9,893 matches
-
de acest eveniment pentru a se da o mică petrecere țărănească, aniversându-se și împlinirea a 110 ani de la atestarea oficială a înființării comunei, perioadă în care s-au stabilit primii plugari veniți din Crimeea, conform documentelor existente, pe o vatră deja locuită de o populație româno-tătară, după cum se transmisese prin viu grai de către localnicii bătrâni. Primarul, fiind mai vârstnic, s-a scuzat că nu poate participa la sărbătoarea comunei, lucru ce nu a deranjat pe nimeni. Săndica, îmbrăcată într-o
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
carte de eseuri, eu, tu și El. (Oglindiri spirituale), un vădit salt în ale scrisului, care va atrage și atenția unor critici (Marius Manta de la revista băcăoană, Ateneu, Dan Ionescu de la revista craioveană Scrisul Românesc, Valentin Marica la revista târgumureșeană Vatra veche ș.a.). Drumurile mă poartă, din octombrie 2010, în dulcele târg moldav, Iași, unde obțin o bursă postodoctorală de 30 de luni, care înseamnă și importantul meu salt profesional. Problematica limbajului politic, asupra căreia mă oprisem pe parcursul doctoral, avea să
TAINA SCRISULUI (17) – SCRISUL MĂ FERICEŞTE de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365577_a_366906]
-
mea în Valea Oltețului, după ce mă răcoream la apă, culegeam buruieni pentru porc. În fiecare an creșteam un porc mare, rasa Marele Alb (adică mai multă pecie decât grăsime) pe care-l tăiam de Crăciun, îl puneam la afumat în vatră, iar pecia și trandafirii le băgam la găleata cu untură... și ne ținea tot anul cu carne. - Ați furat vreodată ouă să le duceți la cooperativă ? FS: Nu era CAP-ul lângă mine, ci în jos, spre Oteteliș. Dar, când
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
străine de ființa sa. Ca orice român care gândea că lumea de dincolo de granița vestică a țării de apartenență reprezintă raiul existenței, Luca plecase de acasă cu gândul că pâinea altui neam al pământului este ceva mai bună decât aluatul vetrei părintești. Evident, o iluzie, o uriașă iluzie personală, din chingile căreia avea să purceadă destul de curând către o altă dimensiune a Universului. Nu avea încotro însă. Pornise pe o atare cale ca mulți, mulți alții, viața împingându-l la un
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
sunt prietenii mei? Unde sunt livezile de meri, nuci și cireși? Unde sunt lanurile de trifoi În care ne jucăm de-a v-ați ascunselea? Unde sunt oamenii veseli, Gătiți frumos de sărbătoare? Unde e mirosul de pâine rumenita pe vatra? De gutui coapte? Unde sunt camarile pline cu bunătăți Și strugurii uscați din podul casei? Unde sunt hambarele cu porumb Și iazurile pe care caii mei înaripați Își făceau de cap? Unde e pădurea mea verde În care poveștile se
SATUL MEU BATRAN SI UITAT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365632_a_366961]
-
zbor - T. N. Viviana ∎ Caietele KAHUNEI - Mariana Vicky VÂRTOSU ∎ Sfeșnic în rugăciune - Traian VASILCĂU ∎ Lumina vie - Aurel VASILICĂ ∎ Prin păduri de gânduri - Ileana VEST ∎ Transcrierea fonetică a iubirii - Luminița ZAHARIA ∎ Catrenul cu povești - Narcis ZAHIU COLECȚIA LIRIK ***1. GHEORGHE VICOL* Vatra Dornei, Suceava: FRUNZE DE TRIFOI (tristih & senryu & haiku, A5 clapetat, 96 de pagini, carte în oglindă, ilustrațiile și coperta: ION PANDURU) La fel ca și clasicii poemului haiku japonez, multe dintre tristihurile autorului țintesc spre simplificare, spre esență, spre dezvăluirea
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 12 MARTIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365643_a_366972]
-
viile-ncărcate toamna. Mi-e dor de galbene gutui, pe care ni le cocea mama; mi-e drag poteca s-o mai sui. Mi-e dor de serile de iarnă, când mergeam la vecernii. Mi-e dor de cina de la vatră și de zăpezile-argintii; mi-e drag să le mai prind o dată. Mi-e dor de jocurile noastre nevinovate de copii. Mi-e dor de vechea noastră școală, pe care nu cred c-o mai știi; mi-e dragă viața de la
MI-E DOR DE NELU PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365652_a_366981]
-
moștenire unei alte generații Să mai vină (cine știe!) în coloană cruciații Zilele în care plouă, parc-am fost, parcă n-am fost Să-mi aștept diurn beleaua ca să mă găsească-n post; Achit, semnez și tac, mă reîntorc la vatră Și-nchid poarta să n-aud, câinii veseli cum mă latră... Referință Bibliografică: Câinii veseli / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 636, Anul II, 27 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CÂINII VESELI de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365676_a_367005]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BUNICII Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 713 din 13 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Pe vatra veche, jarul de sub cenușă așteaptă răbdător venirea bunicilor plecați în vizită la îngeri. E iarnă, noaptea, târziu, cineva s-a oprit în pragul inimii mele. Bunicii au sosit de pe tărâmul îndepărtat al viselor. Sunt iarăși copil, lemnele ard vesele pe
BUNICII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365683_a_367012]
-
veche, jarul de sub cenușă așteaptă răbdător venirea bunicilor plecați în vizită la îngeri. E iarnă, noaptea, târziu, cineva s-a oprit în pragul inimii mele. Bunicii au sosit de pe tărâmul îndepărtat al viselor. Sunt iarăși copil, lemnele ard vesele pe vatra veche. E noaptea de Crăciun... Referință Bibliografică: Bunicii / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 713, Anul II, 13 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
BUNICII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365683_a_367012]
-
carte” scrie în prefață Ioan Baba, „care sînt specialiști avizați în domeniile de care se ocupă, este vizibilă acea transmisie sufletească, încât devine aplicabilă senzația care mi i-a-ntipărit în dosul frunții, trecând pe Aleea clasicilor din Chișinău: «Atîta dor de vatră și de limba mamei/ Întipărit în minte din trecut/ E moștenirea din tată în genunche/ Din inimă tresare-n fapte și cuvânt...”. Interlocutorii Mariei Mocanu au o asemenea sorginte și meritau să fie portretizați cu toate împlinirile și performanțele lor
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
și de crucioi ale acestuia. Jeni aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Cristescu, șefa secției de cultură a ziarului „Cuvântul liber”, ziua de vineri, 21 decembrie a.c., cu începere de la ora 17, a marcat debutul primei ediții a Colocviilor „Cuvântul liber”, organizată sub egida Despărțământului Central Județean Mureș al ASTREI, a revistei „Vatra Veche” și a ziarului „Cuvântul liber”, cu titlul generic și profund sugestiv, „Punți de lumină”. Evenimentul s-a desfășurat în sala de conferințe a Cinematografului „Arta”. O manifestare pentru minte, inimă, literatură și muzică. Gazdă, moderator, scenarist și regizor al
PUNŢILE DE LUMINĂ ALE COTIDIANULUI CUVÂNTUL LIBER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366083_a_367412]
-
poetul, fratele nostru din Basarabia, Nicolae Dabija, e limba română. Limba lui Grigore Vieru, în care, poți râde singur, și în care te poți opri din plâns , limba sfântă a vechilor cazanii, care-o râd și care-o cântă la vatra lor, țăranii . Coborând din lumină, limba stă la fundamentul unei culturi, așa cum credința stă la fundamentul unui sanctuar . Pe ea, pe limbă, se clădesc valorile unui neam. Nu există patrie în afara limbii, nici cultură, nici cuvânt, nici lumina slovei, dar
PUNŢILE DE LUMINĂ ALE COTIDIANULUI CUVÂNTUL LIBER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366083_a_367412]
-
folosește cuvinte specifice elegiilor: alean, făgăduințe, pe veci, cuvântă, aievea, năzuință ș.a. Și, ca să mai diversifice aria tematică, poeta a avut inspirația să scrie și un „Sonet patriei”; Din ochii însetați de biruință/ Căzură două lacrimi peste vreme,/ Aici e vatra dragostei supreme,/ Aici pământul a rodit credință.// Privește către munți și nu te teme,/ Căci patria înseamnă năzuință,/ Să fie pasul tău făgăduință/ Atunci când glasu-i blând o să te cheme.// Noi ne-am născut ca munții din furtună,/ Ne-au legănat
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
dincolo de Nistru (Tyras), străvechiul spațiu traco-geto-dac, privind spiritul, nașterea, limba, cultura, civilizația, ființa și vechimea ei, rămânând chiar și pentru majoritatea basarabenilor aproape o terra incognita. Străvechiul teritoriu ce se întinde dincolo de Hotin spre nord, reprezintă marginea răsăriteană a milenarei Vetre a daco-geților în sânul căreia Basarabia consființește teritoriul românesc: ”... cu o imensă întindere, de la Carpații Nordici și mult spre răsărit, până spre Urali și Marea Caspică - era populată în Străvechime și Antichitate, covârșitor, de geți,o uriașă comunitate etnică ce
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
spre răsărit, până spre Urali și Marea Caspică - era populată în Străvechime și Antichitate, covârșitor, de geți,o uriașă comunitate etnică ce făcea parte din marea națiune matcă a illiro-traco-geto-dacilor.”( conf.univ.dr. Gh.D.Istru, Strămoșii Noștri Reali Geții-Dacii-Tracii-Illirii- națiunea matcă din vatra ” Vechii Europe”. Ed. Mica Valahie, București 2010, p.134) Atestate arhelogic, primele urme ale civilizației umane se situează în perioada paleoliticului mijlociu, aproximativ 1000.000-100.000 de ani, î. d. Hr, c.f. Dr. Valeriu Matei: Românii de la Răsărit de
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
natale, despre oameni și obiceiurile din zona de unde s-a născut. “Cireșul spovedaniei” nu este singurul român în care acțiunea se petrece la sat ci în mai toate românele sale, demonstrându-ne că nu a uitat de unde a plecat. “Dacă vatra focului ar putea să vorbească, ai fi uimit de câte știe! Este locul care cunoaște cel mai bine viața tuturor generațiilor de oameni ce au trăit într-o bătătura.”(...) “În cunie, la vatră focului, am stat de multe ori de
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
nu a uitat de unde a plecat. “Dacă vatra focului ar putea să vorbească, ai fi uimit de câte știe! Este locul care cunoaște cel mai bine viața tuturor generațiilor de oameni ce au trăit într-o bătătura.”(...) “În cunie, la vatră focului, am stat de multe ori de vorbă cu mama și mi-am golit sufletul de griji, de necazuri, de doruri. În alt loc n-aș fi fost în stare să vorbesc despre tainele mele.” Românul pe care l-a
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
din filmul “Ciuleandra”, cănd lăutarii cântă “Alunelul” și provoacă lumea la dans. Oamenii intră în horă și toată lumea dansează cu pași săltăreți, cu chiote, fluierături și strigături până la epuizare. Titlul românului este unul simbolic. Aici, simbolul "spovedaniei" nu mai este vatra focului despre care autoarea spunea că stătea de vorbă cu mama ei, ci un cireș din grădina pe al carui trunchi sunt scrijelite numele a doi îndrăgostiți și a doua prietene. Sigur, întâlnim atâtea exemple de personaje îndrăgostite din literatura
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
autentic” prin care autoarea „aduce un real serviciu nu numai Literaturii Române, dar și comunității din care a plecat, dar de care niciodată nu s-a despărțit cu adevărat”, după cum menționează exegeta în capitolul dedicat acestuia (Pelerin prin amintiri în vatra milenară). Scriitoarea și-a gândit cartea în mai multe capitole referitoare la geografia, demografia, istoria comunei în diferite epoci, din Antichitate până în zilele noastre, instituțiile comunale, obiceiurile și tradițiile populare specifice, folclorul, etnografia, personalitățile comunei, arborele genealogic al familiei sale
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
această distincție. Medalia Virtutea Literară a fost acordată în cadru festiv, cu ocazia împlinirii a 5 ani de la înființarea Ligi Scriitorilor, următorilor membri fondatori: Ioan Benche, Ion Constantinescu, Gavril Moisa, Iulian Patca și Al.Florin Țene. În colaborare cu Uniunea Vatra Românească - filiala Cluj, s-au organizat conferințe pe teme diferite, menționând ultima, de pe data de 18 ianuarie 2010, cu tema Spiritul național în publicistica și proza Eminesciană. Se remarcă în mod deosebit concursul de creație literară organizat de către filiala București
LIGA SCRIITORILOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366213_a_367542]
-
protecție. Conceput sub formă de expoziție, dialog cu creatorii și atelier-portret, Târgul organizat de Muzeul Țăranului Român este o formă nouă de cunoaștere a diferitelor tipuri de obiecte religioase specifice anumitor zone ale țării: icoane pe lemn, pe sticlă, de vatră, pecetare, cruci, pristolnice, troițe, reușind totodată să ne ajute să pătrundem în lumea interioară a creatorului acolo unde se obține legătura cu divinitatea, se zămislește harul, apar gânduri, frământări și iluminări sau în atelierul de creație pentru a urmări tehnici
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
Blaga” din Sibiu, secția Sociologie-Etnologie și a susținut și un master în domeniu. În 2009 a renunțat la învățământ și s-a dedicat activității de meșter popular. Ca artist popular a realizat o diversitate de obiecte religioase: pristolnice, icoane de vatră, icoane pe sticlă, cruci de mână, troițe, sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri de lucru, ornamentica. Cum a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
religioase: pristolnice, icoane de vatră, icoane pe sticlă, cruci de mână, troițe, sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri de lucru, ornamentica. Cum a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și a început să o studieze. A aflat că este prima noastră icoană, apărută înaintea celei bizantine. Este delimitată în zona etnografică Gorj-Dolj-Argeș-Dâmbovița, locul ei fiind în jurul vetrei
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]