egal în afecțiune cu toți, perseverent, consecvent și drept în acțiunile și hotărârile sale. Un caracter ferm, dârz, autoritar necesar unui antrenor nu exclude umanismul, dragostea și înțelegerea față de oameni. El trebuie să fie modest, onest, cu o atitudine demnă și civilizată, cu un bun autocontrol în momentele de tensiune. Predispozițiile sunt componente ale personalității cu o funcționalitate aproape reflexă, manifestându-se ca un al
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
Ediții, antologii: La ce bun poeții, Piatra Neamț, 1994; Lucian Blaga, Saeculum - Metafizică și... polemică, Piatra Neamț, 1995; Constantin Noica, Poeme, pref. Nae Antonescu, Piatra Neamț, 1995; Ștefan Munteanu, Poeții beau din apa cerului, pref. edit., Satu Mare, 1998; Ștefan Teodorescu, Spre un nou umanism, pref. edit., Satu Mare, 1999. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Un voluptuos al imaginii, F, 1973, 1; Nicolae Manolescu, Poeții tineri la Albatros, RL, 1981, 42; N. Steinhardt, Cuvinte și fotografii, ST, 1989, 3; Gellu Dorian, „Frontiera dintre cuvinte”, ATN, 1989
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
ori mese rotunde, este ceva mai discretă în lirică sau în epică, excepție făcând, de pildă, romanul Tinerețea unui erou al lui Petru Vintilă, găzduit în 1984. Îi este preferată omagierea intermediată de patriotism, de atașamentul la „era socialistă”, la „umanismul noii orânduiri”. Dar tributul plătit ideologiei oficiale cântărește greu în 1974, când revistei i se reduce drastic numărul de pagini. În consecință, V.r. trebuie să își modifice structura, renunțând la „Caietele de poezie” și păstrând doar o secțiune ce
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
o societate* căzută în ghearele corupției și ale anarhiei pieții. Generația de foc Primul val de intelectuali europeni care aderă la bolșevism are de încheiat niște socoteli cu Marele Război (Primul Război mondial), marcat, în ochii lor, de lichidarea idealurilor umanismului burghez. Această „generație a tranșeelor” pretinde că urăște războiul. Fost combatant și autor al Focului - jurnal al unui pluton de soldați în care este denunțat războiul, roman distins cu premiul Goncourt în 1916 - Henri Barbusse este primul scriitor francez cunoscut
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comuniste cu intelectualii, care se traduce prin mai multe valuri de demisii și de excluderi. în Franța, Roger Garaudy, care din 1960, conducea Centrul de Studii și de Cercetări Marxiste, apare ca noul far al intelectualității comuniste, purtător al unui umanism contestat de antiumanismul teoretic al lui Louis Althusser. Acesta încearcă, a rândul său, să combine marxism* și structuralism într-un bricolaj paradoxal, care seduce un mare număr de tineri intelectuali ai momentului (între alții, pe Bernard-Henri Lîvy). Dacă Gauraudy este
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vinovat în mare parte de concepția coercitivă a comunismului care va triumfa mai târziu, și invitând la despărțirea de lecturile propuse de filosoful comunist francez Louis Althusser. într-adevăr, nu există nicio „separație epistemologică” între operele din tinerețe marcate de umanism burghez și operele de maturitate plasate sub semnul științei* proletare ci dimpotrivă, o profundă continuitate teoretică, detectabilă încă de la început în tema hegeliană a omului alienat, înstrăinat de propriile-i realizări, a naturii făcute țăndări pe care comunismul ar avea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
realismului, Carr (1964) a folosit „utopismul”, iar Morgenthau (1946) „idealismul” și „omul de știință”. Deși termenii pe care-i folosesc Carr și Morgenthau par destul de diferiți, ei se referă de fapt la un anumit tip de idealism liberal și de umanism științific, deseori asociat cu Woodrow Wilson (vezi Kegley, 1993; Schmidt, 1998). Esența acestei școli de gândire era că oamenii au preferințe consecvente și rezonabile (sau cel puțin previzibile), pe care le urmează rațional 7. În consecință, instituțiile politice bine concepute
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o mare speranță. Le Saget este convinsă că managerul intuitiv constituie „o nouă forță”, de aceea folosește această sintagmă ca subtitlu pentru lucrarea ei. Pătrunderea și extinderea managerului intuitiv în organizații ar echivala, după opinia autoarei, cu o „revenire la umanism”. Prin ce se deosebește managerul intuitiv de cel rațional? Răspunsul autoarei este categoric: prin aceea că managerul intuitiv dispune de calitățile managerului rațional, dar și de ceva în plus, el include managementul tradițional de tip gestionar, dar încearcă să‑l
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
teoreticianul Marx, alții denunță alunecarea acestuia Înspre „economism”, după cum dovedesc lucrările scrise după 1844. Chiar dacă dezbaterile sunt departe de a fi Încheiate, Îl invităm pe cititor să fie circumspect cu interpretările prea tranșante, care pun accentul fie pe ruptura cu umanismul, fie, dimpotrivă, pe valorizarea excesivă a unei categorii filosofice care ar servi drept „nebuloasă”. Alienarea ar fi În acest sens un fel de linie de departajare Între cele două problematici, pozițiile intermediare fiind susținute de Karl Korsch și de Georg
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru a-și verifica teoriile cu privire la influența mediului geografic și climatic asupra populației. Această „curiozitate” a fost reactualizată de două dintre ultimele mari pandemii (SIDA și SAR), Într-un mod uneori dramatic, la nivel planetar, de la Los Angeles la Beijing. Umanismul liric al poetului romantic anunță austeritatea științifică (uneori deturnată) consubstanțială cercetărilor antropologice contemporane. Victor Segalen, medic și călător profesionist În Asia și În Pacific, percepe și exprimă, În Essai sur l’exotisme (Segalen, 1978, p. 43), „șocul” diferenței. Exotismul, notează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aplecăm asupra factorilor socioculturali? Un tot complex Concurat multă vreme de termenul civilizație, care, În accepțiunea sa clasică și cu referire la „rafinarea atitudinilor” și la „Îmblânzirea moravurilor”, se opune celui de barbarie, evocând totodată „cea mai Înaltă expresie a umanismului”, cuvântul cultură ă provenit din latinescul cultura, el Însuși derivat din verbul colere ă are numeroase semnificații. Se aplică atât muncilor câmpului, realizărilor tehnice și facultăților minții, cât și exercițiului fizic, biologiei și științelor umane. În 1952, Kroeber și Kluckhohn
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se pot adresa oricărui individ, indiferent de apartenențele sale specifice, aceasta se Întâmplă pentru că sunt fundamentate pe primatul rațiunii. Acest primat „este legat de un cosmopolitism care trebuie să treacă Înaintea oricărei autorități pozitive (a oricărui polis particular) și de umanism (drepturile sunt ale oricărui om, ca om)” (ibidem, p. 21). Am intrat iremediabil În domeniul artificiului. Toate aceste elemente creionează o filosofie a drepturilor omului despre care trebuie să ne Întrebăm dacă posedă omogenitatea pe care suntem, poate, tentați să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
regresie romantică. Așa cum notează Luc Ferry și Alain Renaut, „dacă apariția modernă a drepturilor omului conține deja În germene, intelectual vorbind, cele mai dure negări ale acestora, apărarea drepturilor omului nu ar trebui oare să urmărească, În primul rând, desprinderea umanismului juridic de ceea ce, În modernitatea Însăși, riscă să-i pervertească valorile?” (Ferry și Renaut, 1996, p. 43). De ce natură ar fi Însă această „dură negare” ce se ascunde În sânul modernității? Ea poate fi rezumată Într-un singur cuvânt: istoricism
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
real și ideal și, mai departe, Între fapte și valori. Procedând astfel, dreptul natural antic se dovedește pertinent pentru combaterea relativismului moral, deoarece, bazându-se pe obiectivitatea legilor naturii, nu poate accepta ca valorile să Își aibă rădăcinile În subiectivitate. Umanismul juridic, analizat În calitate de „produs al epocii moderne” (Villey, 1983, p. 8), este acuzat că ar confunda dreptul cu morala. Totuși, chiar dacă recunoaștem o anumită pertinență a naturalismului anticilor, putem să punem sub semnul Întrebării coerența unei gândiri care conține În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Trebuie așadar insistat asupra funcției mediatoare a civilității, Între politețe și cetățenie. În forma sa pozitivă și la singular, ea devine o școală a responsabilității etice și politice: de aceea, scrierea de manuale sau tratate marchează, Încă de la Erasmus, istoria umanismului. Totuși, pentru a ieși din jocul utilizărilor retorice și ideologice, este fără Îndoială important să apelăm la noțiunea de societate decentă, ca să reluăm expresia lui Avishai Margalit: cetățenii vor da dovadă de „civism” și vor fi „civilizați” atunci când vor simți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acest stadiu, continuitatea dintre etnocentrism și rasism pare să sară În ochi. În epoca modernă, dezumanizarea celuilalt se desăvârșește prin fabricarea politico-științifică a categoriilor de „ființe subumane”, adică de cvasi-animale. Inventarea „subumanității”, „etichetată” de știința clasificatoare, este fața Întunecată a umanismului modern, reversul său negativ, legitimat de ideologia progresului, apoi de evoluționismul cultural de la sfârșitul secolului al XIX-lea (Poliakov, 1971, și Taguieff, 2002). Dacă definim prejudecata rasială În modul cel mai larg cu putință, prin afirmația sau convingerea că „celelalte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
decât În calitatea lor de membri ai vreunei Biserici. Așa s-a Întâmplat În special În cazul lui Martin Luther King, care a plătit cu viața convingerile și angajamentul său pacifist În favoarea fraților săi de culoare. Punctul de vedere al umanismului. Codul Negru francez a fost promulgat În 1685. Acesta avea ca scop restrângerea puterii stăpânilor asupra sclavilor lor și limitarea abuzurilor la care erau supuși adesea aceștia din urmă. Și totuși, recitindu-l astăzi, realizăm cu oroare care trebuie să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la care erau supuși adesea aceștia din urmă. Și totuși, recitindu-l astăzi, realizăm cu oroare care trebuie să fi fost condițiile de viață de atunci. Abia pe la Începutul secolului al XVIII-lea au Început să se Înmulțească semnele de umanism și manifestările aboliționiste. Vreme de cincizeci de ani, acestea rămân Însă izolate și lipsite de consecințe. Tot sub influența quakerilor, protestele vehemente ale lui Anthony Benezet, de origine hughenotă, au constrâns În 1772 „Societatea Prietenilor din Philadephia” să condamne comerțul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]