2,749 matches
-
Momentul închiderii valvelor semilunare este marcat pe curba de presiune din vasele mari de o mică incizură urmată de o undă ușor ascendentă (incizura dicrotă). Ea este determinată de tendința sângelui de a se întoarce spre ventriculi în momentul închiderii valvelor sigmoide, ciocnirea de acestea determinând o ușoară ascensiune presională. Pe parcursul ejecției ventriculii se golesc în special prin scăderea diametrului lor transversal, volumul de sânge împins în vasele mari, numit volum bătaie (sistolic) fiind de aproximativ 70 ml. Cantitatea de sânge
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
numește volum telesistolic, având o valoare normală de 50-60 ml. Raportul dintre volumul bătaie și volumul telediastolic exprimă eficiența golirii ventriculare, purtând numele de fracție de ejecție. Relaxarea izovolumetrică Reprezintă prima fază a diastolei ventriculare, fiind cuprinsă între momentul închiderii valvelor semilunare și cel al deschiderii valvelor atrioventriculare. Pe parcursul relaxării izovolumetrice, pereții ventriculari se relaxează, presiunea intraventriculară scăzând rapid fără a se produce o modificare de volum deoarece valvele cardiace sunt închise. Relaxarea izovolumetrică se termină atunci când presiunea din ventriculi ajunge
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
normală de 50-60 ml. Raportul dintre volumul bătaie și volumul telediastolic exprimă eficiența golirii ventriculare, purtând numele de fracție de ejecție. Relaxarea izovolumetrică Reprezintă prima fază a diastolei ventriculare, fiind cuprinsă între momentul închiderii valvelor semilunare și cel al deschiderii valvelor atrioventriculare. Pe parcursul relaxării izovolumetrice, pereții ventriculari se relaxează, presiunea intraventriculară scăzând rapid fără a se produce o modificare de volum deoarece valvele cardiace sunt închise. Relaxarea izovolumetrică se termină atunci când presiunea din ventriculi ajunge sub nivelul presiunii atriale, care în
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
izovolumetrică Reprezintă prima fază a diastolei ventriculare, fiind cuprinsă între momentul închiderii valvelor semilunare și cel al deschiderii valvelor atrioventriculare. Pe parcursul relaxării izovolumetrice, pereții ventriculari se relaxează, presiunea intraventriculară scăzând rapid fără a se produce o modificare de volum deoarece valvele cardiace sunt închise. Relaxarea izovolumetrică se termină atunci când presiunea din ventriculi ajunge sub nivelul presiunii atriale, care în această fază crește progresiv datorită întoarcerii venoase; în acest moment se deschid valvele atrioventriculare începând umplerea ventriculară. Faza de umplere ventriculară rapidă
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
fără a se produce o modificare de volum deoarece valvele cardiace sunt închise. Relaxarea izovolumetrică se termină atunci când presiunea din ventriculi ajunge sub nivelul presiunii atriale, care în această fază crește progresiv datorită întoarcerii venoase; în acest moment se deschid valvele atrioventriculare începând umplerea ventriculară. Faza de umplere ventriculară rapidă Începe imediat după deschiderea valvelor atrioventriculare, sângele din atrii pătrunzând cu viteză în ventriculi pe baza gradientului de presiune atrioventricular. Pe parcursul acestei faze se realizează aproximativ 2/3 din umplerea ventriculară
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
izovolumetrică se termină atunci când presiunea din ventriculi ajunge sub nivelul presiunii atriale, care în această fază crește progresiv datorită întoarcerii venoase; în acest moment se deschid valvele atrioventriculare începând umplerea ventriculară. Faza de umplere ventriculară rapidă Începe imediat după deschiderea valvelor atrioventriculare, sângele din atrii pătrunzând cu viteză în ventriculi pe baza gradientului de presiune atrioventricular. Pe parcursul acestei faze se realizează aproximativ 2/3 din umplerea ventriculară, având însă o pondere variabilă în funcție de frecvența cardiacă, suprafața orificiului valvular mitral și complianța
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
gradientului de presiune atrioventricular. Pe parcursul acestei faze se realizează aproximativ 2/3 din umplerea ventriculară, având însă o pondere variabilă în funcție de frecvența cardiacă, suprafața orificiului valvular mitral și complianța ventriculară. Faza de umplere ventriculară lentă Apare atunci când debitul circulator prin valvele atrioventriculare se reduce, datorită scăderii gradientului presional atrioventricular prin golirea atriilor și umplerea ventriculilor cu sânge. În timpul umplerii lente (diastazis) valvele atrioventriculare iau forma unei pâlnii prin care sângele trece din atriu în ventricul. Astfel se produce o creștere lentă
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
frecvența cardiacă, suprafața orificiului valvular mitral și complianța ventriculară. Faza de umplere ventriculară lentă Apare atunci când debitul circulator prin valvele atrioventriculare se reduce, datorită scăderii gradientului presional atrioventricular prin golirea atriilor și umplerea ventriculilor cu sânge. În timpul umplerii lente (diastazis) valvele atrioventriculare iau forma unei pâlnii prin care sângele trece din atriu în ventricul. Astfel se produce o creștere lentă a volumului ventricular în timp ce presiunile atriale scad lent, atingând aproape un platou. Faza de umplere rapidă și diastazisul, realizate numai pe
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
contribuția majoră la umplerea ventriculară, ponderea sistolei atriale fiind în mod normal mult mai redusă. Datorită regimurilor presionale și a complianței arterelor mari diferite, nu există o concordanță perfectă între fazele ciclului cardiac pentru inima dreaptă și inima stângă. Astfel, valva mitrală se deschide după valva tricuspidă și se închide înaintea acesteia, în timp ce valva aortică se deschide după pulmonară și se închide înaintea ei (figura 5.38). CURBELE VOLUM-PRESIUNE Reprezintă o altă modalitate de ilustrare a fenomenelor mecanice ale inimii, făcând
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ponderea sistolei atriale fiind în mod normal mult mai redusă. Datorită regimurilor presionale și a complianței arterelor mari diferite, nu există o concordanță perfectă între fazele ciclului cardiac pentru inima dreaptă și inima stângă. Astfel, valva mitrală se deschide după valva tricuspidă și se închide înaintea acesteia, în timp ce valva aortică se deschide după pulmonară și se închide înaintea ei (figura 5.38). CURBELE VOLUM-PRESIUNE Reprezintă o altă modalitate de ilustrare a fenomenelor mecanice ale inimii, făcând abstracție de factorul timp și
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
mai redusă. Datorită regimurilor presionale și a complianței arterelor mari diferite, nu există o concordanță perfectă între fazele ciclului cardiac pentru inima dreaptă și inima stângă. Astfel, valva mitrală se deschide după valva tricuspidă și se închide înaintea acesteia, în timp ce valva aortică se deschide după pulmonară și se închide înaintea ei (figura 5.38). CURBELE VOLUM-PRESIUNE Reprezintă o altă modalitate de ilustrare a fenomenelor mecanice ale inimii, făcând abstracție de factorul timp și ținând cont numai de interrelația care se stabilește
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
pompă. Nu există un parametru unic măsurabil care să cuantifice performanța cardiacă, ea fiind estimată pe baza mai multor indici care caracterizează atât funcția sistolică cât și funcția diastolică ventri¬culară (fig. 5.41), [63]. volum-presiune maximă punctul corespunzător închiderii valvei aortice; ca urmare crește volumul telesistolic al VS și volumul bătaie se reduce. În condițiile scăderii contractilității, aceeași creștere a postsarcinii produce o scădere mult mai marcată a volumului bătaie; c. creșterea volumului telediastolic al VS produce creșterea volumului bătaie
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
presiune intraventriculară în intervalul de timp; pentru intervale de timp foarte mici se obține viteza instantanee (dP/dt). Viteza maximă instantanee de creștere a presiunii (dP/dtmax) este atinsă în mod normal la sfârșitul contracției ventriculare izovolumetrice, imediat înaintea deschiderii valvelor sigmoide (fig. 5.42). Cu toate că valoarea dP/dtmax este bine corelată cu variațiile contractilității, ea are importante variații interindividuale fiind influențată și de presarcină, fiind deci utilă nu ca un indicator în sine a contractilității ci pentru a estima variațiile
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
capacitatea de umplere a ventriculului la care contribuie două faze ale ciclului cardiac: relaxarea ventriculară izovolumetrică generând gradientele de presiune necesare pentru umplerea ventriculară propriu-zisă. Evaluarea relaxării izovolumetrice. Se poate face prin estimarea timpului de relaxare izovolumetrică, din momentul închiderii valvelor sigmoide și până la deschiderea valvelor atrioventriculare. Măsurarea acestuia se poate face prin ecocardiografie sau folosind diferite trasee mecanocardiografice, valoarea sa fiind condiționată însă nu numai de rata relaxării ci și de presiunile de la nivel atrial și a vaselor mari. Evaluarea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
la care contribuie două faze ale ciclului cardiac: relaxarea ventriculară izovolumetrică generând gradientele de presiune necesare pentru umplerea ventriculară propriu-zisă. Evaluarea relaxării izovolumetrice. Se poate face prin estimarea timpului de relaxare izovolumetrică, din momentul închiderii valvelor sigmoide și până la deschiderea valvelor atrioventriculare. Măsurarea acestuia se poate face prin ecocardiografie sau folosind diferite trasee mecanocardiografice, valoarea sa fiind condiționată însă nu numai de rata relaxării ci și de presiunile de la nivel atrial și a vaselor mari. Evaluarea umplerii ventriculare. Se face pe
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
datorită elasticității mari vor genera vibrații cu frecvență înaltă. Folosirea de microfoane speciale plasate în vârful unor catetere a permis înregistrarea zgomotelor cardiace simultan cu presiunile intracavitare, precizându-se cu exactitate momentul apariției acestora în funcție de fazele ciclului cardiac. Rolul închiderii valvelor cardiace în geneza zgomotelor cardiace nu este unanim acceptat, deși înregistrări simultane ecografice și fonocardiografice sugerează implicarea acestora în geneza unor componente de frecvență înaltă [1]. Fonocardiograma repreuintă înregistrarea grafică a zgomotelor cardiace folosind microfoane plasate în focarele clasice de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
4 zgomote cardiace, dintre care doar două pot fi ascultate (fig. 5.49). Zgomotul I (Z1) are o frecvență 30-40 Hz și durată 120-150 ms, ascultându-se cel mai bine în spațiul intercostal 2-3 parasternal stâng. El debutează după închiderea valvei mitrale la un interval de timp de 30-35 secunde numit interval mecano-acustico sistolic, fiind datorat vibrațiilor pereților ventriculari și coloanei de sânge din timpul sistolei ventriculare; corespunzător acestora se disting trei componente distincte ale Z1 (fig. 5.50). Zgomotul II
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
distincte ale Z1 (fig. 5.50). Zgomotul II (Z2) are o frecvență de 50-70 Hz și durată de 80 100 ms, ascultându-se cel mai bine parasternal la nivelul spațiului intercostal II. El debutează la aproximativ 5 msec după închiderea valvelor semilunare (interval mecano-acustico diastolic) fiind determinat de vibrațiile coloanei de sânge în momentul închiderii valvelor sigmoide, când sângele are tendința de a se întoarce spre ventriculi. Datorită asincronismului de închidere al valvelor sigmoide aortice și pulmonare, Z2 prezintă două componente
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și durată de 80 100 ms, ascultându-se cel mai bine parasternal la nivelul spațiului intercostal II. El debutează la aproximativ 5 msec după închiderea valvelor semilunare (interval mecano-acustico diastolic) fiind determinat de vibrațiile coloanei de sânge în momentul închiderii valvelor sigmoide, când sângele are tendința de a se întoarce spre ventriculi. Datorită asincronismului de închidere al valvelor sigmoide aortice și pulmonare, Z2 prezintă două componente: aortică (A) și pulmonară (P), separate între ele de un interval de 80-90 ms în
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
El debutează la aproximativ 5 msec după închiderea valvelor semilunare (interval mecano-acustico diastolic) fiind determinat de vibrațiile coloanei de sânge în momentul închiderii valvelor sigmoide, când sângele are tendința de a se întoarce spre ventriculi. Datorită asincronismului de închidere al valvelor sigmoide aortice și pulmonare, Z2 prezintă două componente: aortică (A) și pulmonară (P), separate între ele de un interval de 80-90 ms în inspir și 40-50 ms în expir (fig. 5.51). Modificările cu respirația se datorează influenței pe care
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
FORME CLINICE PARTICULARE Pneumotoraxul bilateral are un tablou clinic dramatic, cu cianoză și insuficiență respiratorie acută; decesul se poate produce prin insuficiență cardiacă acută (cudarea venelor cave). Pneumotoraxul deschis apare frecvent în urma traumatismelor toracice deschise, printr-un mecanism de „by-pass valve” (aerul circulând în sens bidirecțional). Simptomatologia este cu atât mai gravă cu cât mărimea soluției de continuitate parietală este mai importantă. Gravitatea este cu atât mai mare cu cât diametrul soluției de continuitate depășește diametrul traheei [1]. Pneumotoraxul hipertensiv apare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
Are indicații atunci când:pneumotoraxul este > 30%;bolnavi cardiaci cu BPOC;pacienți care tolerează greu pneumotoraxul. Drenajul pleural ca metodă unică de tratament nu împiedică apariția recidivelor. Există truse sterile de unică folosință ce cuprind tot instrumentarul necesar efectuării pleurotomiei, inclusiv valva Vygon ce asigură evacuarea unidirecțională a aerului din cavitatea pleurală [9]. Drenajul aspirativ poate fi pasiv (trusa tip Beclaire, care se utilizează în epanșamentele pleurale cu fistulă bronșică mare) sau activ (cel mai des folosit, ce constă în conectarea tubului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
Tegumentul preparat în patru lambouri se răsfrânge spre interior și se suturează la pleura parietală. Cavitatea se toale-tează zilnic cu soluții antiseptice (betadină, acid acetic 1%). Pleura viscerală se va epiteliza în timp, din aproape în aproape, plecând de la tegument. Valva tip Elöesser este indicată la bolnavii tarați, având cavități pleurale productive, ce nu pot fi desființate chirurgical prin decorticare sau toracoplastie. Este obligator ca pulmonul ce nu vine în contact cu punga de empiem să fie simfizat la pleura parietală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
de vedere clinic allotransplantele pot fi: grefe libere temporare (grefele de piele sau transfuziile sanguine); grefe care se constituie ca „suporturi” temporare până când se regenerează țesutul gazdă (os, cartilagiu, tendoane, fascii, nervi); grefe permanente libere (independente) structural (cornee, vase sanguine, valve cardiace); grefe libere funcționale (paratiroide, ovare, testicule); grefe integrale de organe (cord, plămân, ficat, rinichi, pancreas, intestin subțire); grefe celulare libere (țesut insular pancreatic, hepatocite, miocite); grefe medulare care realizează repoziționări funcționale ale țesutului hematopoe-tic sau limfopoetic. Autotransplantele au dat
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
subțire); grefe celulare libere (țesut insular pancreatic, hepatocite, miocite); grefe medulare care realizează repoziționări funcționale ale țesutului hematopoe-tic sau limfopoetic. Autotransplantele au dat rezultate clinice bune pentru grefele de piele, păr, dinți, cartilagiu, fascii, tendoane, grăsime, stomac, intestin, rinichi, pericard, valve cardiace, artere, vene, nervi, paratiroide, țesut adrenal, ovar, testicul, măduvă osoasă. 18.4.1. TRANSPLANTUL DE PIELE Cel mai frecvent se practică pentru reacoperirea zonelor distruse posttraumatic, postcombustional sau postoperator. Autotransplantele s-au efectuat cu piele cu pilozitate pentru a
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]