1,698 matches
-
trehalozei Biovar 2 Biovar 2-A Biovar 2- T - + + Utilizarea inozitei + - + Utilizarea D- ribozei - - + Activitate pectolitică scăzută scăzută ridicată Determinarea rasei Rasa se poate determina (Buddenhagen et al., 1962) în baza testelor de patogenicitate la plantele de tomate sau la vinete și la plantele de tutun și printr-un test de reacție de hipersensibilitate (HR) la frunzele de tutun (Lozano și Sequeira, 1970): Rasă* 1 2 3 Reacția la: - plante de tomate/vinete ofilire nici o reacție Ofilire - plante de tutun ofilire
jrc3681as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88841_a_89628]
-
de patogenicitate la plantele de tomate sau la vinete și la plantele de tutun și printr-un test de reacție de hipersensibilitate (HR) la frunzele de tutun (Lozano și Sequeira, 1970): Rasă* 1 2 3 Reacția la: - plante de tomate/vinete ofilire nici o reacție Ofilire - plante de tutun ofilire nici o reacție Nici o reacție - frunze de tutun necroză (48 de ore) și ofilire (7-8 zile) HR (12 - 24 ore) cloroză (2-8 zile) * rasa 4 (patogenă pentru ghimbir și alte câteva plante gazdă
jrc3681as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88841_a_89628]
-
în controalele pozitive. Testul de placare selectivă este pozitiv dacă sunt izolate colonii caracteristice de Ralstonia solanacearum. 6. Testul de probă biologică În baza Janse, 1988. 6.1 Se utilizează până la 10 plante test de răsad de tomată sau de vinete în stadiul celei de a treia frunze adevărate pentru fiecare eșantion. Plantele de test nu se udă cu 24 de ore înaintea inoculării. 6.2 Se distribuie 100 μl de extract concentrat resuspendat între plantele de test. Se inoculează în
jrc3681as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88841_a_89628]
-
de exemplu lamele de imunofluorescență, și - toată documentația relevantă, până la finalizarea respectivei metode. 2. În cazul confirmării organismului, ar trebui să se păstreze să și conserve în condiții corespunzătoare: - materialul prevăzut în alin. (1), și - un eșantion din tomata sau vânăta infectată inoculată cu extractul de plantă sau tubercul, dacă este cazul, și - cultura izolată a organismului, până cel puțin o lună după procedura de notificare prevăzută în art. 5 alin. (2). ANEXA IV Elementele din investigația prevăzută în art. 5alin
jrc3681as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88841_a_89628]
-
7 LEGUME, PLANTE, RĂDĂCINI ȘI TUBERCULI ALIMENTARI Note: 1. Prezentul capitol nu cuprinde plante furajere de la poziția nr. 1214. 2. În cadrul pozițiilor nr. 0709, 0710, 0711 și 0712, prin "legume" se înțeleg și ciupercile comestibile, trufele, măslinele, caperele, dovleceii, dovlecii, vinetele, porumbul dulce (Zea mays, varietatea saccharata), ardeii din specia Capsicum sau din specia Pimenta, chimenul, pătrunjelul, asmățuiul, tarhonul, cresonul, hreanul, origanul (Majorana hortensis sau Origanum majorana). 3. Poziția nr. 0712 cuprinde toate legumele și zarzavaturile uscate de felul celor de la
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
dacă există în contabilitatea exploatației. 335. Varză, conopidă, broccoli etc. 336. Legume pentru frunze (praz, spanac, salată etc.). 337. Tomate 375. Porumb dulce (dacă există date în contabilitatea exploatației) 338. Legume cultivate pentru fructe sau flori altele decât tomatele : dovlecei, vinete, castraveciori, ardei etc. De asemenea porumbul zaharat dacă nu este înregistrat la rubrica 375. 339. Legume cultivate pentru rădăcină, bulbi sau tuberculi (cu excepția cartofilor) 340. Legume păstăi (mazăre, fasole etc., cu excepția lintei și năutului) 341. Fructele plantelor neperene (căpșuni, pepeni
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
05 (*) 0,02 (*) Usturoi 0,5 Ceapă 0,5 Ceapă franțuzească (șalotă) 0,5 Ceapă verde 5 Altele 0,01(*) (iii) LEGUME CU FRUCT 0,05 (*) (a) (a) Solanacee 2 (a) Pătlăgele roșii 0,5 1 (a) Ardei 1 (a) Vinete 0,05 (*) 0,02 (*) (a) Altele (b) Cucurbitacee - cu coajă comestibilă 0,05 (*) 0,2 Castraveți 1 Castraveciori 5 Dovlecei Altele 0,01(*) (c) Cucurbitacee - cu coajă necomestibilă 1 0,3 0,5 Pepeni galbeni Dovleci Pepeni verzi Altele (d
jrc5109as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90277_a_91064]
-
a se obține un control adecvat corespunzând unei bune practici agricole, aplicate în așa fel încât reziduurile la recoltare, sacrificare sau după depozitare, după caz, să fie reduse la minim. (6) S-au obținut date noi privind utilizarea azoxistrobinei pentru vinete, ardei, ovăz, hamei, mazăre (proaspătă și uscată) și privind utilizarea kresoxim metilatului pentru asparagus, căpșune și alte fructe mici și boabe. Aceste date noi au fost evaluate și se consideră oportună revizuirea nivelurilor maxime provizorii de reziduuri fixate pentru aceste
jrc5120as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90288_a_91075]
-
suedezi Napi Igname (Cartofi dulci) Altele (ii) LEGUME CU BULB 0,05 (p) (*) 0,05 (p) (*) Usturoi Ceapă Ceapă verde Ceapă de primăvară Altele (iii) LEGUME FRUCTIFERE (a) Solanacee Roșii 2 (p) 0,5 (p) Ardei 2 (p) 1 (p) Vinete 2 (p) 0,5 (p) Altele 0,05 (p) (*) 0,05 (p) (b) Cucurbitacee - cu coajă comestibilă 1 (p) 0,05 (p) Castraveți Castraveți cornișon Dovlecei Altele (c) Cucurbitacee - cu coajă necomestibilă 0,5 (p) 0,2 (p) Pepeni Dovlecei
jrc5120as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90288_a_91075]
-
8,91 9,78 10,65 11,52 12,39 Piersici 22,53 7,88 8,61 9,35 10,08 10,81 11,54 Pere 14,83 4,65 5,01 5,37 5,73 6,09 6,44 Vinete 7,62 2,33 2,59 2,86 3,12 3,39 3,65 Portocale 15,85 1,52 1,59 1,65 1,72 1,78 1,85 Mandarine 17,48 1,33 1,96 2,59 3,22
jrc3815as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88977_a_89764]
-
locuitorii comunei noastre, chiar din cele mai vechi timpuri s-au ocupat mai puțin cu agricultura. Dintre cereale, singurul cartoful și porumbul se cultivă în grădinile închise și nu departe de casă;iar dintre legume: ceapă, fasole, usturoi, varză, roșii, vinete, etc. în grădina de zarzavat în jurul locuinței. Este cunoscut faptul că majoritatea locuitorilor din comună au fost clăcași și o parte moșneni, iar prin legea rurală din 1864, un număr de 174 clăcași au fost împroprietăriți din moșiile proprietarilor Barbu
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
secolului al XIX-lea, portul popular racovicean s-a caracterizat prin simplitatea sa, majoritatea pieselor sale componente fiind produse ale gospodăriei propri. La costumul femeiesc, piesele „de rezistență” au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, „"șurțele"” (șorțurile) negre sau „"vinete"” , în două sau trei foi, catrințele roșii, „românești” sau „oacheșe” , iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
nivel de familii și se desfășoară atât în câmp deschis cât și în grădini legumicole. Legumicultura profită de o zonă cu climat temperat și astfel este una variată și exclusiv naturală. Specii de legume cultivate cu preponderență sunt morcovi, pătrunjei, vinete, ceapă, tomate etc. și se cultivă în solarii și pe câmp. Pomicultura nu se bucură de o exploatare controlată, ea fiind prezentă la nivelul de pomi fructiferi răzleți, dar există și 20 ha de livadă intensive de pruni și cireși
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt înființate culturi de pawlonia ,un arbore cu creștere rapidă, originar din Chină
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
considerabilă începând cu deceniul șapte când s-au introdus culturile protejate cu solarii, fapt ce a permis realizarea mai multor culturi într-un singur an pe același teren. Culturile legumicole cele mai des întâlnite sunt cele de roșii, varză, ardei, vinete, salată și castraveți. Apropierea de capitala țării, București, a adus în comuna Jilava și unități industriale. În perioada interbelică funcționau trei fabrici : Bumbăcăria Românească Jilava, Fabrica de cărămidă și Fabrica de cauciuc Mira. În anii regimului comunist cele trei unități
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
Roșia (pătlăgica roșie sau mai rar tomata), numită științific "Solanum lycopersicum", este o plantă din familia Solanaceae, apropiată pe linie genetică de următoarele plante, de asemenea originare din "Lumea Nouă": tutun, ardei, cartof, vânătă și physalis alkekengi. Roșia este o plantă nativă a sudului Americii de Nord și nordului Americii de Sud, având un areal natural de extindere din centrul Mexicului până în Peru. Este o plantă perenă, crescută adesea în climate temperate ca o plantă anuală, atingând frecevent
Roșie () [Corola-website/Science/308106_a_309435]
-
a acestui fel de mâncare este dealtfel și versiunea care s-a impus în gastronomie. Tradițional, musacaua este pregătită din straturi de carne tocată (sau mărunțită cu cuțitul) de miel sau orice altă carne roșie, în alternanță cu felii de vânătă prăjită sau cartof, cu felii de tomate și sos alb. Ingredientele se pun într-un vas adânc și larg, se coc în cuptor și produsul, musacaua, se servește bucăți mari, permițând să se observe alternanța straturilor de legume și de
Musaca () [Corola-website/Science/307774_a_309103]
-
în cuptor și produsul, musacaua, se servește bucăți mari, permițând să se observe alternanța straturilor de legume și de carne. În versiunea turcească, musacaua nu se prezintă în straturi. ua turcească este pregătită din legume fierte în aburi sau prăjite, vinete, ardei gras, roșie, ceapă, toate amestecate cu carne tocată. Este servită cu sos de iaurt și pilaf de orez. În versiunea originală, arăbească, musacaua este un fel de mâncare servit rece, un fel de salată compusă în principal din tomate
Musaca () [Corola-website/Science/307774_a_309103]
-
gras, roșie, ceapă, toate amestecate cu carne tocată. Este servită cu sos de iaurt și pilaf de orez. În versiunea originală, arăbească, musacaua este un fel de mâncare servit rece, un fel de salată compusă în principal din tomate și vinete, și este servită la începutul mesei, ca antreu. În versiunea sa balcanică, adică în Bulgaria, România, Croația, Muntenegru, Serbia, Macedonia, acest fel de mâncare poate fi gătit și cu cartofi, în loc de vinete. Sunt cunoscute și variante în care stratul de
Musaca () [Corola-website/Science/307774_a_309103]
-
de salată compusă în principal din tomate și vinete, și este servită la începutul mesei, ca antreu. În versiunea sa balcanică, adică în Bulgaria, România, Croația, Muntenegru, Serbia, Macedonia, acest fel de mâncare poate fi gătit și cu cartofi, în loc de vinete. Sunt cunoscute și variante în care stratul de legume este compus din dovlecei, morcovi și cartofi. Cu toate că are un nume arăbesc, în general este considerată un fel de mâncare de proveniență grecească. În varianta standard de musaca, cea care se
Musaca () [Corola-website/Science/307774_a_309103]
-
este compus din dovlecei, morcovi și cartofi. Cu toate că are un nume arăbesc, în general este considerată un fel de mâncare de proveniență grecească. În varianta standard de musaca, cea care se prezintă în straturi delimitate, stratul de bază este din vinete prăjite în ulei de măsline, stratul de mijloc este compus din carne, de obicei de miel, pregătită înainte prin prăjire cu ceapă, usturoi, tomate și ierburi aromatice (dafin, cimbru, oregano) și alte condimente (scorțișoară, nucșoară, condimente arăbești, piper negru), iar
Musaca () [Corola-website/Science/307774_a_309103]
-
lactate. Astfel, carnea poate fi înlocuită cu ciuperci sau orice altă legumă care se pretează a fi tocată mărunt și condimentată bine, și se pune în vasul de copt netapetat cu unt, dar între două staturi clare de legume felii, vinete sau cartof.
Musaca () [Corola-website/Science/307774_a_309103]
-
semințe comestibile - Fructe congelate și alte fructe conservate și produse pe bază de fructe, inclusiv produse omogenizate pentru sugari, preparate dietetice și ingrediente culinare bazate exclusiv pe fructe Exclusiv: Legume cultivate pentru fructele lor, cum ar fi roșii, castraveți și vinete (01.1.7); gemuri, marmelade, compoturi, jeleuri, piureuri și paste de fructe (01.1.8); părți ale plantelor conservate în zahăr (01.1.8); sucuri de fructe (01.2.2); concentrate și siropuri de fructe pentru uz culinar (01.1
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
5 0,1 0,1 Ceapă de primăvară 5 0,1 Altele 0,01* 0,05* 0,05* 0,05* (iii) LEGUME-FRUCTE (a) Solanacee 2 0,5 0,5 0,5 0,2 Tomate 0,5 1x Ardei 0,2x Vinete 0,5 Altele 0,1* 0,05* (b) Cucurbitacee cu coaja comestibilă 0,05* 0,05* 0,2 0,1 Castraveți 0,5 1 0,2 x Cornișoni 5 Dovlecei 0,3 Altele 0,1* 0,01* 0,05* (c
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88861_a_89648]
-
xDacă acest nivel nu este confirmat sau modificat de o directivă, limita de detecție se aplică de la 1 iulie 2000. ANEXA D 1. Acefat Produsul Conținutul maxim de reziduuri Fructe semințoase 1 Piersici 0,2x Prune 2 Ardei 0,02* Vinete 0,5 Castraveți 0,02* Varză (dezvoltarea inflorescenței) 2 Varză (dezvoltarea frunzelor) 0,02* Fasole (păstăi) 3 Mazăre (păstăi) 3 Fasole (boabe) 0,02* Mazăre (boabe) 0,02* Anghinare 0,2 Praz 0,02* Fasole uscată 0,02* Mazăre uscată
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88861_a_89648]