2,062 matches
-
reluată și adăugită În 1998. Numai această carte ar merita o discuția aparte. Este Însă suficient dacă-i rezum unele teze, spunînd că Franța culturală a anilor ‘70-’90 se caracterizează prin delegitimarea reprezentărilor istorice și existențiale ca efect al valorizării fără precedent și paradoxale, ca efect al ubicuizării mass-mediei, a i-mediatului,. Mediul televizual instalează ca simulacru al medierii viteza, astfel Încît - oricît de paradoxal poate părea, și fără nevoia de a face mai mult decît să pomenesc numele lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
diverselor specialități prin eforturi juxtapuse, fiecare concentrându-se asupra punctului de vedere al specialității, urmând ca post festum să se conecteze rezultatele, eventual prin elaborarea unor culegeri de studii asupra temei în cauză. O altă moștenire franceză se referă la valorizarea cercetărilor monografice zonale asupra familiilor muncitorilor europeni, efectuate de Școala lui Fr. Le Play (1806-1882). Profesorul Gusti a apreciat (Gusti 1934/1968, 300-302) acest „vast repertoriu de fapte descrise cu îngrijire”, dar s-a delimitat critic de „teoriile foarte discutabile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ca principiu catalizator, dinamic, causa causans ce conferă putere de actualizare ideilor, sentimentelor, reprezentărilor; recursul la deducția transcendentală a categoriilor din analiza acțiunii sociale pentru construcția teoriei cadrelor și manifestărilor voinței sociale, a conceptelor de unități, procese și relații sociale; valorizarea comprehensiunii în metodologia explicației fenomenelor și a proceselor sociale. Dacă D. Gusti ar fi construit sistemul său sociologic în perimetrul exclusiv al principiilor fenomenologice, ar fi rezultat o concepție de natură constructivistă pură, fără imixtiuni din alte tradiții teoretice. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
V + C = M (Voință + Cadre = Manifestări). Cât de actuală este viziunea gustiană asupra principiului cauzalității sociale se poate vedea cu ușurință din felul cum l-a aplicat în cercetarea satului românesc. D. Gusti a tratat cu superioară înțelegere agricultura ca valorizare a cadrului natural (climă, sol, relief) și social (tradiții, obiceiuri, opinie publică) de către priceperea și voința omenească. În acest context, preciza autorul, este explicabil eșecul reformelor agrare succesive, de la 1864 și până la exproprierea de după primul război mondial, datorat modalităților lor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
față de organizație, și nu numai, care se reflectă în afirmațiile pe care le fac despre aceasta. 16. Interpretările negative în mediul organizațional public sunt mai frecvente decât în cel privat, ca un rezultat al stilului managerial, de comunicare și de valorizare a individului. 17. Cultivarea percepțiilor apreciative (descoperirea, înțelegerea și amplificarea acestora) conduce la o schimbare reală în mediul organizațional, pentru că prin aceasta se modifică sistemul interacțiunilor din organizație. Bibliografie Barett, F. (1995). Creating appreciative learning culture, Organizațional Dynamics, 24 (2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deopotrivă în studii și eseuri (Lucian Blaga, Dan Botta, Petru Caraman, D. Caracostea, Mircea Eliade) și în scrieri literare (Adrian Maniu, Lucian Blaga, Victor Eftimiu în teatru, Mircea Eliade în proză ș.a.m.d.). În a treia etapă, postbelică, accentul valorizărilor s-ar muta de pe homo aestheticus pe homo constructivus (de exemplu, romanul Bietul Ioanide de G. Călinescu). Preocupat de receptarea lui Mihai Eminescu de-a lungul timpului, C. întocmește o amplă antologie critică. În primul volum, Poetul național (1983), textele
CIOMPEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
criticului, în „rentieri ai convenției” și în „prizonieri ai convenției”. Obiectivul cărții nu este o investigare strict teoretică a livrescului, deși autorul caută să identifice criteriile tematice și stilistice, de atitudine și de viziune care îl delimitează, ci descrierea și valorizarea varietăților sale în lirica românească modernă, fără să țintească atât un tablou complet, cât unul elocvent. Analiza ipostazelor individuale atestă capacitatea criticului de a intui și identifica, de fiecare dată, mișcarea interioară a poemului, perspectiva imaginarului, dinamica eului liric, diferența
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
cazuri (identificate de noi în teren), în care reședința noului cuplu marital este casa sau gospodăria soției. Am constatat, de altfel, în mai multe împrejurări deosebirile de viziune dintre bărbați și femei; dacă femeile, nu și bărbații, dovedesc inflexibilitate în valorizarea „morală” a cinstei sau „metafizică” a divinității, tot ele cred mai mult în noroc (22). Spre deosebire de bărbați, din nou, femeile pretind o ereditate a „fondului” moral uman (7), sunt (ușor) „introvertite” (32) și „împăciuitoare” (33). Asemenea „divergențe” nu reflectă (credem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
poezii scurte sau ultrascurte, bazate pe mici combinații oximoronice. În Îndreptar de navigație pentru uzul somonului albinos, mesajul lapidar este abandonat în favoarea unui amplu poem secvențial ce reface un drum inițiatic: călătoria spre izvoare se înfățișează ca o paradigmă a valorizării etice a destinului uman. Istoria naturală și alte poeme propune o contemplare activă a lumii; ludicul își face simțită prezența, fără a se renunța însă la notarea exactă a stărilor complexe, la taină și mister. A patra carte de poezie
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
integrare socială și de a deveni la rândul său părinte. Poate că unul din cele mai încălcate drepturi ale copilului, atât în instituție, cât și în familie, în contextul cultural tradițional de la noi, este dreptul copilului la opinie și participare, valorizarea lui ca partener de dialog. Un alt studiu UNICEF 1 relevă faptul că în proporție de 82%, dreptul la participare al copilului nu este recunoscut de către populația din România. 1.9.3. Forme speciale de maltratare a copilului Literatura de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
interioare. Există forme uzuale și elevate de sublimare. Primele sunt accesibile oricărei persoane. Printre acestea, așa cum reiterează savantul vienez în lucrarea sa, Angoasă în civilizație (1991), munca, profesia se plasează în vârful ierarhiei, deoarece ea poate deveni o sursă de valorizare și satisfacție, dar și un prilej de igienizare psihică. în plus, am adăuga noi, profesia ca și toate celelalte activități cotidiene reprezintă și cele mai accesibile și mai ieftine forme de psihoterapie. în același context ideativ, nu trebuie să ne
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
simplificată. Astfel, trupul neînsuflețit al copilului este îmbrăcat cu hăinuțele pregătite pentru naștere și fotografiat. De asemenea, părinții pot să-l vegheze și în urma unui eventual ceremonial religios, chiar să-l înhumeze. Se apreciază că prin acest efort minim de valorizare a micuțului defunct, de tratare a sa ca o ființă umană, și nu ca pe o măsea cariată, părinții au parte de un real suport în dramă pe care o traversează. Oricum, întregul arpegiu de trăiri constituie o povară de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tip de modele, cel mai clar definit este modelul descriptiv funcțional al lui Calhoun și Tedeschi (2004). 2. Teoria centrată pe persoană Inițiată de Carl Rogers (1951), teoria centrată pe persoană o vede pe aceasta capabilă de o totală autoacceptare, valorizare. Persoana, conștientă de forțele și slăbiciunile sale, este capabilă să trăiască autentic, ancorată în prezent, să se bucure de viață și să găsească sensul vieții; prețuiește încrederea profundă în ceilalți și are sentimente de compasiune față de cei din jur, fiind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Joseph și Linley (2006) includ în această categorie și teoriile sociocognitive ale stresului posttraumatic, precum și teoria procesării informației a lui Horowitz. Combinația dintre perspectiva centrată pe persoană cu psihologia pozitivă a ultimilor ani a dus la o nouă teorie: teoria valorizării organismice. Această teorie recentă consideră omul ca având o abilitate înnăscută de a ști ceea ce este important pentru el și ce este important în viață pentru a avea un sentiment de împlinire. Confruntarea cu adversitățile are un efect de zguduire
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
general (atenția societății față de copil, față de cum e crescut, față de familie). în dezvoltare, la nivele diferite, fiind dată de coeziunea și adaptabilitatea familiei (Patterson, 2002). Cercetările întreprinse pe familii de imigranți subliniază doi factori constitutivi ai rezilienței familiei (Ionescu, 2008): valorizarea familiei de către toți membrii ei și promovarea unei viziuni de „arcă sacră”asupra familiei; familia apare ca o barcă salvatoare care-i duce pe toți membrii împreună, salvându-i și ținându-i laolaltă; recunoașterea importanței familiei lărgite ca sursă necondiționată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
factorii componenți ai acesteia, deși cu variații culturale în manifestare, pot fi identificați astfel (Ionescu, 2008): angajarea și participarea activă a membrilor familiilor nucleare și lărgite la viața comunității; autoritatea recunoscută în comunitate a membrilor mai în vârstă ai comunității; valorizarea relațiilor interpersonale ca atare, și nu ca un mijloc pentru atingerea unui scop. Sunt interesante, din punctul de vedere al rezilienței comunitare, observațiile conform cărora comunitățile centrate pe copii, în care atenția acordată copiilor nu e doar formală, ci adulții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
părinți. Dovada subiectivă este capacitatea de a nu ne pierde bucuria de viață, dragostea parentală și sentimentul valorii și al unicității identității noastre ca individ. Dar toate aceste capacități: autonomia existențială, eficientă în creșterea noilor generații, bucuria de viață și valorizarea identității unice, printre ceilalți, se regăsesc și atunci când vorbim despre reziliența familiei, a comunității sau a unei societăți. într-o cercetare condusă pe un grup de persoane de gen feminin, adulte, mame în momentul cercetării, cu o copilărie în care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care îi este stimulată motivația și gândirea. Contextul cultural afectează în mare măsură viziunea pe care părinții și educatorii o au asupra copilului de diferite vârste. Dar contextul cultural se schimbă prin noile practici promovate de familie și școală în valorizarea și educarea copilului. în situația amintită mai sus, un părinte tradițional ar veni cu soluția: „mergem să luăm altă minge și nu te mai joci cu prietenul tău care ți-a luat vechea minge”sau chiar „te bat dacă mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înregistrate pe plan local, de localnici, și care se realizează pe baza resurselor existente sau a celor care pot fi accesate de comunitate. în această orientare este evidentă promovarea autonomiei și a responsabilității comunității. Este de fapt o politică de valorizare și stimulare a potențialului de reziliență al comunității. Prin forțe proprii, comunitatea își rezolvă dificultățile, face față crizelor, își găsește soluțiile. ̨ n final, comunitatea câștiga o experiență prețioasă, dar și încredere în capacitatea de a-și rezolva problemele. Un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dependentă de cultură și identifică trei factori cruciali în existența acestor procese la nivelul comunității: angajamentul membrilor familiei nucleare și lărgite, ai unora față de ceilalți, ai adulților față de copii; autoritatea membrilor mai vârstnici ai comunității (considerați deținătorii și păstrătorii înțelepciunii); valorizarea relațiilor interpersonale ca atare, și nu ca mijloc pentru atingerea unor scopuri. Dar reziliența se dezvoltă doar într-o comunitate care-și amintește, care dezbate pe marginea celor întâmplate, care învață din cele întâmplate. O comunitate care pune un mare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
însele, imaginea de sine, devenind conștiente de reziliența și forța pe care o au și în același timp de vulnerabilitatea și limitele lor, pe care le acceptă; în al treilea rând, se petrece o modificare a filosofiei de viață, cu valorizarea fiecărei zile din viață, cu o restabilire a scării de valori și a priorităților ținând seama de finitudinea vieții. în același sens al modificării filosofiei de viață, unele persoane devin credincioase în urma evenimentului traumatic căruia au reușit să-i facă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Pentru că o conduită de artist putea fi reprodusă (și era singurul element care putea fi reprodus din activitatea creatoare), aceasta a permis sferei artei să se constituie ca o sferă de viață în marginea societății burgheze, bazată pe criterii de valorizare care îi erau proprii. Este ceea ce a devenit cunoscut sub numele de câmp autonom al artei. Însă există și o altă dimensiune implicată de acest fenomen și pe care, sub impresia problemelor grave puse de autonomizarea esteticii, tindem să îl
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lexicul regional, ei califică estetic ilustrarea corectă a unei poetici, caracterul popular al unei poezii populare. Sigur că e foarte ușor de deconspirat natura non-estetică a acestui "frumos". Însă asta nu l-a împiedicat să funcționeze ca un element de valorizare a producției folclorice. Vreme de câteva decenii, în intervalul în care folclorul s-a identificat cu literatura națională, esteticul a înglobat și această apreciere tehnică a autenticității, justificând elogiul superlativ și contribuind la consolidarea unui sentiment al valorii și al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
-lea, acesta presupunea în același timp o extindere a seriei obiectelor care pot fi apreciate în termeni estetici și o implozie a categoriei frumosului, o eliberare a drepturilor de utilizare a calificărilor supreme. Se deschideau astfel orizonturi aproape nelimitate de valorizare. Orice se putea prețui, în funcție de orice fel de calități. Monumentalizarea a justificat o apreciere aproape universalizată a materiei naționale. * * * Față de modelul sacralizării, cel al monumentalizării deplasează sensibil referentul spontaneității creatoare. Din punct de vedere sociologic, figurile sacralizării corespund dispariției sistemului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
științific - adică pozitiv - al interogațiilor sale. Pentru Odobescu arheologia nu e organizată ca o știință descriptivă, ci mai degrabă etică, în funcție de valori și de o anume teleologie. De aceea, pentru a articula arheologia și viața, Odobescu descrie două regimuri de valorizare a resturilor trecutului - unul estetic, celălalt etic. Vestigiile se organizează în funcție de două serii, sub semnul binelui și al frumosului: există obiecte care vorbesc despre măiestria realizatorului, care ilustrează prin proprietățile lor formale anumite opțiuni conduse de aspirația spre frumos ("obiecte
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]