1,800 matches
-
Toate femeile potrivite pentru mine știu sè facè ouè umplute, sunt pricepute la maioneze, înțelegi?! iar femeile nepotrivite mie sunt mèritate! Deci singura mea șansè de a mai fi cu o femeie este sè încep și eu sè mènânc ouè umplute! Asta e! Șerban comenteazè, Cam șubredè logică asta a ta, dar, mè rog! Și tu crezi cè femeile mèritate nu fac ouè umplute?! Oh, ba da! Dar ele intuiesc perfect când nu e cazul sè te serveascè cu ouè umplute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
mea șansè de a mai fi cu o femeie este sè încep și eu sè mènânc ouè umplute! Asta e! Șerban comenteazè, Cam șubredè logică asta a ta, dar, mè rog! Și tu crezi cè femeile mèritate nu fac ouè umplute?! Oh, ba da! Dar ele intuiesc perfect când nu e cazul sè te serveascè cu ouè umplute! Am inteles! Bine, mè, Matei! Dar cu fata aia, Ioana, te-ai mai întâlnit? Ziceai cè e drèguțè! eu zâmbesc amar, Da, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
umplute! Asta e! Șerban comenteazè, Cam șubredè logică asta a ta, dar, mè rog! Și tu crezi cè femeile mèritate nu fac ouè umplute?! Oh, ba da! Dar ele intuiesc perfect când nu e cazul sè te serveascè cu ouè umplute! Am inteles! Bine, mè, Matei! Dar cu fata aia, Ioana, te-ai mai întâlnit? Ziceai cè e drèguțè! eu zâmbesc amar, Da, e drèguțè! rostesc în timp ce imi trece prin minte scenă de azi-dimineațè de la Muzeu, AnM sugerându-mi sè mè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
miezul nopții cu istoriile domnului Speranță din peregrinările sale ca suplinitor prin mai multe școli, ne-am hotărât că e cazul să ne odihnim. Ne-am întins de-a’n picioarelea în pat, rezemându-ne capul pe câte o pernă umplută tot cu pănuși de porumb, și am adormit destul de repede. Nu știu dacă trecuse o oră când m-am trezit din cauza unor mâncărimi pe la coaste, băgând de seamă că sunt și singur în pat. M-am gândit că profesorul Dănilă
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
pentru fiecare cent. Nimeni nu-ți dă nimic - toți ți-ar lua totul. Iar după o perioadă - eu o numesc „timpul limită”, sau „pragul” - îți dai seama că ai, undeva în adâncul sufletului, un gol care doare, care se cere umplut, și căruia începi să-i pui un nume pur românesc: dor. Și iată așa, cum vezi din attache, drumul meu spre Canada începuse în zilele revoluției, chiar fără să fi știut această. Am scris deja prea mult, o să continui data
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
scris este bine stăpânit într-un mod demn de admirație. Vocea în schimb este goală, singură și neajutorată. Nu folosește la nimic să stai pe spate, bine înfipt, ținându-te cu amândouă mâinile de tăblia patului, și să ai pipa umplută, dar stinsă, în colțul gurii. Acasă, la Norsjö, oamenii se întrebaseră: Cum să-i vorbim despre asta? Cum va putea să înțeleagă, el, care trăiește într-o casă de needucabili sau cel puțin slabi de minte? Oare se poate găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
făcut și bunicul. Pe scurt, îmi aflasem locul în viață. Am putut păstra micul apartament de lângă biserica Sfânta Katarina. Lucrarea vieții mele o terminasem încă din prima săptămână de singurătate. Acum stăteam serile și răsfoiam blocurile de desen grele, bine umplute. Uneori îmi risipeam gândurile cu ajutorul muzicuței. Aveam să continui să răsfoiesc prin ele cu încăpățânare până ce avea să-mi fie redată Adevărata. Deputata mea s-a întors, așadar, la locul ei de baștină. Și-a luat cu sine doar cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
hainele cele noi ale copiilor. Apoi, trecu la icoanele așezate spre răsărit, merse la vatra focului, traversă tinda, rece, cu miros de pere, mentă și cimbru, și începu a uda, bolborosind rugăciuni învățate de la bunica Nastasia, lavița, șervetele, chiupul de umplut borș, împinse motanul spre cuptor și se repezi, afară, în bătaia vântului, spre a alunga duhurile rele de la țarcul oilor și din grajdul, care adăpostea pe Dumana, o junică de trei ani, și pe Murgu, calul pur sânge, cu care
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
atingea un nivel fără precedent. Procesul previziunii se desfășura pe plan nonverbal. Întregul sistem non-A viza, metodic, coordonarea realităților non-verbale cu protecțiile lor verbale. Chiar și pe Venus non-A, prăpastia între interpretare și eveniment nu a fost nicio-dată umplută. Aștepta; erau luate paharele goale și în locul lor erau așezate farfurii cu carne brun-roșie, trei feluri de legume și un sos limpede cu nuanțe verzui. Făcu schimbul cu Yanar, gustă legumele și-și tăie o bucată de carne. Apoi zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
fu de părere Stelian, destupând o sticlă de vin cumpărat de la MAT și turnând în pahare. Grigore Gospodin se umflă în pene ca un curcan și nici nu vru s-audă de așa ceva. Cu o mână strânse mașinal paharul bine umplut, dar nu se grăbi să-l ducă la gură. Ba nici să nu se gândească el, cuscre!... Poate doar dacă o veni să se târască înaintea mea în genunchi și să mă roage să-l iert!... "Tată, pupa-ți-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nici măcar să clipească. No, că așa-i bine!... încuviință el cu satisfacție la sfârșit, dând energic din cap, apoi luă cele două damigene și dispăru cu ele în gârliciul de sub cerdacul casei, de unde reveni într-un târziu cu ele bine umplute. Cât costă? îl întrebă Virgil, pregătindu-se să-și ducă mâna la buzunarul în care își ținea portofelul cu bani. Dar Vică Scorțeanu nu se grăbi cu răspunsul. El îl servi mai întâi cu un zaibăr clasa întâia, din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de Neta?... Ochiurile plitelor și aragazelor din gospodăriile pe lângă care treceau se aprindeau și se stingeau singure. Câinii și pisicile simțeau cum li se coboară o pâclă pe cap, se trăgeau după muchiile unor căscioare desfigurate, de a căror lemnărie, umplută ici-colo cu chirpici de pământ, amestecat cu paie tocate, se izbeau până când considerau c-au împrăștiat destulă pâclă pe lemnăriile alea. Între usciorii grajdurilor, vitele își plimbau trupurile albite de spaimă. Din frigidere, săreau turmele congelate de pungi de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
că, tot strigîndu-l "Patrick!", "Patrick!", servim Patria. Îl dusesem în sânul naturii, într-un loc de care era tare mulțumit, lângă o mulțime de oameni foarte fini. Le stătea foarte bine împreună acolo. Se îmboldeau unul pe altul, întrecîndu-se la umplutul și căratul roabelor cu pământ... - I-am tratat, în acea seară, cu tot ce-am avut mai de preț, pe vestitorii nefericirii noastre. Le-a plăcut, și-au pitit revolverele la loc și ne-au mărturisit că ei ar fi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de execuție. Se uită mai departe, intens, și, din tr-o dată, știu: era ca o pistă a angoasei, de acolo îi venea neliniștea. Limbul acela de sec, fără pomi, fără iarbă, așezat ca o cicatrice între benzinărie și câmp, trebuia umplut, îmblânzit, așa că se pomeni spunând tare: — Tu vezi ce urâtă-i fâșia asta dintre benzinărie și câmp, arată ca o chelie în toată priveliștea! Vorbea cu îngrijitoarea, care tocmai intrase în tura de noapte, pregătită să spele holul și toaletele
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
au pus pe vorbă. Se întindea negustorul. Cu încetul, muierile s-au apropiat de rafturile vopsite proaspăt, au privit făina și zahărul și au început să cumpere. Se apropia Pastele și prăvălia se golise. Stere a tocmit un camion, -la umplut și iar a îndopat rafturile. Îi plăcea și Linei să aibă de toate, să cântărească, să țină socoteli cu creionul chimic pe hârtie 89 $i să dea restul. Se deprinsese. Era frumos cârciumăritul. O îmbăta și pe ea sunetul pieselor
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ciorbă! Dacă nu-i bună salata, ascultă-l pe ZAVAIDOC! CIORBE: Supă grasă cu mujdei. Renumita ciorbă de SUS INIMA ROMÎNI! Ciorbă de bătături. Oasele dafi-le la cîini! 279 FELURI: Ostropel de văcuță cu Salată VERDE. Anghimaft cu orez. Ardei umpluți. Raci. Astăzi: FRIGANELE. BEȚI VINURILE NOASTRE: Muscat-Ottonel, Saba, Valea Dosului. Fripturi: Purceluș la MICA VITEZĂ VACĂ cu cartofi pai RIDICHI Accelerat Fudulii de berbec INIMĂ LA TAVĂ cu spanac Mititei, patricieni, debrețini la comandă. VIN NEGRU, Mamă, mamă Bere blondă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
masă. M-a sunat ieri, îngrijorat peste poate - auzise că Philip murise, dar nu și cum murise. Deși se poate să-l fi îndopat pe Philip cu picior de porc umplut până când a făcut atac de cord. —Picior de porc umplut? pronunțai eu cu scârbă. —E ultima modă. —Bleah. —Zicea, mă informă el, că Philip clar nu era în apele lui. Bea ca o sugativă, chiar și după standardele extrem de laxe ale lui Ronnie, și, într-adevăr, părea foarte stresat. Începi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pe care o purtase cu Valy când intrase pentru prima oară aici. După ce eliberase spațiul pe unde ajungeai nu în fosă, ci la ușa ce dădea în tunel, îi veni în minte că Valy îi arătase o firidă în zid, umplută numai pe jumătate cu cărămizi umede, suprapuse una peste alta, nezidite și cealaltă jumătate mascată la repezeală cu un panou de scânduri putrede. Fără să-l întrebe, Valy îi mărturisise că, deschizând cu greu ușapanou, într-o zi pătrunsese acolo
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu Încetul. Întotdeauna fusese o bucătăreasă excelentă și gătitul a rămas ultima ei bucurie. Pregătea pentru Bruno mese somptuoase, cât pentru zece inși. Ardei copți În ulei, sardele, salată de cartofi. Uneori, Înainte de felul principal, erau cinci antreuri diferite - dovlecei umpluți, iepure cu măsline, câteodată un cuscus. Un singur lucru nu-i reușea, prăjiturile; dar În zilele când primea pensia, aducea cutii cu nuga, cremă de castane, fursecuri de Aix cu migdale. Puțin câte puțin, Bruno deveni un copil obez și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
tras în colț, lângă masa rotundă. Aproape de fereas tră altă masă mică, cu două polițe ; în cea de dedesubt, un radio. Pe biroul placat cu cristal gros, telefonul și o lampă. Prânzul, la ora două. Icre de crap, salată, ouă umplute, friptură de vițel, țuică, chiftele, cârnăciori, castraveți murați, vin, apă minerală, baclavale. Leșinase. Vomase până la epuizare, leșinase. Au scos-o din cameră, au dus-o la baie. Aceeași baie, nu bănuise că se afla chiar alături. I-au șters gulerul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
șters gulerul murdar, au frecat-o cu un prosop ud la tâmple și pe frunte. Au întins-o pe o saltea de cauciuc, să-și revină. Au susținut-o până a ajuns iar în cameră. Salată de vinete. Chiftele. Ouă umplute. Icre de crap. Țuică. Rom. Friptură. Șnițel. Vin. Tort. Se ridicau din stomac în gât. Au prins-o la timp, să nu cadă din nou. S-a așezat iar la masă. A apucat furculița, cuțitul. Apoi sticla, paharele, unul după
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
blugii radioactivi. Am dat în jos fereastra și i-am azvârlit într-un personal care staționa pe linia alăturată. M-am mai parfumat odată cu Prada și, picior peste picior, am trecut la răsfoirea unei reviste despre cai, curse, cravașe. Compartimentul umplut, trenul a făcut un salt înainte, unul înapoi, și a început să se zgâlțâie spre Moldova. Simultan cu noi a demarat și personalul de la linia alăturată. Am văzut că se îndrepta spre Ploiești. După ce am depășit gara Basarab, din el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
goală, cu parchetul ca mierea. Într-un colț al camerei, pe o suprafață destul de mare, un morman de fecale, iar bunica intră pe ușă cu încă o căldare plină s-o arunce pe deasupra. Eu, într-o cămașă de noapte largă umplută și ea cu aceeași substanță. Eu țineam cămașa umflată sub burtă, ca să nu curgă pe jos și strigam la bunica să mă ajute să scap de mizerie. Bunica îmi spune că mă ajută, dar așa am rămas: cu colțul și
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
păreau, în mod ciudat, să-l împărtășească. Lucrurile astea au început să devină clare când toți patru ne-am așezat să cinăm împreună în acea primă seară de marți. Era rândul lui Joan să gătească. Am avut la masă avocado umplut, piure de morcovi și orez brun, urmat de pesmet de revent. Sufrageria era mică și ar fi putut fi chiar plăcută dacă s-ar fi făcut puțin efort în acest sens: așa cum era, am mâncat la lumina orbitoare a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
zbiară și cu bunicuța spărgându-și dinții cu nuci. Cam așa ceva. — Nu vă condamn. E mare nebunie în dimineața asta la noi acasă. Își supse burtoiul câțiva centimetri și își încuie cureaua. Mie mi-e milă de nevastă-mea. Curcan umplut, cartofi la cuptor și legume pentru paisprezece persoane. Cam mult pentru o femeie, nu? Fiona întrebă dacă ne putea recomanda un loc unde să luăm masa și ne spuse numele unui restaurant. — E plin probabil, dar patronul mi-e prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]