2,508 matches
-
petece (fig. 12.22) În restul inelului tricuspid sutura substituentului valvular se poate efectua cu fir continuu întrerupt cu fire izolate. Se asigură funcționalitatea valvei în arhitectura VD. Opțiunea menținerii pe loc a valvei tricuspide și inserarea substituentului valvular în interiorul valvei comportă riscul interferenței cu această structură, mai ales la utilizarea protezelor valvulare. Înlocuirile valvulare tricuspide (IVT) izolate sunt rare. Mai frecvent IVT este procedeu asociat altor intervenții valvulare (înlocuiri valvulare duble, triple, by-pass aorto-coronarian). Valvulectomie tricuspidă poate fi indicată în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
IVT este procedeu asociat altor intervenții valvulare (înlocuiri valvulare duble, triple, by-pass aorto-coronarian). Valvulectomie tricuspidă poate fi indicată în insuficiență tricuspidă severă din endocardita infecțioasă recidivată la consumatori de droguri i.v. Ulterior, după stingerea procesului infecțios se poate înlocui valva tricuspidă. REZULTATE Datele a peste 300 de pacienți indică reproductibilitatea anuloplastiei prin sutură pentru IT funcțională, fără leziuni semnificative intrinseci ale valvulelor tricuspide. Utilizarea anuloplastiei cu inel tricuspid rigid sau flexibil pentru corectarea insuficienței tricuspide este preferința altor centre [8
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
corectarea insuficienței tricuspide este preferința altor centre [8]. Rezultate tardive mai bune sunt obținute cu inele prostetice (10% IT residuală) decât cu anuloplastii prin sutură (20-35% IT reziduală), [9]. La înlocuirile valvulare alegerea substituentului valvular între proteze mecanice, bioproteze sau valve tisulare este decisă de elemente specifice individuale care țin de pacient, chirurg și valvă. Protezele în poziție tricuspidă au complicații trombotice mai frecvente și necesită o anticoagulare mai strictă (INR țintă peste 3) cu riscuri hemoragice mai mari. Valvele biologice
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
cu inele prostetice (10% IT residuală) decât cu anuloplastii prin sutură (20-35% IT reziduală), [9]. La înlocuirile valvulare alegerea substituentului valvular între proteze mecanice, bioproteze sau valve tisulare este decisă de elemente specifice individuale care țin de pacient, chirurg și valvă. Protezele în poziție tricuspidă au complicații trombotice mai frecvente și necesită o anticoagulare mai strictă (INR țintă peste 3) cu riscuri hemoragice mai mari. Valvele biologice comportă riscul degenerescenței structurale în timp (7-5 ani) cu necesitatea reînlocuirii valvulare. Starea clinică
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
sau valve tisulare este decisă de elemente specifice individuale care țin de pacient, chirurg și valvă. Protezele în poziție tricuspidă au complicații trombotice mai frecvente și necesită o anticoagulare mai strictă (INR țintă peste 3) cu riscuri hemoragice mai mari. Valvele biologice comportă riscul degenerescenței structurale în timp (7-5 ani) cu necesitatea reînlocuirii valvulare. Starea clinică a pacientului, vârsta, riscul unei reoperații, experiența chirurgului și alte considerente pot interveni în decizia de mai sus.
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
cursul exercițiilor fizice, riscul fiind mai mare pentru bărbați și pentru jucătorii de baschet sau fotbal. În timp ce la atleții mai vârstnici moartea subită de cauză cardiacă este cauzată tipic de boala coronariană, și doar ocazional de cardiomiopatia hipertrofică, prolapsul de valvă mitrală sau bolile valvulare câștigate, la atleții tineri cauzele morții subite cardiace sunt de cele mai multe ori o cardiopatie hipertrofică nediagnosticată, dar, în ordinea aproximativă a frecvenței, pot fi și: comoția cardiacă, anomaliile coronariene, miocadita, ruptura de anevrism aortic, displazia aritmogena
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
cardiace sunt de cele mai multe ori o cardiopatie hipertrofică nediagnosticată, dar, în ordinea aproximativă a frecvenței, pot fi și: comoția cardiacă, anomaliile coronariene, miocadita, ruptura de anevrism aortic, displazia aritmogena a ventriculului drept, stenoza aortică, ateroscleroza coronariană prematură, degenerarea mixomatoasa a valvei mitrale, sindromul de QT lung, sindroamele Brugada sau Wolff-Parkinson-White (forma cu conducere aterograd), spasmul coronarian, tahicardia ventriculară, vasospasmul coronarian, sarcoidoza cardiacă, traumatismele cardiace [33, 34]. Cardiomiopatia, posibilă cauză de moarte subită de cauză cardiacă, este asociată de multe ori cu
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
riscul de a se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologie Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare. Etiologia probabilă după poarta de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologie Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare. Etiologia probabilă după poarta de intrare: Dentară: streptococi orali si negrupabili, HACEK* Cutanată: stafilococi Uro-genitală: BGN Digestivă: enterococi Cateter: stafilococi, BGN, fungi * HACEK: grup de bacterii gram negative cu creștere lentă, care aparțin florei normale, reprezentate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în sânge, recoltarea hemoculturilor fiind indicată indiferent de prezența febrei. Infecția endocardului recunoaște următoarele etape: 1. Prezența leziunilor inițiale, formate din depozite fibrino-trombocitare abacteriene 2. Formarea vegetațiilor infecțioase prin grefarea și multiplicarea germenilor la nivelul leziunilor inițiale, conducând la distrugerea valvelor prin ulcerare și perforare 3. Extinderea infecției la structurile vecine, cu ruptura cordajelor, constituirea abceselor miocardice, fistulelor cardiace 4. Extinderea infecției la distanță, prin două mecanisme: Prin embolii septice, cu apariția focarelor septice secundare Prin diseminarea antigenelor si complexelor imune
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
practica medicală, se utilizează frecvent criteriile Duke, grupate în categorii majore și minore. Criterii majore (M) pentru diagnosticul endocarditei: Hemoculturi pozitive, persistente (mai multe de 2) Evidențierea afectării valvulare prin semne ecografice de endocardită (masă intracardiacă flotantă, abcese sau dehiscența valvei prostetice), sau instalarea unui suflu nou de insuficiență. Criterii minore (m) pentru diagnosticul endocarditei: Factori predispozanți (cardiopatie, utilizatori de droguri intravenoase Febră > 38șC Manifestări vasculare: embolii, anevrisme micotice, infarct pulmonar, hemoragie intracraniană sau conjunctivala, leziuni Janeway Manifestări imune: glomerulonefrita, leziuni
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau 5m Diagnosticul diferențial al endocarditei se face cu: alte boli febrile prelungite (tuberculoză, colagenoze, neoplazii), infecție intercurentă fără legătură cu cardiopatia, puseu de RAA la copil sau adolescent, endocardita lupică, boala tromboembolică, mixomul atrial. După protezarea valvulară, endocardita pe valvă protezată se diferențiază de: sindromul postcardiotomie, flebită, osteite, infecție cu CMV posttransfuzională. Tratament Principiile tratamentului endocarditei sunt: (1) Tratamentul cu antibiotic se alege conform sensibilității germenului izolat și se administrează intravenos, timp de 4-6 săptămâni. (2) Tratamentul patogenic are în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
VSH, leucocitoză, fibrinogen crescut, proteina C reactivă prezentă); 5. diagnosticul complicațiilor: tromboze (intracardiace, periferice) și embolii, tulburări de ritm, insuficiența cardiacă etc. STENOZA MITRALĂ Este cea mai frecventă dintre valvulopatii și este mai frecventă la femei. Stenoza mitrală reprezintă afectarea valvei mitrale ce produce un obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul stâng în ventriculul stâng în timpul diastolei. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10] - Stenoza mitrală poate rămâne asimptomatică mulți ani. Primul și cel mai frecvent simptom este dispneea progresivă de efort
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
închidere al pulmonarei. - palparea suflurilor -freamăt presistolic; -freamăt diastolic, la vârf. 3. Percuția cordului - matitatea se mărește la stânga, la dreapta, în sus (numai în jos nu) prin hipertrofia - dilatația AS-VD-AD. 4. Auscultația - zgomot I accentuat la vârf, datorită fibrozării, îngroșării valvelor mitrale și a cordajelor; - zgomot II accentuat la focarul pulmonarei, uneori dedublat, datorită hipertensiunii pulmonare; - clacment de deschidere al mitralei - un zgomot scurt, sec care se aude după zgomotul II și se datorește deschiderii zgomotoase a valvei mitrale sclerozate - „oblon
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
datorită fibrozării, îngroșării valvelor mitrale și a cordajelor; - zgomot II accentuat la focarul pulmonarei, uneori dedublat, datorită hipertensiunii pulmonare; - clacment de deschidere al mitralei - un zgomot scurt, sec care se aude după zgomotul II și se datorește deschiderii zgomotoase a valvei mitrale sclerozate - „oblon bătut de vânt”; - uruitura diastolică - se aude mai bine la începutul diastolei, în decubit lateral stâng și după efort, este produsă de trecerea sângelui prin orificiul mitral stenozat. Nu se aude în stenozele incipiente, largi, în stenozele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
INSUFICIENȚA MITRALĂ Insuficiența mitrală se definește prin trecerea anormală în timpul sistolei a unei părți din volumul sanguin al VS în AS datorită închiderii incomplete a orificiului mitral. Insuficiența mitrală poate fi produsă de un număr mare de cauze ce interesează valvele, inelul valvular, cordajele tendinoase și mușchii papilari [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10, 20] Insuficiența mitrală poate avea etiologie acută sau cronică. Etiologia acută este reprezentată în special de endocardita infecțioasă, IMA, disfuncție de mușchi papilari secundară ischemiei, degenerarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
inelul valvular, cordajele tendinoase și mușchii papilari [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10, 20] Insuficiența mitrală poate avea etiologie acută sau cronică. Etiologia acută este reprezentată în special de endocardita infecțioasă, IMA, disfuncție de mușchi papilari secundară ischemiei, degenerarea valvelor biologice. Etiologia cronică este reprezentată de RAA, congenital, degenerarea mixomatoasă, cardiomiopatia hipertrofică, calcificarea inelului valvular. Insuficiența mitrală cronică se manifestă prin: - dispnee progresivă - la efort, edem pulmonar acut; - tuse; - astenie; - transpirații; - palpitații; - hemoptizii mai rare; - simptome și semne de insuficiență
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
auscultatoric la apex; -iradiază spre axilă; -timbru aspru - „în țâșnitură de vapori”; -se accentuează în decubit lateral stâng/ dorsal, expir. Uneori suflul sistolic din insuficiența mitrală poate avea și alte caractere - iradierea suflului median și spre bază apare în interesarea valvei mitrale posterioare; suflu protomezosistolic - în insuficiența mitrală funcțională; prezența de clic telesistolic - în prolapsul de valvă mitrală; suflurile muzicale sugerează ruptura de cordaje. - uneori zgomot III prezent - umplere protodiastolică crescută. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] - Examenul radiologic - dilatarea atriului stâng, HVS; - în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
lateral stâng/ dorsal, expir. Uneori suflul sistolic din insuficiența mitrală poate avea și alte caractere - iradierea suflului median și spre bază apare în interesarea valvei mitrale posterioare; suflu protomezosistolic - în insuficiența mitrală funcțională; prezența de clic telesistolic - în prolapsul de valvă mitrală; suflurile muzicale sugerează ruptura de cordaje. - uneori zgomot III prezent - umplere protodiastolică crescută. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] - Examenul radiologic - dilatarea atriului stâng, HVS; - în fază mai avansată se constată mărirea globală a inimii. - ECG - P mitral, P pulmonar, HVS; - Fonocardiogramă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
protodiastolică crescută. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] - Examenul radiologic - dilatarea atriului stâng, HVS; - în fază mai avansată se constată mărirea globală a inimii. - ECG - P mitral, P pulmonar, HVS; - Fonocardiogramă - suflu sistolic apical (holosistolic) „în platou”, „în bandă” (fig. 9.7); - Ecocardiografie - valvă mitrală fibrozată, Doppler color vizualizează și cuantifică regurgitația. PROLAPSUL VALVEI MITRALE Prolapsul valvei mitrale este un sindrom caracterizat prin prolabarea (deplasarea anormal de amplă spre AS) în timpul sistolei (când valva mitrală este închisă) a uneia/ambelor valvule mitrale, datorită pânzei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
HVS; - în fază mai avansată se constată mărirea globală a inimii. - ECG - P mitral, P pulmonar, HVS; - Fonocardiogramă - suflu sistolic apical (holosistolic) „în platou”, „în bandă” (fig. 9.7); - Ecocardiografie - valvă mitrală fibrozată, Doppler color vizualizează și cuantifică regurgitația. PROLAPSUL VALVEI MITRALE Prolapsul valvei mitrale este un sindrom caracterizat prin prolabarea (deplasarea anormal de amplă spre AS) în timpul sistolei (când valva mitrală este închisă) a uneia/ambelor valvule mitrale, datorită pânzei valvulare în exces și/sau slăbirea aparatului de susținere subvalvular
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mai avansată se constată mărirea globală a inimii. - ECG - P mitral, P pulmonar, HVS; - Fonocardiogramă - suflu sistolic apical (holosistolic) „în platou”, „în bandă” (fig. 9.7); - Ecocardiografie - valvă mitrală fibrozată, Doppler color vizualizează și cuantifică regurgitația. PROLAPSUL VALVEI MITRALE Prolapsul valvei mitrale este un sindrom caracterizat prin prolabarea (deplasarea anormal de amplă spre AS) în timpul sistolei (când valva mitrală este închisă) a uneia/ambelor valvule mitrale, datorită pânzei valvulare în exces și/sau slăbirea aparatului de susținere subvalvular [10]. TABLOU CLINIC
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
apical (holosistolic) „în platou”, „în bandă” (fig. 9.7); - Ecocardiografie - valvă mitrală fibrozată, Doppler color vizualizează și cuantifică regurgitația. PROLAPSUL VALVEI MITRALE Prolapsul valvei mitrale este un sindrom caracterizat prin prolabarea (deplasarea anormal de amplă spre AS) în timpul sistolei (când valva mitrală este închisă) a uneia/ambelor valvule mitrale, datorită pânzei valvulare în exces și/sau slăbirea aparatului de susținere subvalvular [10]. TABLOU CLINIC Prolapsul valvei mitrale apare mai frecvent la femeile tinere. Majoritatea bolnavilor cu prolaps de valvă mitrală prezintă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
este un sindrom caracterizat prin prolabarea (deplasarea anormal de amplă spre AS) în timpul sistolei (când valva mitrală este închisă) a uneia/ambelor valvule mitrale, datorită pânzei valvulare în exces și/sau slăbirea aparatului de susținere subvalvular [10]. TABLOU CLINIC Prolapsul valvei mitrale apare mai frecvent la femeile tinere. Majoritatea bolnavilor cu prolaps de valvă mitrală prezintă simptome nespecifice, fără legătură cu boala. Semne și simptome: - palpitații; - oboseală, astenie; - hipotensiune arterială, amețeli; - anxietate; - precordialgii; - dispnee secundar insuficienței mitrale; - sincope prin tulburări de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sistolei (când valva mitrală este închisă) a uneia/ambelor valvule mitrale, datorită pânzei valvulare în exces și/sau slăbirea aparatului de susținere subvalvular [10]. TABLOU CLINIC Prolapsul valvei mitrale apare mai frecvent la femeile tinere. Majoritatea bolnavilor cu prolaps de valvă mitrală prezintă simptome nespecifice, fără legătură cu boala. Semne și simptome: - palpitații; - oboseală, astenie; - hipotensiune arterială, amețeli; - anxietate; - precordialgii; - dispnee secundar insuficienței mitrale; - sincope prin tulburări de ritm ventriculare; - spasmofilie. Examenul obiectiv: - poate evidenția un aspect normal sau uneori modificări
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]