127,396 matches
-
medii și/sau persoane alături de care să putem experimenta și dezvolta ceea ce simțim că trebuie să acceptăm în noi înșine. Omul are sădit în firea sa dintru început sentimentul religios, Există descoperiri ale manifestărilor de acest tip, din cele mai vechi timpuri. Săpături arheologice scot la suprafață dovezi incontestabile ale acestui lucru - ultimul site uimitor prin vechimea sa de peste 11000 ani îH (cu 5000 de ani inaintea piramidelor egipteme si a templului de la Stonehenge) este cel de la Gobekli Tepe (azi în
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400871908.html [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
cu accente patetice sau polemice, aliniat la scrierile anterioare sau contemporane lui. Teotim I de Tomis, despre care vestitul istoric Hieronymus (n. 340/350 - m. 420) arată în opera sa De viris ilustribus că a scris anumite opere „în stilul vechii elocințe” Se înțelege că un autor care utilizează stilul vechii elocințe este, desigur, un bun cunoscător al oratoriei și retoricii, un bărbat cult Acestor trei autori adăugăm pe Dionisie Exiguul sau Dionisie cel Smerit (n. cca 470 - m. cca 545
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400871908.html [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
contemporane lui. Teotim I de Tomis, despre care vestitul istoric Hieronymus (n. 340/350 - m. 420) arată în opera sa De viris ilustribus că a scris anumite opere „în stilul vechii elocințe” Se înțelege că un autor care utilizează stilul vechii elocințe este, desigur, un bun cunoscător al oratoriei și retoricii, un bărbat cult Acestor trei autori adăugăm pe Dionisie Exiguul sau Dionisie cel Smerit (n. cca 470 - m. cca 545) a fost originar din Scyția Minor (Dobrogea de azi), care
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400871908.html [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
cu timpul ruginește încet-încet,timpul... în ape mișcătoare timpul își sculptează chipul piatra plânge, plânge iară în timp munții toacă printre dinți nisipul se întorc să doarmă în timp povestea lor de ieri,de odinioară se reîntorc în ani la vechea vatră printre ruine, un leagăn își caută menirea Referință Bibliografică: TIMPUL / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2127, Anul VI, 27 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Birtu Pârăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TIMPUL de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_birtu_paraianu_1477588083.html [Corola-blog/BlogPost/340483_a_341812]
-
Nichita, ne-a făcut cunoscută călătoria pe care a întreprins-o în vremea studenției, cu mijloace financiare modeste la Struga pentru a participa la festivitatea de premiere a poetului Nichita Stănescu. A lansat volumele: „La taclale cu Dumnezeu”, Editura Vatra Veche, 2016 și „Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Steinhardt”, Editura Libris, 2016. A prezentat revista „Vatra Veche” nr. 3 (99) din martie 2017, număr dedicat în exclusivitate memoriei lui Nichita Stănescu. În paginile ei pot fi citite articole semnate de: Nicolae
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
financiare modeste la Struga pentru a participa la festivitatea de premiere a poetului Nichita Stănescu. A lansat volumele: „La taclale cu Dumnezeu”, Editura Vatra Veche, 2016 și „Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Steinhardt”, Editura Libris, 2016. A prezentat revista „Vatra Veche” nr. 3 (99) din martie 2017, număr dedicat în exclusivitate memoriei lui Nichita Stănescu. În paginile ei pot fi citite articole semnate de: Nicolae Băciuț - „Portret al poetului, la tinerețe fără bătrânețe”; Mircea Coloșenco - „Repertoar biobibliografic”; Ștefania Ciobanu - „Iubire, vis
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
a unor comentarii literare realizate de elevi. Revista conține informații și despre Festivalul Internațional de Poezie „Nichita Stănescu” de anul acesta și din anii trecuți, ca și o prezentare a vieții și activității laureaților Premiilor „Nichita” din acest an. „Vatra veche” s-a dovedit un dar frumos făcut cititorilor atât prin bogăția și calitatea informației, cât și printr-o foarte reușită ținută grafică. Paginile acesteia sunt în permanență deschise pentru articole dedicate lui Nichita. Nelu Stan, profesor ploieștean, ne-a încântat
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
prelegeri de către profesorii Gelu N. Ionescu, Mădălina Ștefan, Rodica Georgescu, recitaluri muzicale de către elevi ai Colegiului Național „Carmen Sylva” și proiectat filmul „Nichita sau fețele diamantului” - realizator Ștefan Dimitriu. A fost prezentate revista „Atitudini” apărută la Ploiești și revista „Vatra veche” de la Târgu-mureș, ambele dedicate poetului Nichita Stănescu. În toate școlile din județul Prahova s-a desfășurat Proiectul „Mai aproape de Nichita.” În Parcul „Nichita Stănescu” din Ploiești a fost organizată cea de-a VII-a ediție a Târgului de Carte care
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
Activitatea celor doi pictori a fost prezentată de Florin Sicoe, directorul Muzeului de Artă din Ploiești. Aprecieri la adresa lucrărilor lor au fost făcute de criticul de artă Pavel Șușaru. Ghenadie Jalbă s-a născut la 13 octombrie 1956, la Sărata Veche, Fălești, Moldova. A studiat la Școala de Pictură pentru copii din Fălești, filiala Sărata Veche, prof. Gheorghe Sandu, la Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin (actualmente Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Chișinău, prof. Petru Rusu, Institutul de Arte
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
Ploiești. Aprecieri la adresa lucrărilor lor au fost făcute de criticul de artă Pavel Șușaru. Ghenadie Jalbă s-a născut la 13 octombrie 1956, la Sărata Veche, Fălești, Moldova. A studiat la Școala de Pictură pentru copii din Fălești, filiala Sărata Veche, prof. Gheorghe Sandu, la Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin (actualmente Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, Chișinău, prof. Petru Rusu, Institutul de Arte Plastice „V.I. Surikov” , Moscova, Federația Rusă, prof. Viktor Țâplakov. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
Hieroglifa” (fotografie, film, arte vizuale), susținut de Mihai Gheorghe; de arhitectură literară „Din ce sunt făcute gândurile?”, susținut de Dana Sânziana Vasile. Au fost vizionate diaporame, fotografii și filme ale atelierelor de la edițiile anterioare. Au fost proiectate filme: „Maramureș - țară veche, țară nouă”, de Florin Andreescu; „De la documentar la ficțiune”, regizorul Cătălin Apostol și filmele sale „Cuibul de cuci” și „O zi bună.” ; „Autoportret”, texte de Dan David, un film de Vasile Mihai; „Bucură-te, floarea mărului și nu te speria
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 534 din 17 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Un sat indiferent unde este amplasat are nevoie de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 534 din 17 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Un sat indiferent unde este amplasat are nevoie de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să-și ducă o viață normală. Voi încerca să aduc în memoria cititorilor pe unii dintre vechii meseriași ai localității Coronini
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
2012 Toate Articolele Autorului VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI Un sat indiferent unde este amplasat are nevoie de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să-și ducă o viață normală. Voi încerca să aduc în memoria cititorilor pe unii dintre vechii meseriași ai localității Coronini, dispersați în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, așa zisele pieptare pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
în centrul satului se potcoveau caii și se ferecau căruțele în fier, întărindu-le astfel rezistența. Dorind ca meseria să rămână în familie, văduva acestuia, Lenca, și-a dat fiul, pe Nelu MARTINOVICI, ca ucenic la un fierar din Moldova Veche. Mai era un fierar, Ion SCOBERCEA, predicator baptist care însă nu făcea decât lucrări mai simple, ocazionale pentru gospodarii satului. Rotarul satului era Ion SCOBERCEA, a lui Petcu, care executa numai roți pentru căruțele sătenilor și ocazional tâmplărie pentru case
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
BĂLOI, și Gheorghe ȚUNDREA, de la Culă, care cântau din vioară, cât și Pătru lui Olteanu. Din fluier cântau Gheorghe BĂLOI, zis Cec, și Ion ROIBAN. Am folosit pentru acest articol amintirile soției mele Ana LEONTE, născută în Coronini. Referință Bibliografică: VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 534, Anul II, 17 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
noii veniți, Brie-Bonchiș Florin-Gheorghe, Iosif Kovacs, Băietu Viorel, Luminița Doina Radu și mai toți membrii Filialei, au pus suflet și talent în promovarea literaturii române. Au apărut cărți deosebite sub egida Ligii Scriitorilor-Filiala Banat-Timișoara.Au fost editate monografiile localităților Dudeștii Vechi și Cornea, membrii filialei au participat și chiar au organizat simpozioane și Congrese Internaționale. S-a definitivat proiectul “Poveștile Dunării “ în Austria, publicându-se și o Antologie pe această temă. Bine primită de presa cultural. Citind acest Anuar, pot spune
ANUARUL FILIALEI BANAT-TIMIŞOARA A LŞIGII SCRIITORILOR- BORNĂ DE GRANIŢĂ A SPAŢIULUI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anuarul_filialei_banat_timisoara_a_lsi_al_florin_tene_1357828454.html [Corola-blog/BlogPost/343470_a_344799]
-
Antologie pe această temă. Bine primită de presa cultural. Citind acest Anuar, pot spune, că el se constituie într-un bilanț al unei ample activități, dar și într-un eseu ce evidențiază sensibilitatea unui grup de scriitori bănățeni ce schimbă vechea paradigmă culturală și spirituală patronată de vechile structuri. E o nouă categorie scriitoricească care s-a născut după decembrie 1989, fiind un model operațional, cum crede Umberto Eco, un eon care renaște odată cu apariția altei epoci.Sunt scriitori pe care
ANUARUL FILIALEI BANAT-TIMIŞOARA A LŞIGII SCRIITORILOR- BORNĂ DE GRANIŢĂ A SPAŢIULUI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anuarul_filialei_banat_timisoara_a_lsi_al_florin_tene_1357828454.html [Corola-blog/BlogPost/343470_a_344799]
-
presa cultural. Citind acest Anuar, pot spune, că el se constituie într-un bilanț al unei ample activități, dar și într-un eseu ce evidențiază sensibilitatea unui grup de scriitori bănățeni ce schimbă vechea paradigmă culturală și spirituală patronată de vechile structuri. E o nouă categorie scriitoricească care s-a născut după decembrie 1989, fiind un model operațional, cum crede Umberto Eco, un eon care renaște odată cu apariția altei epoci.Sunt scriitori pe care îi cataloghez în noul curent proglobmodernist. În
ANUARUL FILIALEI BANAT-TIMIŞOARA A LŞIGII SCRIITORILOR- BORNĂ DE GRANIŢĂ A SPAŢIULUI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anuarul_filialei_banat_timisoara_a_lsi_al_florin_tene_1357828454.html [Corola-blog/BlogPost/343470_a_344799]
-
arme de foc în casă, iar crimele zilnice provocate cu arme de foc se înmulțesc și constitue tragedia zilei. Din păcate, politicienii nu-și riscă statutul, sau pierderea unor voturi pentru a găsi o rezolvare la această problemă gravă și veche, de... 200 de ani! Este greu să absorbi acum aproape patru sute de milioane de arme de foc de la populație. Armele au devenit în timp un mit dar și o mare tragedie în America. Nesiguranța ii face pe americani să se
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1455356275.html [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
inimii? - Această rugăciune este foarte folositoare. Este rugăciunea pe care trebuie să o avem în permanență, pe care o putem practica în mereu. Ea este un model de rugăciune, o practică și un model cu o tradiție foarte clară și veche în Biserica noastră. Cu alte cuvinte, Rugăciunea lui Iisus trezește în inimă o dragoste fără margini. „Ce este, oare, o inimă iubitoare? Se întreabă Sfântul Isaac Sirul. Și iată cum răspunde: „Este o inimă care arde de dragoste pentru toată
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
cele mai multe ori nici țara de origine, nici proporțiile exacte ale amestecului. Cineva poate să îți vândă o cafea despre care să îți spună că e culeasă anul ăsta și, de fapt, ea să fie culeasă de 2-3 ani. Dacă e veche, își pierde din proprietăți În urmă cu un an și jumătate, Eugen Blănaru și-a făcut propriul brand de cafea, Kaffa. O cumpără de la Trieste sau de la Hamburg și o prăjește singur. Iar lumea cafelei a căpătat atunci pentru el
Drumul unui fost sportiv de performanță în lumea cafelei. Regula numărul 1 când îți comanzi o ceașcă de cafea by https://republica.ro/drumul-unui-fost-sportiv-de-performanta-in-lumea-cafelei-regula-numarul-1-cand-iti-comanzi-o-ceasca-de [Corola-blog/BlogPost/338296_a_339625]
-
să aibă o anumită umiditate, pe care trebuie să o verifici. Cineva poate să îți vândă o cafea despre care să îți spună că e culeasă anul ăsta și, de fapt, ea să fie culeasă de 2-3 ani. Dacă e veche, își pierde din proprietăți. Și o simți imediat la prăjire, după cât durează procesul de uscare și după ce o deguști”. Cum se prăjește cafeaua Prăjirea unei cafele durează între 12 și 16 minute, însă timpul optim de prăjire este, potrivit lui, de
Drumul unui fost sportiv de performanță în lumea cafelei. Regula numărul 1 când îți comanzi o ceașcă de cafea by https://republica.ro/drumul-unui-fost-sportiv-de-performanta-in-lumea-cafelei-regula-numarul-1-cand-iti-comanzi-o-ceasca-de [Corola-blog/BlogPost/338296_a_339625]
-
la unul din cele mai originale spectacole feerice, nocturne, o sinteză de tradiție, creație, hărnicie, ospitalitate, dragoste de frumos și de locurile natale. Spectacolul folcloric desfășurat pe o scenă în aer liber este completat de cel culinar, ce amintește de vechi tradiții păstorești. În întunericul nopții străpuns de lumina reflectoarelor și a focurilor de lemne, bărbați și femei îmbrăcați în costume populare, cu contraste de alb și negru, pregătesc la ceaun mâncăruri tradiționale: mămăliguță, sarmale, tochitură, tocăniță ardelenească, cocoloș sau friptură
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
să-i fi atras pe acești oameni din care unii stau în picioare lângă foc, alții jos pe iarbă, alții se încălzesc la foc, alții își beau berea sau intonează euforic cântece. Un copil dă roată focului, amintindu-mi de vechi ritualuri. Trosnetele focului, căldura și lumina lui, ineditul formelor îmi pătrund în suflet și îl fortifică. Plăcerii estetice simt că ar trebui să i se adauge una practică și regret că nu am avut posibilitatea să simt gustul savuros al
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]