7,183 matches
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție) sunt chestiuni subsecvente stabilirii și recunoașterii dreptului, care însă nu se opun recunoașterii sale și care nu pot fi examinate în lipsa stabilirii legăturii cu cauza. ... 54. Ca atare, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi valorificat atât timp cât condițiile restrictive de admisibilitate nu sunt cumulativ îndeplinite. ... 55. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța
DECIZIA nr. 50 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298139]
-
unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 35. În speță, se constată că este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, de vreme ce Curtea
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298177]
-
de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. Prin urmare, instanța de trimitere avea obligația identificării în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de drept
DECIZIA nr. 69 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298204]
-
reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție și destinată a fi aplicată în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii și fără discriminări. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 33. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost pronunțate decizii care prezintă relevanță pentru soluționarea prezentei sesizări. ... 34. Prin Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 27 septembrie 2021, Înalta Curte de
DECIZIA nr. 106 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298096]
-
situație de excepție, aplicabilă pentru instituțiile din sistemul sanitar și de asistență socială și cele din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, raportat la ordonatorul principal de credite, au fost interpretate cu caracter obligatoriu în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, fiind dezlegate aspecte din perspectiva cărora nu se justifică intervenția suplimentară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 70. Cu privire la dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. a) din capitolul II
DECIZIA nr. 106 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298096]
-
sporurilor, cu respectarea condițiilor de acordare a acestora, astfel încât, în funcție de circumstanțele concrete, să se asigure încadrarea în limita prevăzută în art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... ... 77. Deciziile obligatorii menționate, pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, prezintă repere relevante și concrete de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale cu privire la care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile, pe care instanțele naționale trebuie să le aibă în vedere, revenind acestora interpretarea și aplicarea
DECIZIA nr. 106 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298096]
-
încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. ... 40. În cazul prezentei sesizări, examinarea condițiilor în care poate fi declanșat mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 pune în evidență faptul că ultimele două cerințe legale mai sus enunțate nu sunt îndeplinite. ... 41. Astfel, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are
DECIZIA nr. 109 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298152]
-
determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de competență exclusivă a
DECIZIA nr. 109 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298152]
-
în cauză, respectiv art. 14 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 coroborat cu Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, așa cum a fost interpretată prin mecanismele de unificare a practicii judiciare, sub aspectul obligativității expertizării locurilor de muncă de către angajator, iar nu a posturilor specifice unui anumit loc de muncă. ... 52. Concluzionând, noțiunii de „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumat obiectul cererii de chemare în
DECIZIA nr. 109 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298152]
-
obiectul cererii de chemare în judecată și nu se poate solicita instanței supreme dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, „dezlegarea“ ar semnifica chiar „soluționarea fondului“, ceea ce legea nu permite în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 53. Așadar, devine evident că sesizarea prezentă nu se referă la o chestiune de drept care să necesite cu pregnanță a fi lămurită și care să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării sale de principiu pentru
DECIZIA nr. 109 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298152]
-
specifice anumitor locuri de muncă, așa cum se menționează în mod expres în cuprinsul Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018. ... 62. Așadar, instanța de trimitere are obligația de a decela reperele existente în cuprinsul hotărârii pronunțate în procedura de unificare a practicii judiciare și, implicit, îndatorirea de a verifica posibilitatea ca locul de muncă să fie deja inclus între cele expertizate, prin reținerea caracterului de centru specializat și dedicat în integralitatea sa unui anumit tip de beneficiari, aspect ce poate
DECIZIA nr. 109 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298152]
-
locul de muncă să fie deja inclus între cele expertizate, prin reținerea caracterului de centru specializat și dedicat în integralitatea sa unui anumit tip de beneficiari, aspect ce poate rezulta din chiar numele unității. ... 63. Rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată în interpretarea și aplicarea acelorași texte de lege, dar care conțin, de fapt, una și aceeași problemă de drept, întrucât existența unei hotărâri prealabile sau a unei decizii
DECIZIA nr. 109 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298152]
-
semnificație a fost conturată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la procedura prevăzută de dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, după cum s-a arătat anterior. ... 34. Așadar, pentru a demonstra necesitatea intervenției mecanismului de unificare a practicii judiciare în chestiunea care se susține că necesită interpretare, autorul sesizării trebuie să semnaleze complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a
DECIZIA nr. 95 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298286]
-
care se susține că necesită interpretare, autorul sesizării trebuie să semnaleze complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 35. Prin raportare la aceste exigențe, decurgând din condiția privind ivirea unei chestiuni de drept, se constată că sesizarea formulată în cauză nu privește o reală chestiune de drept, generată de nevoia lămuririi sensului și
DECIZIA nr. 95 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298286]
-
Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 50. Prin Decizia nr. 26 din 2 martie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă a respins ca inadmisibilă sesizarea, pentru neîndeplinirea condiției noutății. În considerente, redând dispozițiile
DECIZIA nr. 118 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298156]
-
de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 72. Prin urmare, revine instanței de trimitere obligația identificării în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de
DECIZIA nr. 118 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298156]
-
sub auspiciile actului normativ obligația de a declanșa mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile în orice situație în care se pune problema aplicării unei dispoziții legale care nu a format obiectul unei dezlegări de principiu a instanței supreme în procedurile de unificare a practicii judiciare, ci doar în situația existenței unei norme susceptibile de interpretări diferite, caz în care se impune declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare în scopul înlăturării incertitudinii care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății
DECIZIA nr. 118 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298156]
-
dispoziții legale care nu a format obiectul unei dezlegări de principiu a instanței supreme în procedurile de unificare a practicii judiciare, ci doar în situația existenței unei norme susceptibile de interpretări diferite, caz în care se impune declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare în scopul înlăturării incertitudinii care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 76. Analizând potențialul acestei dispoziții de a genera jurisprudență neunitară, este de reținut că norma în discuție este susceptibilă de interpretări diferite prin
DECIZIA nr. 118 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298156]
-
nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizărilor. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 28. Prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit
DECIZIA nr. 93 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298296]
-
chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond. ... 43. În ceea ce privește condiția caracterului veritabil și serios al problemei de drept, aceasta presupune existența unei norme susceptibile de interpretări diferite, sens în care se impune declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 44. Înalta Curte constată că, în speță, chestiunea sesizată are legătură cu soluționarea cauzei, întrucât vizează însuși obiectul concret al pretențiilor deduse
DECIZIA nr. 93 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298296]
-
Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 42. Prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 8 aprilie 2022
DECIZIA nr. 105 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298306]
-
la paragraful 50, respectiv chestiunea de drept în discuție să nu fi făcut și să nu facă obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 62. În jurisprudența sa anterioară instanța supremă a subliniat că rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată în interpretarea și aplicarea unor texte de lege diferite, dar care conțin, de fapt, una și aceeași problemă de drept, întrucât existența unei hotărâri prealabile sau a unei
DECIZIA nr. 105 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298306]
-
scadenței anticipate este tocmai o consecință a impreviziunii. ... ... 24. În fine, s-a mai arătat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestor chestiuni de drept prin decizii de speță sau decizii pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare, astfel cum rezultă din evidențele electronice ale instanței supreme. ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării 25. Instanța de trimitere a apreciat că prezentarea opiniei asupra chestiunii de drept ar echivala cu o
DECIZIA nr. 142 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298307]
-
I, nr. 905 din 21 septembrie 2021; ... – Decizia nr. 466 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 8 mai 2023. ... ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 50. În procedura de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunțat următoarele decizii relevante: – Decizia nr. 6 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 26
DECIZIA nr. 142 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298307]
-
sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. În situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat, uneori chiar diferit, o problemă de drept, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. ... 71. În cauza de față, din consultarea practicii judiciare transmise de curțile de apel rezultă că instanțele au pronunțat numeroase hotărâri cu privire
DECIZIA nr. 142 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298307]