805,793 matches
-
decât de cel rațional, de trăirea "irațională" decât de "doctrină" și exigențele "etice": "în spatele statului comunist (se află) un întreg corp de doctrine infinit respectabile, însă care, născute dintr-o exigență etică, operează o confuzie ucigătoare între valorile etice și valorile estetice și culturale", eticul fiind limbajul rațiunii, esteticul - al iraționalității lirice. Incompatibilitatea dintre "etic"- în înțelesul specific de "doctrinar" și "rațional", "abstract", vehiculat nu cu suficiente nuanțări de eseistul-filosof Fondane, și "estetic", iese în relief în chip decis aici. Și
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
poveste, detalii pe site...") e irelevantă, tocmai pentru că documentarul ar trebui să aibă relevanță în sine. Scuza e că filmul a fost dezvoltat simultan ca documentar, website și instalație. Scopul declarat, acela de a reasambla imaginile pentru a pune în valoare sensuri noi, pentru a destabiliza percepția unor anumite evenimente, sfârșește în incoerență. Deruta spectatorului se datorează în mare parte faptului că, cel puțin jumătate din film, ai senzația unei legături cronologice: începe cu nașterea, continuă cu adolescența, ajunge la maturitate
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
formal, calitatea de scriitori (pe care o și menționează, de altfel, pe cărțile lor de vizită). Fiecare etapă a recunoașterii acestei calități este parcursă cu tenacitate și uneori cu o agresivitate primitivă, care strică farmecul vieții literare. Competiția liberă a valorilor este înlocuită de o competiție trucată, cu un rezultat cunoscut dinainte. De fapt, sintagma "regizarea succesului" este prea elegantă pentru a defini fenomenul. Este vorba, în realitate, de strădania unor autori de a obține succesul cu forța, inspirând frică sau
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
nu un scop în sine, ci un mijloc de a-și crea obsedantul statut de scriitori. La nevoie găsesc finanțatori pentru a-și publica scrierile: directori de bănci sau de crescătorii de păsări sau de restaurante care, necunoscând ierarhia de valori din lumea literară, cred în mod greșit că fac un gest de sprijinire a culturii române investind bani în cărți lipsite (de cele mai multe ori) de orice semnificație literară. Urmează lungile și extenuantele bătălii pentru premiile literare, pentru smulgerea unor cronici
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
demersul criticii la adresa perioadei totalitare, drept un ,tip de discurs ideologizant la rîndul său". De ce mă rog? Să-i urmărim raționamentul: ,El elimină din start caracterul individual al experienței estetice". Cum așa? Urmează, ce e drept, enunțul unui adevăr aproximativ: ,Valoarea estetică este creația unui individ anume și nu poate fi nici influențată, nici explicată prin formele de guvernare". Pentru ca la adăpostul acestuia, sofismul să se înscrie con brio : , Ea (valoarea estetică) nu se află, însă, în stare pură, ci încorporată
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
Cum așa? Urmează, ce e drept, enunțul unui adevăr aproximativ: ,Valoarea estetică este creația unui individ anume și nu poate fi nici influențată, nici explicată prin formele de guvernare". Pentru ca la adăpostul acestuia, sofismul să se înscrie con brio : , Ea (valoarea estetică) nu se află, însă, în stare pură, ci încorporată unei opere, unde polarizează niște valori auxiliare, unele dintre acestea putînd fi, într-adevăr, amprentate de spiritul epocii". Păi dacă nu se află ,în stare pură", ci într-o inevitabilă
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
anume și nu poate fi nici influențată, nici explicată prin formele de guvernare". Pentru ca la adăpostul acestuia, sofismul să se înscrie con brio : , Ea (valoarea estetică) nu se află, însă, în stare pură, ci încorporată unei opere, unde polarizează niște valori auxiliare, unele dintre acestea putînd fi, într-adevăr, amprentate de spiritul epocii". Păi dacă nu se află ,în stare pură", ci într-o inevitabilă asociere cu ,valorile auxiliare", mărci ale epocii, firește că poate fi, că este frecvent ,influențată" de
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
se află, însă, în stare pură, ci încorporată unei opere, unde polarizează niște valori auxiliare, unele dintre acestea putînd fi, într-adevăr, amprentate de spiritul epocii". Păi dacă nu se află ,în stare pură", ci într-o inevitabilă asociere cu ,valorile auxiliare", mărci ale epocii, firește că poate fi, că este frecvent ,influențată" de ele în mediul în care ia naștere plăsmuirea de artă. Opera e un conglomerat de factori indisociabili, care acționează ca un tot, antrenînd esteticul pur, existent doar
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
mai mult cu inima decât cu mintea... Mai mult cu inima, pentru că mintea este prin definiție rebelă și liberă și proastă, pentru că mintea oricât de luminos și de larg ar vedea împrejur, rămâne dură și rece precedându-ne faptele, asupra valorii cărora aproximează dinainte cu orgoliu și adesea înșelându-se. Mai mult cu inima, pentru că al inimii este timpul cald al trăirii noastre, al ascultării și al supunerii, și căruia îi imprimă echilibrul propriului ritm, ducerea și întoarcerea, plecarea și revenirea
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
acel "joc al supralicitărilor apte să creeze sau să alimenteze acele vitale prestigii personale și, în ultimă instanță, și supraindividuale, de breaslă". Plusări nu chiar lipsite de consecințe secundare negative, căci din "jocul" lor ni se trage o scară de valori îndeajuns de defectuoasă pe care, azi, revizuirile ar trebui s-o ia în dezbatere. Treptele ei - și cred că dl Lefter e de acord - sînt încă fie apăsate de glorii supradimensionate, fie nu-i cuprind, la înălțimea cuvenită, pe unii
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
defectuoasă pe care, azi, revizuirile ar trebui s-o ia în dezbatere. Treptele ei - și cred că dl Lefter e de acord - sînt încă fie apăsate de glorii supradimensionate, fie nu-i cuprind, la înălțimea cuvenită, pe unii scriitori de valoare care n-au intrat în dispozitivul inițial alcătuit în pripă. în continuare însă Ion Bogdan Lefter trece la o imprevizibilă șarjă împotriva cronicii literare, care și-ar fi "pierdut brusc din importanță după decembrie 1989". De ce? Ea ar fi înregistrat
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
sută la sută a aserțiunilor izvorîte din pana maeștrilor, și o "actualitate" de gradul doi, mai adîncă deși mai discretă, bizuită pe "strategiile lor mai generale de lectură", pe doctrina lor intelectuală, pe maniera raportării lor caracteristice la sistemul de valori: "Mă interesează la el (la E. Lovinescu) mai puțin analizele în sine, privite izolat, și mult mai mult ansamblul, sensul acțiunii lui, care dovedește o excepțională capacitate de percepție a structurilor lumii în care a trăit și, în consecință, un
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
intransigența de azi. Revizuirile de tip lovinescian, atacate pe vremuri precum "inconsecvențe" ale celui ce le-a inițiat, revin în actualitate nu numai ca un ceremonial lustral al conștiinței critice, ci și ca o obligație a acesteia de-a sluji valorile care se sufocă într-un spațiu al fetișizării fariseice sau numai opace, ca și al amestecului viclean cu valori modeste ori expirate, ambele operații practicate de "paznicii templului". Opinia lui Ion Bogdan Lefter este, spre onoarea d-sale, tranșantă: " Fie
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
în actualitate nu numai ca un ceremonial lustral al conștiinței critice, ci și ca o obligație a acesteia de-a sluji valorile care se sufocă într-un spațiu al fetișizării fariseice sau numai opace, ca și al amestecului viclean cu valori modeste ori expirate, ambele operații practicate de "paznicii templului". Opinia lui Ion Bogdan Lefter este, spre onoarea d-sale, tranșantă: " Fie că își dau ori nu seama, cei care se revoltă astăzi împotriva dezbaterilor asupra lui G. Călinescu - sau asupra
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
forțând limba franceză să reproducă pitorescul terminologiei gastronomice românești), cartea arată splendind (hârtie mata, de un galben pâl, iconografie de bun-gust), astfel încât frumusețea baroca, exuberanta și mai ales înțelepciunea surâzătoare a textului lui Radu Anton Român sunt excelent puse în valoare. Nu întâmplător volumul are un remarcabil succes, de critică și de public. Iată ce scrie Louis Morice în prestigiosul Le Nouvel observateur (nr. din 21 octombrie 2004): "En décrivant șes plats, le ŤCoffe roumainť raconte son pays, des Carpates ŕ
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
pentru a băga de seamă lucrul acesta - dincolo de intenția de a delecta, de a-și amuza cititorul, ghicim o lungă serie de concesii făcute mecanismelor pieței. Așa s-ar explica și faptul că de la Numele trandafirului (1980) la Baudolino (2000), valoarea romanelor sale pare a fi urmat o curbă descendentă. Deși construit, asemenea mai vechilor încercări romanești ale autorului, pe mai multe paliere narative, înglobând mai multe niveluri de semnificație, reciclând o cantitate însemnată de clișee, pe scurt îndeplinind suficiente condiții
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
dacă nu mă înșel, se imaginează în postura de mire, alături de aleasa inimii sale. Cam în același fel este construit și universul lui Yambo: pe de o parte manualele, afișele propagandistice și compunerile îmbibate de idei fasciste, pe de alta valorile imaginației și ale libertății, benzile desenate și Pinocchio, inofensivele cutii de lapte, cu bunicuța cumsecade făcând reclamă la nelipsita Cacao Talmone, cu atlasele, dicționarele și enciclopediile ce pomenesc de ținuturi îndepărtate (tip Nuovissimo Melzi, din 1905), ca să nu mai vorbim
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
mai zicem de romanul livresc, corintic, gen Radu Petrescu și Mircea Horia Simionescu? Cred că ar fi excesiv să-i căutăm un corespondent sau să ne așteptăm ca el să existe într-o literatură preocupată în mod vital de apărarea valorilor naționale, nemaiavând timp de speculațiile autoreflexivității (aici o excepție notabilă este Gesturi de Emilian Galaicu-Păun), deși aceste speculații există pe unele mici porțiuni ale epicului. O simplă iluzie de audiență e traducerea romanului basarabean în spațiul sovietic: e vorba de
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
mari speranțe devine publicist cultural, unul cu un orizont filosofic de filieră germană pe care puțini îl aveau și încă și mai puțini îl puteau etala. Se vedea din eseurile publicate în revista "Familia", adunate ulterior în volumul Critică și valoare (1973), unde principala miză era conceptul de ironie. Dar prima carte fusese eseul monografic consacrat lui Franz Kafka, în 1968. Cariera lui Radu Enescu este în multe privințe surprinzătoare. O dată pentru că a fost creditat încă din 1971 ca redactor șef
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
cine avea în anii ´90 disponibilitatea de a-și revizui texte corupte în contextul vechiului regim politic? Au rămas în paginile revistei "Familia" destule texte nepublicate în cele patru volume ale sale. După monografia Franz Kafka și volumul Critică și valoare, Radu Enescu a mai publicat Ab urbe condita, în 1985, o culegere de eseuri, și Între două oceane, în 1986, un memorial de călătorie americană, cu un orizont cultural impresionant. Radu Enescu nu a fost un autor prolific și nu
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
putea fi lesne indus în eroare. Spera însă să mai reziste un an, doi, poate chiar cinci. I se părea puțin pentru ceea ce socotea că abia de acum înainte îi rămâne de realizat. Credincios idealului său pictural, de a cărui valoare nu se îndoia, exigența față de sine îl făcea să se considere cu modestie, departe de orice infatuare. Avea conștiința că ajunsese la un liman, dar că e numai la un început de drum, și ar fi voit să-l străbată
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
cărțile Supraviețuirilor și de aceea cea mai puternică, cu o uimitoare prestanță a textului față cu pretențiile actuale. În fond, este cartea a două cărți din tinerețea lui Radu Cosașu, ambele semnificative în felul lor: Energii, volumul publicat, obolul fără valoare al unui crez mincinos - Vivisecții, nuvelele pe moment păstrate în sertar, cartea unei confuzii adevărate. A "conștiinței sfâșiate a cetății", cum sarcastic îi aruncă cineva. Libertatea și detașarea de trecut în care citim astăzi această carte deplaseză ușor accentele și
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
zidului din Berlin. Timp de două secole rațiunea și știința au fost obiecte de cult. (...) Postmoderniștii simt nevoia de alt fel de logică, nearistotelică. Singurul obstacol în calea eliminării blestemului roșu este legea care exclude terții, conform logicii cu două valori. (...) Adevărul depinde de culturile indivizilor. Fragmentarea lui, această tendință pe care o numim postmodernă, țîșnită din mințile domnilor Derrida, Baudrillard, Lyotard, trebuie să fie legată strîns de istorie. Legile erei moderne au fost obținute prin abstractizare. Li s-a atribuit
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
Mai mult, e elementul care obstrucționează judecata morală. Faptul că Almodovar își tratează personajele echidistant, abținându-se să le condamne, e numitorul comun al tuturor filmelor sale, dar e o modificare inovativă adusă genului, care de obicei se focalizează pe valorile morale. Melodrama presupune o poziție bine delimitată cu care spectatorul se poate identifica: e clar de la început care sunt personajele pozitive și care cele negative, iar sexualitățile sunt definite precis, uneori cu ajutorul stereotipurilor. Almodovar lasă loc ambiguității la ambele nivele
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
de orășel de provincie e și el tipic melodramei. Tot la nivel formal, se conservă aportul diegetic al muzicii, faptul că ea dă indicii în ceea ce privește desfășurarea acțiunii. Dar Almodovar alterează substanțial definiția genului: melodrama debutează cu o situație în care valorile burgheze sunt amenințate, iar protagonistul acționează în scopul de a le proteja, de a restabili ordinea/ierarhia socială. Or, în cazul de față, filmul în sine amenință valorile burgheze, denunțându-le ipocrizia și superficialitatea. Prestația actorilor e crucială pentru derularea
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]