3,016 matches
-
Tochiță, „ Ne-au dus păgânii la moarte”, de Aurora Bejan, „Păgâni au fost și de-ai noștri, nu numai veneticii” de Procopie Meglei, „Am fost suspectați în 1941, nu suntem crezuți nici acum” de Vasile Plăvan, „Amintiri din lagărul de la Vadul Siretului” de Dragoș Hahon. După fiecare material citit din „Golgota neamului românesc” ai parcă chemarea să te întorci și să repeți ceea ce spunea într-o tabletă a sa Dumitru Covalciuc: „apa trece, pietrele rămân”. Fiecare volum străbătut din Țara Fagilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu căldura vocii sale, fiind ascultat cu fiori și de cei care nu-i cunoșteau limba, depășind la distanță mare orice rival, după toate acestea să schimbe tot și să o ia de la început. Și nu oricum, ci departe de vadul de pe Victoriei și publicul ei select, departe de localurile celebre oricum prin istoria lor, dorind să vadă dacă este chiar cel mai important nume al scenei și lumea l-ar urma oriunde. Sigur, și banii au contat. Dar lui banii
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
necurat, a venit și a căzut la picioarele Lui. Și femeia era păgână, de neam din Fenicia Siriei [...]. (Marcu, VII, 24-26) Drumul spre Tyr nu se aseamănă deloc cu cele din Israel: cratere în mijlocul carosabilului, poduri distruse, deviații, treceri prin vaduri, îngrămădiri de vehicule. Reparațiile vor lua timp. De-a lungul lor, de fiecare parte, case de ciment brut pe jumătate înălțate își exhibă tijele de fier beton în locul etajelor superioare. Sunt locuite, în cea mai mare parte a lor, dar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Vulpe Neculai Aramă Mihai Stângaciu Isac Mereacre Popa Nicoară Rugină, șatrar Buzdugan Alexa din Cotnar Ștefan Murguleț nepotul pivnice Pavăl Călătoru rului Savin în sat la Grijalovi Siliștea lui Oțel, a lui o nișă la frunte și cu Petrilă Armășel vad de mură, loc de pri Pe Bârlăzel... Toplița Surlariu sacă și grădină de Braniștea domnească... jumătate pomăt Păstrăv Lohănaș din Copăceana I-a aprins casele și heiurile Gangur Dumitrașcu Fulger diacu Comisul Neagu 66-70 Stolnic Luca tăiat la Vaslui? deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
privea cu ochiul chior și tânguirile le asculta cu urechea surdă. Îndată după războiul cel mare european, când s-au adunat frații într-o graniță, au prins a ieși la drumul mare dușmani care vămuiau pe călători și neguțători. La vadul Prutului din preajma Ștefăneștilor, o tabără de cară negustorești a fost oprită de răufăcători. Starostea hoților a început a cerceta și a vămui. Negustorul din coada convoiului se gândește să dosească banii pe care îi avea și-i vâră într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
loc și acel domn împotriva căruia ar merge Turcul. Și, totuși, în nădejdea lor, a urmat împotriva mea (Ștefan), ceea ce am spus. Pentru că, dacă n-ar fi fost aceasta, din două lucruri unul: sau m-aș fi împotrivit dușmanului la vad și nu l-aș fi lăsat să treacă, sau, dacă aceasta mi-ar fi fost cu neputință, aș fi căutat să scap pe oamenii țării mele și n-aș fi suferit atâta pagubă. Dar ei m-au lăsat singur, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
menținerea conștiinței de neam. Nu era puțin lucru ca pe cetate să fâlfâie steagul Moldovei, iar în unele localități ca Târnăveni, Bazna și Boian să apară stema Moldovei pe cahle sau sculptată în piatră. Pe domeniul Ciceului, bisericile ortodoxe de la Vad, Ciceu și Mihăești intrau sub stăpânirea domnului, ca și biserica din Feleac, ridicată pe locul unei vechi biserici de lemn, cu ajutorul domnului. Emanciparea de sub suzeranitatea polonă a avut un răsunet internațional, regele polon prezentând cazul în fața scaunului pontifical ca pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan cel Mare se arată că armata polonă a venit până la Coțmani și de acolo, leșii „au năvălit la Șipinți. Iar între timp, domnul Ștefan voievod a întărit și orânduit o strajă și i-a trimis împotriva leșilor la vadul de la târgul Cernăuților, pe râul Prut”. După care în Letopiseț, se spune că polonii au venit asupra cetății Suceava. De curând, însă, a apărut un studiu prin care se demonstrează că regele s-a retras pe unde a venit, adică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poloni, Wapowski și Bielski, și în Kronika polska, lupta cu mazurii s-ar fi dat la satul Sepnice (Șipinți). Grigore Ureche credea că la Șipinți a avut loc lupta dintre oastea craiului și moldovenii, care-i așteptau pe poloni la vadul Prutului, cu cete foarte mari, cum scrie Wapowski. După care, regele, bolnav de friguri, s-a odihnit la Prut și la Cernăuți timp de trei zile. Lupta de la Vadul Prutului trebuie să fi fost grea, mai ales pentru poloni. Traversarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintre oastea craiului și moldovenii, care-i așteptau pe poloni la vadul Prutului, cu cete foarte mari, cum scrie Wapowski. După care, regele, bolnav de friguri, s-a odihnit la Prut și la Cernăuți timp de trei zile. Lupta de la Vadul Prutului trebuie să fi fost grea, mai ales pentru poloni. Traversarea unui râu nu reprezintă un obstacol greu de netrecut, mai ales când este vorba de o armată foarte numeroasă, cum era cea polonă. Cel care trece apa prin vad
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vadul Prutului trebuie să fi fost grea, mai ales pentru poloni. Traversarea unui râu nu reprezintă un obstacol greu de netrecut, mai ales când este vorba de o armată foarte numeroasă, cum era cea polonă. Cel care trece apa prin vad nu mai poate păstra o anumită ordine de bătaie și, în mod obișnuit, el este cel care suferă pierderi însemnate, până reușește să-și organizeze un dispozitiv de luptă pe celălalt mal. Wapowski scrie despre lupta dată pe malul Prutului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajute să-și recapete tronul. În cazul în care regele Ungariei și al Boemiei și regele Poloniei vor merge împotriva turcilor, atunci Ioan Albert și frații săi „au să treacă împotriva țărilor împăratului turcesc tot pe Dunăre și anume la vadul ce se cheamă Oblucița”, sau pe unde se vor înțelege cei doi crai cu Ștefan. Faptul că în tratat se menționează că Ștefan trebuia să fie consultat în legătură cu deplasarea armatei polone, constituie și asta o dovadă că regele polon încălcase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
personală. A existat și un domeniu proprietate particulară a lui Ștefan cel Mare, format din mai multe sate, așa cum reiese din mai multe documente. La 20 septembrie 1479, domnul dăruia Mitropoliei Sucevei “satele noastre adevărate, anume Vereșcecanii, pe Siret, la vad” și satul Ungureni, primind, în schimb, satul Jivcovul de Jos, pe care îl dăruia mânăstirii Putna. La 3 aprilie 1488, domnul dăruia mânăstirii Putna “satul nostru propriu, anume Cozminul”. La 26 noiembrie 1499, Ștefan cel Mare face un schimb de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
își întemeieze sate și anume: Cozareuți, probabil lângă Terebne, Vedinți (Viadici - face parte din orașul Edinți), Polzalăuți, Micicova, Nesteacăuți - care nu au putut fi identificate. Ele s-ar fi aflat între Terebne și Edinți. Cupcici mai primea locuri, Mihalăuți, la Vadul de Piatră, și alte locuri de cealaltă parte a Ciuhrului, la Vadul de Piatră și la Hacisce Lese, locuri neidentificate din regiunea deluroasă și împădurită între Ciuhur și Racovăț. La 15 iunie 1431, din cele 14 sate întărite lui Cupcici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
parte din orașul Edinți), Polzalăuți, Micicova, Nesteacăuți - care nu au putut fi identificate. Ele s-ar fi aflat între Terebne și Edinți. Cupcici mai primea locuri, Mihalăuți, la Vadul de Piatră, și alte locuri de cealaltă parte a Ciuhrului, la Vadul de Piatră și la Hacisce Lese, locuri neidentificate din regiunea deluroasă și împădurită între Ciuhur și Racovăț. La 15 iunie 1431, din cele 14 sate întărite lui Cupcici, numai 10 făcuseră parte din moșia acestuia. Acest domeniu nu era unitar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate, iar într-un document îi este întărit un sat. Patru sate le sunt întărite lui Neagu vornic și lui Tăbuciul Mititelul și fratelui său Fărcea. Într-un uric, se menționează întărirea a cinci sate, plus o jumătate de sat, vad și mori. Panului Hărman îi este întărită moșia formată din șapte sate, moșie care în 1516 se împarte între fiicele sale, Felina și Drăghina, soția dregătorului Cozma Șarpe. Este menționată și întărirea de către Ștefan cel Mare a unei moșii alcătuită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
decembrie 1428, Bașotă Manoil dăruia mânăstirii satul Bașoteni. La 31 august 1429, Alexandru cel Bun dăruia iezerul Zagorna, iar carele trimise de mânăstire după miere, sau “după oricare lucru, oricând să nu li se ia vamă nicăieri și nici la vad să nu li se ia nimic.” La 1 septembrie 1429, era reîntărit privilegiul anterior și domnul dăruia un obroc anual de 12 buți de vin din desetina Neamțului. Călugării trebuia să îi cânte liturghie domnului în fiecare joi, săptămânal și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înainte. La 12 decembrie 1455, domnul întărește mânăstirii satul Băloșești, în urma judecății cu boierul Gostilă. La 20 decembrie 1455 se dă un privilegiu de întărire pentru satul Băloșești. La 1 martie 1456, era întărit mânăstirii iezerul Zagorna, cu gârlele, prisăcile, vadurile și gardurile de nuiele, interzicându-le dregătorilor domnești să ia desetina sau vama. Primul privilegiu, pe care îl primește mânăstirea Neamț de la Ștefan cel Mare, e din 13 februarie 1458, când îi sunt întărite mânăstirea Hangu, două sălașe de țigani
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gura Moldoviței, și satul care este la vamă”, mai erau întărite un iezer pe Prut, anume Gemenele, cu toate gârlele sale, o prisacă la Chigeci, anume prisaca lui Brumar, cu poiana. I se mai dăruia jumătate din venitul vămii de la Vadul Călugăresc - partea soției - și un obroc anual de zece buți de vin. La 24 februarie 1448, era întărită mânăstirii o casă din Suceava, dăruită de Cămârzan și soția sa, cu condiția ca ei să rămână în casă până la moarte, în schimbul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și de muncile la morile domnești. În aceași zi, era dat un nou privilegiu, prin care se reînoiau scutirile date pentru cele trei care, arătându-se care erau vămile la care nu plăteau: Târgul Frumos, Târgul Iași, la Lăpușna, la Vadul Călugărilor, la Vaslui, la vadul Țuțorei, la Mogoșești și la Târgul Roman. Cu tătarii Moldoviței din Târgul Baia să nu aibă treabă nici vornicii, nici ilișarii și nici un dregător domnesc. Tătarii erau volnici să vândă și să cumpere, și nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnești. În aceași zi, era dat un nou privilegiu, prin care se reînoiau scutirile date pentru cele trei care, arătându-se care erau vămile la care nu plăteau: Târgul Frumos, Târgul Iași, la Lăpușna, la Vadul Călugărilor, la Vaslui, la vadul Țuțorei, la Mogoșești și la Târgul Roman. Cu tătarii Moldoviței din Târgul Baia să nu aibă treabă nici vornicii, nici ilișarii și nici un dregător domnesc. Tătarii erau volnici să vândă și să cumpere, și nu puteau fi judecați decât de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de 5 buți de vin pe an. La 11 septembrie 1467, Iurie Șerbici cu mama lui, Fedca, și cu sora lui, Anușca, dăruia Humorului un loc unde să își facă o prisacă și jumătate din acel câmp, anume, Zlătăroia, dintre vadurile de sub Bohotin, mai sus de Nourești. La 25 aprilie 1475, Ștefan cel Mare întărește mânăstirii Humor “satele drepte și proprii ale acestei sfinte mânăstiri, anume satele: Dvorniceanii, sub Dumbrava Înaltă, și Stăuceanii, și Glodeni, și la obârșia Solonețului, satul anume
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vlădeni, cu moară, mai sus, în același hotar, satul Sârbi pe Șomuz, apoi satul Mihăești, la Podul de Piatră, mai sus de Bohrinești, așezat pe Șomuz, pe ambele maluri, cu moară la Brădățel, apoi Vereșcani, la Siret, la așa numitul Vad, cu moară, Ungureni și Greci, ultimele două schimbate cu domnul pentru satul Vicovul de Jos, pe care l-a dăruit Putnei, a mai fost întărită prisaca Balica, lângă Iași și niște vii la Hârlău. La sfârșitul secolului al XV-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
transporta pește, sare sau miere, erau scutite de vamă prin târguri și sate, pe la toate vămile și pe la toate ocnele de sare și să nu plătească vamă nici la Târgul Frumos nici la Târgul Iași, nici la Lăpușna, nici la Vadul Călugărilor, nici la Vaslui, nici la vadul Țuțorei, nici la Mogoșești, nici la Târgul Roman. Ținând seama de numărul mare de vămi, ne putem da seama cât de importante erau veniturile domniei. În numele domnului se percepeau dări din burdufurile de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de vamă prin târguri și sate, pe la toate vămile și pe la toate ocnele de sare și să nu plătească vamă nici la Târgul Frumos nici la Târgul Iași, nici la Lăpușna, nici la Vadul Călugărilor, nici la Vaslui, nici la vadul Țuțorei, nici la Mogoșești, nici la Târgul Roman. Ținând seama de numărul mare de vămi, ne putem da seama cât de importante erau veniturile domniei. În numele domnului se percepeau dări din burdufurile de brânză și din burdufurile de cașcaval. Este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]