7,058 matches
-
o „monstruozitate poetică”. Mai vii și venind cu siguranță din medii nearistocratice sunt satirele și parodiile (precum celebra Poulologos), ca și numeroasele texte populate de păsări, animale ori fructe, toate ascunzând sub învelișul parabolelor țeluri critice și combative. Și epica uzează mult de vers. Sunt la modă romanele și povestirile versificate („sedii” ale „materializărilor” ficționare), multe de inspirație și model apusene, chiar atunci când puneau în mișcare eroii din Antichitatea greacă. O Ahileiadă (e drept, din secolul al XV-lea) maschează fondul
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Semnează în „Gândirea” (redacția clujeană), „Adevărul literar și artistic”, „Glasul nostru” (Bacău) sau „Însemnări ieșene”, cu reveniri, după al doilea război mondial, în „Torța”, „Viața românească”, în „Universul” (la rubrica „Mișcarea în magistratură”). Sub pseudonimul Grigore Filip, de care mai uzase în „Opinia” din Iași, în anii interbelici, ia parte la dezbateri ce vizează cultivarea limbii, inițiate de revista „Cum vorbim”. Hrănit de energii primordiale, peisajul agrest trimite încă, la B., discrete semnale, până la margini obscure, „viclene” de târg, la pragul
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
în practică rețeta ideală spre care năzuiește prozatorul. Cartea de la Metopolis este deci, într-o latură a sa, un metaroman, arătând cum se plănuiește, se face și se citește literatura. Pe alocuri, romancierul își descrie tehnica recurgând la cuvintele altora, uzând deci de cunoscutul joc între text și subtext detectat de Marosin la Metopolis. Dacă recurge la figurile simbolice de creatori și de comentatori care se întâlnesc la tot pasul în universul fictiv, B. o face ca să aducă în discuție alternativele
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
greutatea în mod egal asupra genunchiului. Este cauzată de obicei de o mișcare de torsiune - deseori, cu piciorul așezat pe toată talpa și cu genunchiul flectat parțial (de exemplu, la ridicarea de greutăți sau la tenis). Cu vârsta, meniscul se uzează și poate fi lezat mai ușor. Este rară la copiii mici. Tratamentul este în primul rând chirurgical, urmat de un proces de reeducare ce începe prin contracții izometrice pentru cvadriceps. După ziua a opta, se poate trece la mobilizarea articulației
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Dar, Împingând ușa casei de oaspeți, cea cu luminator, eram conștientă de contraste. Camera aceea asemenea unei cutii, fără nici o Înfrumusețare sau pretenție, camera care se voia atemporală sau În afara istoriei, și acolo, În mijlocul ei, bunica mea atât de istorică, uzată de timp... Totul din Middlesex vorbea despre uitare și totul la Desdemona dezvăluia neputința de a scăpa de amintiri. Stătea rezemată de mormanul de perne, transpirând vapori de jale, dar cu blândețe. Aceasta era semnătura bunicii mele și a doamnelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
deasupra nasului. Nu răspunde pentru moment. Există și această posibilitate. Cea mai verosimilă de altminteri, pentru că Livia, în ura ei, este necruțătoare. Iar Libo n-a făcut niciodată un secret din preocupările lui oculte. Scribonius Libo insistă: — Principele nu poate uza de puterea lui tribuniciană ca să in tervină? Asinius Gallus clatină din cap. Augustus se va feri să se im plice pe față. — Legal, nu are această putere. Dreptul de grațiere nu apar ține principelui, ci Senatului. — Ca și cum n-ar fi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
plătiți, mațe-fripte în căutarea unei mese bune, poeți a căror singură resursă de trai este spiritul... — În țarina săracă, stăpâne, nici taurul nu se silește, îi întrerupe gândurile un individ numai piele și os, înfășurat într-o togă jerpelită și uzată până la urzeală. Germanicus îl recunoaște imediat. Clutoricus Priscus. Poet talentat și inteligent. Scrierile lui, pline de ironie și sarcasm, nu sunt lipsite de originalitate. Iar despre el a vorbit întotdeauna cu respect. — Dacă trupul mi-ar fi mai puțin nevolnic
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
frunte numai un ochi, mare cât o sită și, când îl deschidea, nu vedea nimica; da chior peste ce apuca. Iară când îl ținea închis, dar fie zi, dar fie noapte, spunea că vede cu dânsul în măruntaiele pământului.” Naratorul uzează un limbaj comic, cu influențe satirizante, în încercarea de a amuza publicul cititor. Prin intermediul uriașului, el transmite receptorilor un mesaj degajat, aproape de luare în râs, la vederea ființei aparent înspăimântătoare. Personajul se autocaracterizează ca o entitate căreia „toate lucrurile mi
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
dobrogenii nu au Curtea cu Jurați"2488. Având în vedere toate aceste aspecte, Ioan N. Roman considera că în Dobrogea "drepturile puterii centrale sunt nemărginite, iar reprezentanții acestei puteri au dat dovezi, mai ales în ultimele vremuri, că vor să uzeze de aceste drepturi"2489. Argumentând necesitatea acordării drepturilor politice locuitorilor Dobrogei, Ioan N. Roman afirma că "județul Tulcea e pe jumătate populat de români, iar în județul Constanța, această proporție e cu mult mai mare, aici aproape 2/3 din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ionescu, licențiat în Drept, la plasa Ostrov, în locul domnului M. Bucureanu, demisionat"3142. La scurt timp de la aceste numiri, în perioada 8-14 noiembrie 1912, au fost organizate de către noul guvern alegeri parlamentare în cursul cărora "cetățenii României din dreapta Dunării vor uza pentru întâia oară de drepturile lor politice"3143. Într-un articol publicat în Conservatorul Constanței din 28 octombrie 1912 Ion Bentoiu arăta că "de acum înainte, senatorii și deputații Dobrogei vor fi purtătorii de cuvânt care vor spune celor mari
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
răci destul ca s-o poată bea, și atunci o bău dintr-o-nghițitură. — Ești o femeie bună, spuse. Nu mă lua În seamă. Îl privi cu fața ei cunoscută și admirată În Spur și În Town & Country, doar puțin uzată de la băutură, puțin uzată de la pat, atâta că În Town & Country nu-i puteai vedea sânii ăia frumoși și coapsele vrednice și mâinile cu palmele mici, ușoare și mângâietoare, și cum se uita la zâmbetul ei faimos, simți moartea apropiindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o poată bea, și atunci o bău dintr-o-nghițitură. — Ești o femeie bună, spuse. Nu mă lua În seamă. Îl privi cu fața ei cunoscută și admirată În Spur și În Town & Country, doar puțin uzată de la băutură, puțin uzată de la pat, atâta că În Town & Country nu-i puteai vedea sânii ăia frumoși și coapsele vrednice și mâinile cu palmele mici, ușoare și mângâietoare, și cum se uita la zâmbetul ei faimos, simți moartea apropiindu-se din nou. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și unele erau acoperite cu fețe de masă roșii cu dungi albe. Pe celelalte erau fețe de masă albastre cu dungi albe și pe toate erau așezate coșulețe cu covrigei. Scaunele erau cioplite-n lemn, dar erau comfortabile pentru că erau uzate. Pe perete era o pendulă, În capătul celălalt al Încăperii era barul de zinc, și afară ningea. Doi conductori beau vin nou la masa de sub pendulă. Un altul intră și anunță că Simplon-Orient Expres sosise la Saint-Maurice cu o oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cafeneaua gării din Territet era un pic cam prea cald. Luminile străluceau În mesele șterse. Pe ele erau coșulețe cu covrigei și suporturi pentru paharele de bere, ca să nu lase semne pe lemn. Scaunele erau făcute din lemn, dar erau uzate și confortabile. Pe perete era o pendulă, În capătul celălalt al camerei era un bar, și afară ningea. Un bătrân Își bea cafeaua la masa de sub pendulă și citea ziarul de seară. Un conductor intră și anunță că Simplon-Orient Expres
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
distrat cum lăsa să pară. Ca și cum ar fi fost o întîmplare, mâinile lui tremurau pe farfurie, pe pâine, pe furculiță, făceau cu repeziciune înconjurul mâncării din față. l-am invidiat această precizie, eu, care văd, care pot așa de ușor uza de toate mijloacele de investigație, și care nu știu nimic! Astăzi am făcut noi descoperiri asupra mea, și absolut surprinzătoare. Un bleu: " Sosit ieri seara și plec azi la 5 spre Londra. Fii atunci la Gara de Nord. Radu". Radu era un
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
a celor care se numesc absurde. Față de această variantă, există o alta doctă, cu aparențe savante. Căci atras de unele doctrine în vogă, omul caută săși justifice rațional credințele sale excen trice. Caută să le ofere o anume legitimitate, încât uzează de explicații dintre cele mai stranii. Cu privire la vise, stoicii sunt siguri de puterea lor divinatorie. Numai că argumentele pe care le aduc sunt adesea contradictorii. nu-și mai pun întrebări cu privire la realitatea și limitele acestei puteri, nici cu LIMITE ALE
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Cezar este un număr prim“). Carnap oferă o listă de termeni pe care îi consideră fără semnificație: „principiu“, „Dumnezeu“, „idee“, „absolut“, „necondiționat“, „infinit“, „ființă“, „neființă“, „ființă în sine“, „lucru în sine“, „spirit obiectiv“, „esență“, „emanație“, „manifestare“, „eul“, „non-eul“ etc. A uza de acești termeni înseamnă a face loc, în neștire, nonsensului ca atare. Gravă e situația când o pro poziție aparentă e rostită cu pretenția că are sens, că spune ceva semnificativ. Gravitatea maximă e însă atinsă prin contra dicție totală
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ascundă ceea ce violentează privirea și înțelegerea însăși. Coșeriu se apropie deopotrivă de unele con siderații ale lui Noica, filozoful observând la un moment dat că ființa omenească nu poate fi doar absurdă, pur și simplu absurdă. Antropologia de astăzi ar uza de un concept sărac de rațiune, ca și când ar fi vorba de o atitudine logică. De pildă, când vorbește despre om ca ființă în lume, căzută sau absurdă, crede că astfel de determinații exced orice formă de raționalitate.<ref id="140
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
indecisă pe care o reprezintă viața omenească. s-a conturat între timp și o altă interpretare, ce caută să facă legătura între logica probabilului din tradiția aristotelică și logica paradoxală a învățatului creștin. Întrucât invocă frecvent atitudinea rațională, Tertulian ar uza în aceste fraze de un raționament probabil(ist). Astfel, dacă pentru Marcion întruparea Domnului este improbabilă, Tertulian consideră că tocmai această improbabilitate justifică acceptarea certitudinii sale. Spunând că Hristos a înviat din mormânt, consideră acest lucru cert tocmai deoarece este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
este neputința de aL înțelege (Apologeticum, XVII, 2-3). În fața puterii sale, omul resimte ceva cu neputință ca atare (impossibile), copleșitor și minunat. Vorbind în acest fel, nu cred că Tertulian lasă deoparte pu terea rațională de înțelegere proprie omului. Nu uzează de o logică spectaculoasă doar pentru scandalul ei, întrucât ar veni în contradicție șocantă cu logica celui opus. Nu caută să spună că faptul nebunesc devine credibil prin chiar nebunia PARADOX ȘI NONSENS 157 lui. Nu frumusețea gratuită a unor
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
192. Spune singur acest lucru: „Toți se străduiesc, vezi bine, să afle cei legea [...].“ Își ia cu sine la drum multe lucruri, în țelegând bine că va fi o cale lungă. Deși simplu în credința sa, se vede nevoit să uzeze de unele mici trucuri („Omul, care luase multe lucruri cu el la drum, folosește totul, oricât ar fi fost de prețios, pentru a l mitui pe portar“). Însă nu i se îngăduie să treacă dincolo, fiindu-i amânată în multe
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cu totul absurd, fie ordinea ca atare a istoriei, fie existența omenească în ea însăși. Însă, cu astfel de interpretări, absurdul este luat mai ales în accepțiunea sa comună: ceva ilogic și teribil, copleșitor. Este o accepțiune de care se uzează frecvent spre a se numi răul din această lume. Firește, dacă vom lua în seamă doar ceea ce suportă omul de la țară, faptul că nu i se permite să intre, nu i se spune nimic sigur, nu se răspunde în nici un
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
a celor care se numesc absurde. Față de această variantă, există o alta doctă, cu aparențe savante. Căci atras de unele doctrine în vogă, omul caută săși justifice rațional credințele sale excen trice. Caută să le ofere o anume legitimitate, încât uzează de explicații dintre cele mai stranii. Cu privire la vise, stoicii sunt siguri de puterea lor divinatorie. Numai că argumentele pe care le aduc sunt adesea contradictorii. Nuși mai pun întrebări cu privire la realitatea și limitele acestei puteri, nici cu LIMITE ALE COMPREHENSIUNII
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Cezar este un număr prim“). Carnap oferă o listă de termeni pe care îi consideră fără semnificație: „principiu“, „Dumnezeu“, „idee“, „absolut“, „necondiționat“, „infinit“, „ființă“, „neființă“, „ființă în sine“, „lucru în sine“, „spirit obiectiv“, „esență“, „emanație“, „manifestare“, „eul“, „noneul“ etc. A uza de acești termeni înseamnă a face loc, în neștire, nonsensului ca atare. Gravă e situația când o pro poziție aparentă e rostită cu pretenția că are sens, că spune ceva semnificativ. Gravitatea maximă e însă atinsă prin contra dicție totală
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ascundă ceea ce violentează privirea și înțelegerea însăși. Coșeriu se apropie deopotrivă de unele con siderații ale lui Noica, filozoful observând la un moment dat că ființa omenească nu poate fi doar absurdă, pur și simplu absurdă. Antropologia de astăzi ar uza de un concept sărac de rațiune, ca și când ar fi vorba de o atitudine logică. De pildă, când vorbește despre om ca ființă în lume, căzută sau absurdă, crede că astfel de determinații exced orice formă de raționalitate.<ref id="140
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]