6,447 matches
-
-i lămurească. Noi continuăm încă în multe cazuri să înlocuim activitatea noastră politică, recurgând mai degrabă la Interne. Se întâmplă că tovarășii de la Interne aud pe unul că spune „totuși, nu ar fi mai bine ca Transilvania să fie a ungurilor?”. Între altele, grupul acesta de la Tg. Mureș asta a făcut. Și în loc să luăm istoria și să le demonstrăm adevărul, să le spunem să-și vadă de învățătură, așa cum s-a făcut după aceea și oamenii au înțeles, tovarășii noștri au
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
informăm cu următoarele comentarii referitoare la evenimentele politice: BADIC FLOREA, necunoscut cu antecedente politice, a spus: „lucru sigur că iarăși vom merge la război. Mai am un băiat în armată. Țările care au ocupat Cehoslovacia au și cu România revendicări. Ungurii vor Transilvania, bulgarii vor Dobrogea. Acestea sunt cauzele care vor da naștere la război”. BUGEZU ION din orașul Alexandria, fără antecedente politice, a spus: „Mai bine ar fi să vină rușii - să ne conducă ei, fiindcă nu mai e de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
au spus: „noi nu vedem bine această situație. În cazul că nu se retrag trupele străine din Cehoslovacia, noi trebuie să le dăm ajutor. Nu este de mirare să fim și noi ocupați într-o noapte ca cehoslovacii, de către bulgari, unguri și ruși, dar avem încredere în conducătorii noștri, că poate s-ar baza ei pe ceva, de au afirmat că cei care vor îndrăzni să ne atace frontiera vor fi aspru pedepsiți”. Sus-numiții domiciliază în satul Pietrișul, comuna Găijani, județul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ocupați. Nu trebuie să ne amestecăm în treburile altor țări, că dacă s-ar ivi un război nu avem nici un aliat care să ajute. R.F.G. poate să profite de această situație și să dea o lovitură R.D.G., iar bulgarii și ungurii pot să ne ceară Transilvania, dar în caz de război, i-am bate fără prea multă greutate. Cu Bulgaria nu trebuie să avem alianță, că este o țară neserioasă și de aceea nu ne-au comunicat ce aveau de gând
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
50 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România, însă nu mi-a plăcut faptul că a omis evidențierea contribuției unor oameni care și-au adus aportul (sic!) la unirea Transilvaniei cu România”. În continuarea discuțiilor, el a mai arătat că ungurii sunt puși la cale de către ruși pentru a cere Ardealul. După părerea sa trebuia amintit la sărbătorirea Unirii Transilvaniei cu România faptul că în anul 1926 România a fost dată în judecată de Ungaria, problemă ce a fost soluționată de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
că programa ar omite prezentarea culturii române vechi, criticul literar DAN ZAMFIRESCU a afirmat că „procedând în felul acesta, noi vom apare ca un popor de cultură numai din secolul al XIII-lea, adică cu două secole în urma bulgarilor și ungurilor”. Nemulțumit pentru faptul că „în timp ce savanții polonezi sunt preocupați în mod deosebit de cultura veche din considerente patriotice, noi o scoatem până și din manualele școlare”, profesorul universitar I.C. CHIȚIMIA a menționat că, prin această reformă, România se va situa pe
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
altfel Raoul Bossy era convins că: „Înlocuirea lui Titulescu se datorește Regelui“. Octavian Goga, schițând un bilanț al atitudinii diplomației românești din perioada 1933-1936, scria: „Am bruscat bunele raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei și-am împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contrar obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice; am întors spatele Germaniei prin continue provocațiuni iritante și, în sfârșit, am ajuns acum în postura ciudată de cvasiamică a Rusiei bolșevice căreia i se cere să încheie
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
a meșteșugarilor din interiorul țării, ele au eșuat. Manufacturile înființate la începutul secolului al XIX-lea, până la intrarea în vigoare a Regulamentului Organic, ca, de pildă, sticlăria logofetesei Măriuța Ghica de la Comănești, care funcționa în 1820 cu 31 de lucrători unguri și nemți, zalhanalele ce produceau său, cerviș etc. capătă tot mai mult un caracter mixt și chiar capitalist. În noile împrejurări, create prin aplicarea convenției de la Adrianopol și a Regulamentului Organic, ca urmare a libertății comerțului exterior, a abolirii monopolului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
respiră un netăgăduit stimul. Izbutesc să vadă lumina tiparului reușite sinteze (Diplomația, Din începuturile diplomației românești moderne, România în relațiile internaționale 1699-1939), micromonografii (Pagini din trecutul diplomației românești, Figuri de diplomați etc.), monografii consacrate raporturilor cu vecinii (ruși, polonezi, bulgari, unguri, cehoslovaci). Relațiile bilaterale acoperă o zonă nebănuit de largă (Egiptul, Iranul, Georgia, Cipru, țările arabe, țările de pe continentul american etc.). Firește, domină în istoriografia noastră raporturile cu marile puteri, dar este de reținut atenția de care se bucură cele cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numit „occidental” din cultura rusă, în particular de unii istorici cu tendințe liberale, între care și S. Jigarev. Acesta din urmă a invocat, îndreptățit, următoarele argumente: lumii greco-slave, deci ligii ortodoxe, îi aparțin și românii și albanezii și, în parte, ungurii; există slavi care sunt catolici; totodată, lumii romano-germane sau catolice îi aparțin state nelatine (Anglia, Prusia); apoi, din Europa apuseană fac parte state fără nici o legătură cu chestiunea orientală. Nu se poate opune - continuă Jigarev - lumea greco-slavă celei romano-germane, ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
marelui număr de agenți, Parisul era prost informat. Nerealizată a fost și cererea lui Saint-Priest adresată Porții la 17 august 1770, de a întruni confederații de la Bar în Muntenia, lor urmând să li se alăture un corp militar format din unguri, transilvăneni, munteni și moldoveni; s-ar fi organizat astfel o armată care, pusă sub comanda francezului Valcroissant, trebuia trimisă în luptă contra rușilor. În mai 1771, Saint Priest se arăta îngrijorat de clauzele privitoare la independența Principatelor și a tătarilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
își pun condeiul în serviciul românilor. Revista lega soarta Poloniei cu cea a popoarelor din Orientul european, chenarul ei fiind împodobit cu numele acelor popoare, între care și Roumanie. În programul revistei figurează și crearea unei confederații, compusă din polonezi, unguri, ilirieni, boemieni, bulgari, sârbi și moldoveni. Totuși revista se autointitula organ al „Societății pentru emanciparea popoarelor slave”, purtând ca subtitlu „Journal des slaves confédérés. Polonais, Bohémes, Illyriens, Bolgaro-Serbes et Rutheniens”, deci fără români și unguri, ceea ce explică pasajul dintr-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unei confederații, compusă din polonezi, unguri, ilirieni, boemieni, bulgari, sârbi și moldoveni. Totuși revista se autointitula organ al „Societății pentru emanciparea popoarelor slave”, purtând ca subtitlu „Journal des slaves confédérés. Polonais, Bohémes, Illyriens, Bolgaro-Serbes et Rutheniens”, deci fără români și unguri, ceea ce explică pasajul dintr-o scrisoare (15.XII.1849) a lui N. Bălcescu către I. Ghica: s-a luat „îndatorire reciprocă” de a face din „La Pologne” o foaie generală a popoarelor, nu numai a slavilor. Revista nu corespundea însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aristocratice. Pe de altă parte, „Demokrata polski” reproșa revistei că sacrifică independența Poloniei pentru unitatea slavă. Concomitent, după iunie 1848, N. Kretzulescu a continuat negocierile cu fruntașii emigrației polone la Paris, în vreme ce la București, în august, se afla un agent ungur, urmărind să-i lege pe români de cauza patriei sale. Trimiterea unui instructor militar polonez la București a fost o inițiativă tradusă în viață. La această hotărâre s-a ajuns cu prilejul întâlnirii dintre N. Bălcescu și Adam Czartoryski în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar fi extins exagerat natura misiunii pentru care se angajase Pulawski, căci, în fond, era vorba de programul partidei aristocratice, la care M. Czajkowski a adăugat unele idei personale: repudierea democraților (neacceptată de Adam Czartoryski) și federația slavo-română, din care ungurii erau eliminați. Pe de altă parte, Czajkowski ignora deliberat poziția conducătorilor români, țintind la un fel de tutelă a partidei aristocratice poloneze, ceea ce nu putea să ducă decât la eșecul demersurilor sale. Recomandat de Ion Ghica lui N. Bălcescu (căruia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
întâmplătoare, menținându-se în virtutea necesităților imperioase impuse de conjunctură și a vechilor legături. Ce-i drept, Adam Czartoryski și agenții săi nu încetau să facă recomandări și să traseze propria lor linie de conduită, ca și pe cea a românilor, ungurilor sau slavilor de sud, dar mișcarea de emancipare socială și națională a tuturor era lipsită de unitate de vederi și de conducere. La 3 octombrie, Hotel Lambert trimitea noi instrucțiuni lui Budzynski (Biberstein): agenția polonă din Țara Românească încetându-și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unui ziar care să se ocupe de interesele tuturor naționalităților, propagând unire și frăție. Ideea avea - socotea Ion Ghica - șanse de reușită de vreme ce el se afla „în cele mai bune relațiuni cu agenții principelui Adam Czartoryski, cu șefii radicali ai ungurilor și cu generalii polonezi care conduceau armatele italiene și ungare...”. După cum se știe, în 1848, ca și mai târziu, nu s-a ajuns pe această cale la o încheiere fericită. Polonezii puneau un accent particular pe elementul slav în proiectele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
elementul slav în proiectele lor de federalizare, în timp ce N. Bălcescu și, în general, mai toți fruntașii români, nu agreau acest mod de concepere. Pe de altă parte, cum bine s-a spus, românii doreau o federalizare pe criteriul etnic, în timp ce ungurii nu renunțau la criteriul statal, de concepție feudală, ceea ce ar fi însemnat cuprinderea unor întinse teritorii străine. La sfârșitul anului 1848, H. Desprez făcea bilanțul (valabil și pentru anii următori) acestor strădanii: în lumea slavă, spunea el, sunt două rase
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
complexă din Transilvania, nu s-a descurcat întotdeauna cu precizie în privința raporturilor de clasă, ceea ce i-ar fi înlesnit o înțelegere mai profundă a problemei naționale, a poziției românilor; totuși, nu i-a fost străină ideea că asprul conflict între unguri, români și germani era rezultatul rivalității între clasele diriguitoare ale acelor naționalități. Mai presus de toate, Bem dorea însă să adune într-o armată populară nu numai pe unguri și secui, ci și pe români și sași. El înțelegea și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
totuși, nu i-a fost străină ideea că asprul conflict între unguri, români și germani era rezultatul rivalității între clasele diriguitoare ale acelor naționalități. Mai presus de toate, Bem dorea însă să adune într-o armată populară nu numai pe unguri și secui, ci și pe români și sași. El înțelegea și aproba aspirațiile naționalităților, dar copleșitoarea răspundere cu care fusese investit militarul Bem îl determina să dea prioritate exigențelor războiului, care impuneau, printre altele, disciplină, ordine și asigurarea spatelui. El
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dar el era nevoit să recurgă la recrutări și rechiziții, trupele sale se dedau la excese; satul Morga, de pildă, fiind incendiat, pentru că refuzase rechiziționarea vitelor, în vreme ce românii din Banat primeau cu răceală victoriile lui Bem, care erau victorii ale ungurilor. George Barițiu recunoaște și el marele rol împăciuitor al lui Bem, opoziția sa față de represiuni, bunăvoința sa față de români dar, adăuga el, românii, masa populației am preciza noi, nu mai dădeau crezare proclamațiilor sale, considerându-1 și pe el ungur, neștiind
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale ungurilor. George Barițiu recunoaște și el marele rol împăciuitor al lui Bem, opoziția sa față de represiuni, bunăvoința sa față de români dar, adăuga el, românii, masa populației am preciza noi, nu mai dădeau crezare proclamațiilor sale, considerându-1 și pe el ungur, neștiind cine este, și chiar dacă ar fi știut că era polonez, „tot așa de puțin i-ar fi crediutu” din motivele arătate. Pentru a obține sprijinul real al Franței și a repudia învinovățirile de exces „sangvinare” ale armatei sale, Bem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între maghiari, sârbi și croați; tot Michal Czajkowski și Bystrzanowski, la care s-a adăugat Ilinski, erau principalii promotori polonezi ai împăcării româno-maghiare. Ziarul „La Pologne” observa ca generalii polonezi Bem și Dembinski, precum și sârbul Damianici, au încercat să impună ungurilor recunoașterea egalității și a drepturilor naționale ale tuturor naționalităților, Bem acționând pe lângă români, iar Dembinski pe lângă slavi. Ion Ghica la Constantinopol, Al. Golescu-Arăpilă la Paris, N. Bălcescu, Cezar Bolliac, Ion Bălăceanu, D. Brătianu (venit la Pesta) acționau în aceeași direcție
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care ni se pare cu totul acceptabilă. În această privință este semnificativ că, la 24 iulie 1849, Ion Ghica îi comunica lui Michal Czajkowski că Dembinski i-ar fi spus lui N. Bălcescu că nu va primi comandamentul militar dacă ungurii nu vor recunoaște naționalitățile slave și română. De altfel, Dembinski avea să afirme ca s-a dus în Ungaria, fără a înceta să se străduie ca maghiarii să încheie un tratat prin care să garanteze slavilor libertatea, privilegiile lor și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de sud supăra pe maghiari. Din acest punct de vedere și referindu-se în mod concret la croați, care primeau arme din Franța, Kossuth i-a spus în iulie 1849 lui Wl. Zamoyski că politica lui Adam Czartoryski era „inamică ungurilor și funestă însăși Poloniei, căci Polonia nu va renaște dacă Ungaria va cădea. Însă prințul [Adam Czartoryski — n.n.] favorizează pe inamicii Ungariei”. Firește, Kossuth nu găsea de cuviință să explice de ce anume Ungaria își făcuse inamici din celelalte naționalități ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]