KorAP: Find »[drukola/base=ură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...701 >

17,506 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

-l întreb, cred că nici acum nu știe prea bine sensul cuvîntului. În esență, Theo a rămas un necioplit. Maria putea să facă din el..., dar nu s-a ostenit deloc; a intrat în căsnicie cu o indiferență vecină cu ura împotriva lui și n-a vrut să lase de la ea niciodată. De ce a ținut totuși s-o treacă pe Doina pe numele ei? După ce taică-su a fost închis, ea a devenit ciudată..., și-a vîndut brățara, apoi medalionul... Noroc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
rîs în nas că n-aș fi în stare să arunc cinci mii de lei... probabil că a chiuretat-o vreodată, și știe... Doamne!, cum de-i posibil să existe o asemenea femelă, Maria Săteanu, ce-și ignoră pînă la ură propriul rod al pîntecelui?; ești treaz, Doamne?, auzi?, înțelegi?, și de ce nu-mi răspunzi?!... Nici n-am nevoie de răspunsul tău, Doamne; am avut, în schimb, parte de Cristina, fata din clipele sublime, cînd mi-a dovedit cu prisosință că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cuțit. Nu fi prost; pocherul cu-ale lui, că pe urmă, după ce doamna ne incită un pic... face un gest evaziv profesorul. Lazăr se înfurie din nou, "chiar mă crezi homo?!" și începe să bată cărțile cu iuțeală, aproape cu ură. O sută de mii și hainele contra obiectului de pe dumneata! spune el apăsat, arătînd spre chiloții profesorului și începe să împartă cărțile. Acum să te văd! rînjește Lazăr, sfărîmînd țigara între dinți. Profesorul uită să mai tremure, adunîndu-se tot asupra

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-i... că-i a lui rostește mai încet femeia, parcă înghițind cu greu nodul din gît. A lui?! Doina e-a lui!? țipă profesorul. A lui Theodor Săteanu?! Bătrîna clătină lung din cap, lăsîndu-se în voia vîntului pornit mai cu ură: Cînd dumneata ai plecat cu Maria la Operă, eu am rămas cu un muncitor, elev la seral, care venise să-mi ceară să-l iert că... Ce vrei? Nu toți sîntem ca la Evanghelie... Theo era tînăr, frumos; adusese cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
văd reacția, dar în nouăsprezece ani, cum ți-am spus, o dată nu s-a interesat, eu însă am dus povara unui copil, făcut de mama cu vreun..., nici măcar nu mi-i soră bună. Fantastic! exclamă Mihai printre dinți, aproape cu ură. Puteam să jur că Doinița nu-i a ta. Prea te porți... face el un gest deznădăjduit, apoi, oftînd, schimbă vorba: Ce-i cu pozele, de ce m-ai întrebat? Acesta-i fostul meu prieten, Teofănescu, iar acesta, prietenul său, doctorul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
siluiească. Cei întărîtați de frumoasa Evelina, soția lui Marcu, au la dispoziție aceste două femei... prezentabile rîde Maria ironică, fluturînd pozele. M-au costat douăzeci de mii, dar merită. Dacă vrei un adevărat spectacol, vino deseară... conchide ea plină de ură. Mihai rămîne sprijinit de calorifer, aproape nemișcat, cu privirea aruncată în gol, fără să înțeleagă, fără să se manifeste. Aude pașii rari ai Mariei prin încăpere, o vede cum strînge hîrtiile de pe birou băgîndu-le în sertare, îi simte parfumul același

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
lumină, dar eu cred că nu face decît să instige la răfuială continuă. Quid prodest?3 Aici, la spital, tu ești groaza femeilor care vin cu provocări, voite sau accidentale, mai ales a femeilor frumoase, nemăritate. Și știi de ce? Din ură. Nicidecum pentru că aperi legea. Le urăști pentru clipa aceea de plăcere; știi că embrionul pe care ele vor să-l expulzeze este rodul unor clipe de extaz, clipe ce tu ți le refuzi cu ostentație. Întîi, doi ani, cum ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
pămîntul, nici măcar cînd au trebuit să stea ascunși de-alde nea Toader... Să nu-mi insulți soțul! Să nu-mi insulți tu strămoșii, c-ai mei n-au dat în cap părinților, să le fie lor bine! ripostează Mihai cu ură. Tata nu și-a plecat o dată capul; a preferat să riște închisoarea, decît să semneze cerere de intrare în colectiv. A mers pînă acolo încît a modificat o adeverință de venit, cerută mie la școală, dată de cei de la Sfatul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244

pe fundalul întunecat, ca în fotografiile scoțiene retușate, în care un armăsar focos își ițește capul peste umărul personajului central. Se uită la mine și, pentru prima dată, am simțit în privirea sa altceva decât obișnuita aroganță. O sclipire de ură? Sau, în orice caz, înverșunarea pe care o simți în fața unei lovituri sau insulte, fie ea reală sau imaginată. Vocea îi răbufni din nou: — Mă analizezi, băiete, nu-i așa? Mă transformi în ceva ce nu sunt. Un personaj amuzant

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
sprijin din metrou! Sau la petreceri, în timp ce le vorbești, încercând să ți-l strecori pe sub fustele femeilor! Ești un demon, asta ești; o creatură a nopții, un distrugător, un violator. Da, asta ești - un violator!... Nenorocitule! Nenorocitul dracului... O, Doamne! Ura colora vocea profesorului ca cerneala turnată în apă. Ecoul spuselor sale mai dăinuia încă în compartimentul prăfuit, emanând val după val de agresivitate. Eram șocat. Prea șocat să mă feresc de ochii lui holbați și de buzele care împroșcau venin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
bombă de beton numită Greyhound și plasată pe un refugiu pentru pietoni de pe o arteră aglomerată. În pub se putea ajunge doar prin niște pasaje subterane puțind a urină. Pe încheieturile masive ale degetelor, bărbatul își tatuase la o mână „ură“, iar la cealaltă „indiferență“. De fiecare dată când soția cinicului proprietar de pub era însărcinată - lucru care se petrecea destul de des - spunea despre ea că „iar creează“. — Iar creează, îi raporta pe un ton neutru lui Alan, lăsându-se pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
celor mai simple și mai directe cu putință. De aceea, se simțea ca un prizonier în lanțuri, obligat să sape gropi și apoi să le umple la loc. Incapacității lui Bull de a scrie cronici de divertisment îi corespundea o ură din ce în ce mai pronunțată pentru orice formă de distracție, stand-up comedy, improvizații și alte forme de entertainment pentru public redus. Pe de altă parte, Bull continua să fie fascinat de sport. Singurul lucru pe care se temea că ar putea să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
pe la petreceri, mormăie caustică fraza „Nu face decât să proiecteze“ când cineva spunea chestii nevinovate, fără nici o legătură cu psihopatologia vieții cotidiene, de pildă „Fosta Uniune Sovietică e în rahat, să știi“. — Se poate, se poate să fie așa. Din ură de sine, Bull devenise abject. Poate că sexualitatea lui Juniper era complet subsumată nevrozei, numai că pentru el aspectul acelui mons al ei, definit artistic de rețeaua pantalonilor de ciclism Mercx, era mai mult decât putea îndura. Compară în momentul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
ofertă. În spatele celuilalt geam era o expoziție cu echipament pentru rugby. Aranjamentul de la Boots conținea un frumos picior de plastic, de culoarea caramelului, îmbrăcat în chestiile acelea care erau o adevărată încântare la atingere. În jurul său, parcă împrăștiate cu o ură pătimașă, se aflau alte accesorii din categoria ciorapilor și colanților, alcătuind un colaj senzual pe catifeaua din vitrină. Expoziția de alături era stabilă și virilă. Conținea și ea un picior de plastic lipsit de trup, numai că, în timp ce amputarea piciorului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

și se bucură de sprijinul poporului. Un alt erou al poveștii este Honggur, despre care autorii spun că întruchipa cele "99 de virtuți ale mongolilor" și toate calitățile vitejilor din stepă. El nutrea un devotament nețărmurit față de popor și o ură de neînduplecat față de inamici, avea spirit de luptător și curajul șoimului de munte. Pentru interesele statului Baomuba, el n-a pregetat nicio clipă să-și sacrifice viața. Honggur este simbolul temperamentului etniei mongole caracterizat prin abnegație, tenacitate, perseverență și cutezanță

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367

Libertatea urii Fiul Ploiitc "Fiul Ploii" Poți săți vezi uneori cuvintele pe fundul unei găleți de gunoi. Sau printr-un geam, ude, descriind orbite aproape circulare. Cuvintele tale pot căpăta o limpezime, o puritate de scriitură pe neant, în sfârșit eliberată de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
nu mai au nici un suport într-o Ungarie și o Românie legate de Washington. Li se trage pur și simplu covorul de sub picioare politicienilor care s-au adăpat ani de zile doar din antimaghiarism, antiromânism, din retorica pericolului și demagogia urii. În general, tipul de politician primitiv, duhnind a patriotism și transpirație, mândru vorbitor de engleză stâlcită sau deloc, va ieși din scenă mai devreme sau mai târziu. Apoi, vor începe să conteze tot mai mult experții. Oamenii politici vor da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
clătinau din cap, tinerii râdeau crud și fals. După ce l-am înecat într-un val de hohote, ironizându-i grosolan încă o contradicție în termeni, preotul a lăsat capul în piept, apoi a ridicat ochii și m-a privit fără ură: „Domnule Popescu, sunteți mult mai inteligent decât mine. Totuși, cred că undeva greșiți: vreți să faceți și treaba lui Dumnezeu. Cred că de asta vă frământați și vă chinuiți de unul singur. Câteodată trebuie să ne lăsăm în mâna lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
de inutilă și rău prevestitoare, încât mi-a fost și jenă s-o taxez. Sus-semnatul a încercat să explice dlui președinte că agresiunile fizice tot mai îngrijorătoare asupra unor jurnaliști au o cauză importantă în ostilitatea și disprețul mergând până la ură al prea multor politicieni față de presă. Că, dacă responsabili de rang înalt tratează așa presa, nu e deloc de mirare concluzia mafiilor locale că s-a dat liber la ciomăgit ziariști. Iar când agresorii nu sunt nici măcar găsiți de autorități

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
Pretor n-a fost omorât. Întrucât dl Iliescu nu e un ministru numit, pus, ci președintele ales al țării, n-o să mai calific eu aceste declarații - alegeți dvs., stimați cititori, cuvântul potrivit pentru ce face Ion Iliescu. Libertatea uriitc "Libertatea urii" Iisus spune să-ți iubești aproapele. Apostolul Pavel vorbește cutremurător despre iubire. Toate religiile lumii, până și Islamul în numele căruia azi se omoară oameni la metru cub, se definesc ca religii ale iubirii. Nimeni nu vorbește despre ură decât ca opusul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
Libertatea uriitc "Libertatea urii" Iisus spune să-ți iubești aproapele. Apostolul Pavel vorbește cutremurător despre iubire. Toate religiile lumii, până și Islamul în numele căruia azi se omoară oameni la metru cub, se definesc ca religii ale iubirii. Nimeni nu vorbește despre ură decât ca opusul iubirii. Textele sfinte te învață doar cum s-o înlături îndată ce-și scoate capul. Ura nu e bună decât dacă e absentă... De la o vreme încep să mă întreb dacă e chiar așa. Există destui inși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
până și Islamul în numele căruia azi se omoară oameni la metru cub, se definesc ca religii ale iubirii. Nimeni nu vorbește despre ură decât ca opusul iubirii. Textele sfinte te învață doar cum s-o înlături îndată ce-și scoate capul. Ura nu e bună decât dacă e absentă... De la o vreme încep să mă întreb dacă e chiar așa. Există destui inși care mă urăsc. În „lumea bună”, politico-gazetărească, nu printre simplii cetățeni - acolo cei mai mulți mă iubesc. Ceea ce nu e o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
sunt la îndemână, justificate și, în ultimă instanță, morale. Toate defectele, neputințele, complexele, ratările care-l rod și pe care nu e în stare să și le enumere singur, într-o cameră întunecată, le aruncă asupra ta și respiră liber. Ura ține locul talentului pe care nu-l are, al generozității de care nu e capabil, al iubirii - care n-a știut niciodată ce este. Ura ține loc de curaj - o insultă tâmpă pe care ți-o aruncă pe hârtie, stârnind

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
și le enumere singur, într-o cameră întunecată, le aruncă asupra ta și respiră liber. Ura ține locul talentului pe care nu-l are, al generozității de care nu e capabil, al iubirii - care n-a știut niciodată ce este. Ura ține loc de curaj - o insultă tâmpă pe care ți-o aruncă pe hârtie, stârnind corul altora ca el, care intonează mulțumiți „I-a zis-o!”, șterge în capul urîtorului ani de lașități și de obediențe mizere. Urându-te, potaia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
scriitor sau politicianul providenței, dar au rămas niște schilozi lipsiți de har. Ca să le faci un bine acestui soi de oameni, naște în ei ura! Fă-ți aproapele să te urască, fă-l departe, eliberează-l. Dacă reușești să stârnești ura prin simplul fapt că exiști așa cum ești, plăcut vei fi în ochii lui Dumnezeu. Sfânta Scriptură spune că până la aproapele tău să-l iubești pe Dumnezeu. Dar dacă l-ai face și pe El să te urască? Ura poate însemna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]