22,953 matches
-
și să oprești cursul furtunos al unui torent, atîta timp cît îl mai poți stăpîni. Vezi că se adună nori, se apropie furtuna, fulgerele o vestesc. Suveranul pe care acel pericol îl amenință, neputînd face față singur vijeliei, se va uni, dacă este înțelept, cu toți aceia pe care același pericol îi pune în aceeași situație. Dacă regii Egiptului, Siriei, Macedoniei s-ar fi aliat împotriva puterii romane, niciodată aceasta n-ar fi putut înfrînge aceste imperii; o alianță înțelept concertată
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Marc-Monnicr, op.cit., p. 368 12 Francesco Guicciardini, Cronici, Univers, București, 1978, p. 266. 13 Apud Bernard Guillemain, op.cit., p. 26 14 Machiavcl, Oeuvres politiques, Paris, 1849, pp. 86-87 * Erau grădinile casei Rucellai, unde se întîlneau oamenii de cultură ai Florenței, uniți prin convingerile lor republicane și căzuți în dizgrație după revenirea Medicilor. 15 Machiavel, Oeuvres completes, Paris, 1831, l, p. 405 16 Idem, p. 266 17 Machiavcl, Oeuvres politiques, ed.cit, p. 431 * Mare admirator al gînditorului florentin, Richelieu îi cere
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
756 291 3 902 950 4 121 341 4 214 905 4 122 028 Sursa: Ministerul muncii și al coeziunii sociale, Bulletin mensuel des statistiques du travail, diverse numere. O abordare exprimată în fluxuri Dacă efecte conjuncturale și structurale se unesc pentru a reorienta într-o direcție sau alta și cu o amploare sau alta mișcările demografice, la fel se întâmplă, și cu o acuitate poate încă și mai mare, cu mișcările în demografia locurilor de muncă. Dacă vom compara, între
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Creșterea populației permite dezvoltarea schimburilor și mărirea capacității pieței care favorizează diviziunea tehnică a muncii, ea însăși sursă de mărire a productivității și deci a "opulenței" (Smith, 1776). În dinamica smithiană pe termen lung a economiilor capitaliste, trei elemente se unesc pentru a favoriza productivitatea: înclinația naturală către schimburi, diviziunea muncii și mărimea pieței traducând dinamismul cererii. Creșterea demografică ce acționează asupra celor trei elemente contribuie astfel la o creștere economică pe termen lung. Dar, și invers, creșterea activității influențează nivelul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
un punct de vedere strict cantitativ. O populație numeroasă reprezintă o cantitate de mână de lucru importantă care este asimilată unei mărfi oarecare. Valoarea muncă determină valoarea mărfurilor și pe cea a factorului muncă. Totuși, meritul autorilor este de a uni factorii demografici și economici pentru o descriere globală a dinamicii economice. Succesorii lor le vor abandona demografilor dinamica populațiilor ca să se concentreze asupra dinamicii economice admițând exogenitatea factorului demografic și va trebui să se aștepte Noua școală clasică a secolului
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
consum. Agenții, raționali, își ajustează consumul după pensionare. De exemplu, nu mai trebuie să-și asume cheltuieli legate de munca lor, la fel înlocuiesc cu bunuri autofabricate bunurile de pe piață, profitând de noua lor perioadă de lene forțată pentru a uni utilul cu plăcutul producând pentru ei înșiși. Alți autori se îndoiesc de faptul că numai aceste elemente ar putea explica scăderea consumului și avansează explicații sociologice, în sânul cărora se amestecă "efecte de vârstă" și "efecte de generație". Repartizarea consumului
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
viitoare a unui pact social fondat până atunci pe echitate între generații. Pe de altă parte, nu e lipsit de interes să revenim asupra vechii dezbateri a eventualei interdependențe a creșterilor economică și demografică. Asupra acestui punct, chestiunea legăturilor ce unesc aceste două variabile este adesea afirmată, având în vedere atonia creșterii economice europene și diferențialul de performanțe care separă Europa și Statele Unite. Economiștii nu au avut totuși același punct de vedere asupra acestei relații. Înainte de secolul al XX-lea, legătura
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
terapeutice încă realizabile, în ciuda necunoscutei comportamentului populației (în sensul cel mai larg) în fața unor instrumente și dispozitive de prevenire puse din ce în ce mai mult la dispoziția sa. Evoluția demografică actuală impune și noi reflecții asupra inevitabilei transformări a legăturilor, naturale și afective, unind diferitele generații. Între bunicii din ce în ce mai numeroși, datorită longevității lor crescute, părinți, copii și nepoți, relațiile afective sunt în plină evoluție. Ele pot fi dezinteresate (altruism, solidaritate): ajutor adus seniorilor celor mai în vârstă (dependență) de copii și nepoți, ca și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
LAFAY G., "L'Europe menacée par l'implosion démographique", Géopolitique, nr. 72, noiembrie 2000. LECAILLON J.-D., "La dimension économique du vieillissement", in Lecaillon J.-D. (coord.), Les Enjeux de la démographie européenne", Zurich, Fondation Guilé, 2001. LORIAUX M., "Le vieillissement, une chance pour l'Europe?", Panoramiques, nr. 47, trim. II, 2000. NYE J., Le Leadership américain, trad. fr., Nancy, Presses Universitaires de Nancy, 1992 (ed. I, americană, 1990). STRANGE S., States and Markets. An Introduction to International Political Economy, New York, Basil
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
capital humain et croissance dans 14 pays de l'OCDE, ministère de l'Industrie du Canada, iunie 2004, http://www.statcan.ca/francais/research/89-552-MIF/89 -552-MIF2004011.pdf DE LA FUENTE A. și CICCONE A., raport final, Le Capital humain dans une économie mondiale fondée sur la connaissance, mai 2002, http://www.europa.eu.int/comm/employment DURANCE P., GODET M. și MARTINEZ M., "Démographie, activité, croissance", Futuribles, nr. 316, februarie 2006. GALOR O. și WEIL D.N., "The Gender Gap, Fertility, and
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Europe du Sud", Etudes et résultats, nr. 449, decembrie 2005. GARNER H., MEDA D. și SENIK C., "La difficile conciliation entre vie professionnelle et vie familiale", Premières synthèses, nr. 50.3, decembrie 2004. GODET M. și SULLEROT E., La Famille, une affaire publique, raport al Consiliului de Analiză Economică, Paris, La Documentation française, noiembrie 2005. GODET M. și SULLEROT E., "Pour une réforme radicale de la fiscalité familiale", Le Monde, 27 august 2005. HOURRIEZ J.-M. și OLIER L., "Niveau de vie
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vie professionnelle et vie familiale", Premières synthèses, nr. 50.3, decembrie 2004. GODET M. și SULLEROT E., La Famille, une affaire publique, raport al Consiliului de Analiză Economică, Paris, La Documentation française, noiembrie 2005. GODET M. și SULLEROT E., "Pour une réforme radicale de la fiscalité familiale", Le Monde, 27 august 2005. HOURRIEZ J.-M. și OLIER L., "Niveau de vie et taille du ménage: estimations d'une échelle d'équivalence", Economie et statistique, nr. 308-309-310, octombrie 1997. JAUMOTTE F., "Les femmes
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Europeană, 2002, http://www.europa.eu.int/ EUROSTAT, "Les femmes et les hommes au-delà de l'âge de la retraite", Statistiques en bref, Population et conditions sociales, Communautés européennes, 21/2002. GODET M., Le Choc de 2006. Démographie, croissance, emploi. Pour une société de projets, Paris, Odile Jacob, 2004. GODET M. și SULLEROT E., La Famille, une affaire publique, raport al Consiliului de Analiză Economică, Paris, La Documentation française, 2005. GUILLEMARD A.-M., L'Age de l'emploi. Les sociétés à l
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
l'âge de la retraite", Statistiques en bref, Population et conditions sociales, Communautés européennes, 21/2002. GODET M., Le Choc de 2006. Démographie, croissance, emploi. Pour une société de projets, Paris, Odile Jacob, 2004. GODET M. și SULLEROT E., La Famille, une affaire publique, raport al Consiliului de Analiză Economică, Paris, La Documentation française, 2005. GUILLEMARD A.-M., L'Age de l'emploi. Les sociétés à l'épreuve du vieillissemnt, Paris, Armand Colin, 2003. HAIRAULT J.-O., LANGOT F. și SOPRASEUTH T.
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
gîrlei, lunca ei ori poate o fostă insulă, fiindcă, pe sub grădini, ieșea timid de prin tufe un alt curs de apă ce sporea Încet În lățime și adîncime, căruia i se zicea tot Valea Măriei (Mária Patak) și care se unea cu celălalt braț În hotarul de Beltiug. — Cocosteaua voastră de prunci! Cu Partidul vă puneți voi, mă? Cu Partidul?... Ăsta era tata, primarul Răteștilor, ajuns seara acasă, adică tot În clădirea primăriei unde locu iam noi și suduind mai mult
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din ce În ce mai mari, pe măsură ce te afunzi În grotă. Meșteșugul cultivării viței și al stoarcerii vinului nemții l-au adus din Valea Dunării Superioare și de pe țărmurile Mării Suabiei. Pare se că, În Europa, vița-de-vie nu răzbate la nord de linia care unește Tokaj cu Sătmarul, ținut unde oricare așezare nemțească ar fi putut să-și sape boierește un iaz pe care să-l umple cu vin. Nu departe de Rătești, către est, răznite de la șoseaua principală, Întîlneai trei colonii de șvabi care
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la Oradea ori la vreo mină de aur din Maramureș? Se Înțelesese că la mijloc lucra o taină adîncă, dar se Încercau fel de fel de răspunsuri: că la Pișcari era multă credință, că i se arătase astfel dreptate Bisericii Unite cu Roma care se va ridica din nou Într-o bună zi, că Sfînta Fecioară Își căutase un lăcaș aproape de Întîlnirea a trei granițe roșii - a României, a Ungariei și a Sovietelor -, că, tocmai Întrucît satul era mărunt, harnic, credincios
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mântuire. Portrete ale celui de-al doisprezecelea ucenic de-a lungul istorieitc "2. Iuda Iscariotul între damnare Și mântuire. Portrete ale celui de‑al doisprezecelea ucenic de‑a lungul istoriei" Il se peut que dans tout traître il y ait une soif d’opprobre, et que le choix qu’il fait d’un mode de trahison dépende du degré de solitude auquel il aspire. Qui n’a ressenti le désir de perpétrer un forfait incomparable qui l’excluerait du nombre des
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
meu l-am înecat în valurile mării, iar pe bărbatul meu l-am găsit mort înainte de vreme. Iar Pilat a mai adăugat durerii și altă durere, din păcate, căci m-a nuntit, deși eram copleșită de tristețe, și m-a unit cu tine, deși eu m-am împotrivit”. și după ce i-a povestit lui Iuda despre copilaș și Iuda i-a povestit, la rândul său, cele ce i se întâmplaseră lui, s-a vădit că Iuda a luat-o de soție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
temniță planetele, adică aștrii neascultători, care au fost îngeri la origine. Domnul i-a condamnat să rămână în acest haos nelumesc vreme de zece mii de ani, până-și vor fi ispășit vina. Conform primei călătorii vizionare, îngerii care s-au unit cu femeile vor împărtăși soarta aștrilor, adică vor fi întemnițați în același loc. În relatarea celei de-a doua călătorii se face însă distincție între „închisorile” extra-cosmice. Enoh amintește în continuare numele a șapte arhangheli, cu o scurtă prezentare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a minții va fi trimisă de Dumnezeu peste oameni: cetate va lupta contra cetate, împărăție contra împărăție, popor contra popor. La apariția Fiului lui Dumnezeu (numit chiar așa în text), vrăjmașii vor încheia un armistițiu de circumstanță și se vor uni împotriva intrusului. Dar El se va refugia pe muntele Sion, de unde-i va pedepsi pe nelegiuiți. Cât despre mulțimea pașnică, ea este alcătuită din cele zece triburi duse în captivitate de către Salmanasar, regele Asiriei. Aceste triburi sunt singurele care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
el160, Dumnezeu le-a trimis îngerii, pentru a-i apăra de intențiile rele ale diavolului. Numai că acesta s-a arătat mai viclean decât adversarii săi și a reușit să-i corupă, împingându-i „puțin câte puțin spre păcat” și „unindu-i cu femeile”. „Atunci, nemaifiind primiți în ceruri din cauza păcatelor în care se afundaseră, îngerii căzură din nou pe pământ” (Inst. div. II, 15,3), astfel încât deveniră sateliții lui Satan, adică demoni. Copiii lor, născuți din legăturile cu fiicele oamenilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
înverșunează împotriva traducerii termenului proodos prin „emanație”. În opinia sa, „emanație” presupune obligatoriu o metafizică panteistă și de aceea preferă varianta „ieșiri”: Autorul areopagiticelor face prin toate cele amintite deosebire categoricăîntre Dumnezeu și lume. Dar, pe de altă parte, el unește strâns lumea de Dumnezeu. Aceasta se vede și din faptul că pe de o parte Dumnezeu iese din Sine dând ființă celor deosebite de El, pe de alta iese prin ieșiri, proodoi, la lucruri ca să le „întoarcă” spre El, ca să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
presupune o întoarcere la starea sa naturală; atunci când omul hotărăște, prin liberul său arbitru, să urmeze rațiunile naturii, nu mai este singur, pentru că harul divin îl însoțește în suișul său. 2. Urcușul omului se înfăptuiește prin Logos, Cel care le unește pe toate, „Poarta care se deschide spre lumea cunoștinței tuturor acelora care au parcurs calea spre virtute”220. 3. Prima etapă în acest urcuș este curățirea de patimi; urmează cunoașterea logoi-lor dumnezeiești în lume (ce amintește de „întâia cunoaștere” a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
satul nostru. Așa se face că și porțile parcă erau cuvinte: nici una nu semăna cu cealaltă, deși pe fiecare era același model : doua șuvițe răsucite pe un stâlp, o singură șuviță pe celălalt stâlp, iar pe bolta porții, unde se uneau, se împleteau așa, în trei, cum se împletea în cozi lungi, purtate pe spate sau strânse în coc, părul fetelor la horă. Pe stâlpii porților, din loc în loc, un rotund , în miezul căruia era săpat ba un copac, ba o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]