2,333 matches
-
o poză cu un laborator și niște eprubete. Deci, practic, ai descoperit atom. Descoperirea Îți taie răsuflarea și te duci la Oprescu dar nu poți intra la el. Mama lui Oprescu este croitoreasă, ea face șorțuri, capoate și cămăși pentru vecine și clienți, mașina de cusut se află În prima cameră care este și bucătărie, iar Oprescu face germană În dormitor și mama lui nu-l lasă afară când el Își face la germană și-ți spune să nu-l deranjezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cratițe, linguri și furculițe. Ei strigă În gura mare pe stradă: Spoooiiim! Spoim tingiiir, spoooiiim! Cine vrea să le spoiască tingirile Îi cheamă În curte. Acolo ei fac o vatră mare și cositoresc tot ceea ce este de cositorit. Madam Ursu, vecina de la parter, are mai multe servicii de masă. Unul de argint, unul de alpaca englezească și unul de fier. Mereu când vin țiganii ea dă la spoit serviciul de fier. De când a murit domnul Ursu, madam Ursu mănâncă numai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Piatră, cu stricnina, În fine, catadicsești să mergi acasă. Nu mai ai chef de lecții și te gândești, oare ce formulă chimică are stricnina despre care știi că este o otravă pentru că madam Flory a pus stricnină În mâncarea câinelui vecinei și câinele a Încetat din viață. Nu mai latră și nu o mai deranjează pe doamna Flory care are ceva cu nervii și nu suportă. Întâi și Întâi, a Încetat din viață Papa Ioan Paul al XXIII-lea. Pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Nu l-am văzut de mult timp. Dar trăiește, de ce să nu trăiască? E plecat departe. Mi-e greu să ajung până la el. Din când În când, așa, cu gândul. Lui nu-i place politica. Când era mic, avea o vecină, o doamnă colonel. Doamna colonel Îl ducea să vadă circul. Și eu am cântat la circ. În cor. Atunci. Sora ta dirija corul. Circul avea doi acrobați la trapez. Lumea pe acrobați Îi aștepta, nu pe noi. Unul avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
în mod neintenționat, dar regulat. Am mers până la ea acasă, am sunat la toți vecinii ei până m-a lăsat cineva să intru. După ce am urmărit-o cum și-a pus cu grijă lanțul de la ușă, am întrebat-o pe vecina în vârstă de dedesubt dacă știe unde-i place Mariei să meargă. Probabil păream agitată pentru că a vrut să-mi trântească ușa în nas. Am oprit-o la timp ca să nu-mi rupă nasul. — Chem poliția! Dacă ai fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
vreme. Nu-mi venea să cred. După care l-am sunat pe Clifford de la un telefon public și mi-a spus să mă duc să caut în apartamentul ei. M-am dus înapoi și i-am luat cheile din buzunar. —Vecina lui Lee te-a auzit. — Da? Nu mă miră. încă îmi tremurau mâinile. Cred că am făcut tărăboi. Ceva s-a legat în mintea mea. Cât de proastă am fost, am spus încet, ar fi trebuit să-mi dau seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
încercînd să traducă celorlalți prin gesturi ce aude): Alo...Da...Bună ziua, doamnă Ivan...Ce nuvelă? A soțului meu? Vai! Dar de unde știți că e a lui? Ștefan Mihail e un nume comun...A, i-ați văzut poza...Cum? (citează) "O vecină antipatică, bîrfitoare, cu o javră de pechinez de opt ani"? Dar eu nici n-am știut că Piki al dumneavoastră are opt ani. Sigur că nu e javră. A fost și campion național? Dar e literatură, doamnă, nu e ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
bărbatului meu. BUNICA: Spune ce-i pe film, că poate ți se rupe. Filmul. FANE: De dimineață, cînd m-am hotărît să mă apuc de fotografie. Am pus film în aparat și am plecat după subiecte. M-am întîlnit cu vecina noastră Maricica (mimează sînii ei mari și mersul legănat). I-am propus să-mi pozeze. Și a acceptat imediat. M-a întrebat cîte poziții am. GETA (Plîngînd): Parașuta! Și cîte poziții i-ai tras? FANE (mîndru): 36! GETA: Cîte? FANE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
de a ocoli bârfele pe care le frecau la sânge musafirele soră-sii și din care se întâmplase, la un moment dat, să afle despre păcatele ei grele ca pământul, învârtoșate și întinse de prietene pe la ușile altor prietene și vecine, ca să știe toată lumea ce a făcut, păi, chiar că și-a vândut sufletul, dacă a fost ea în stare să-și vândă copilul, auzi, păi, ce mamă și ce femeie, o nemernică și-o smintită, și-o ordinară, oh, departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
a reușit să se târască acasă unde nu a găsit pe nimeni. Ai ei fuseseră ridicați și încărcați într-o garnitură de tren, unde au murit sufocați mutați dintr-o gară în alta, dar asta am aflat mai târziu. O vecină, aceeași care m-a și anunțat, a mers cu ea la spital. Medicii nu au mai putut să o salveze. Peste câteva zile, la 20 iulie, a murit datorită loviturilor primite în timpul anchetei. De atunci, în fiecare an, pe aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
obrajii lungi și netezi, iar urechile, puțin ascuțite, o făceau să semene cu o vulcaniană. — De ce țipi așa? Vorbele ei mi-au trimis în nări un miros dulceag de parfum. Pe urmă mi-am dat seama că mirosul venea de la vecina din stânga, o femeie grasă și machiată cu verde, care privea scena rezemată de pervaz. - Am vorbit ceva mai înainte pe internet și n-ai vrut să-mi spui cum te cheamă. Ne-am dat întâlnire în piață. Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
înainte pe internet și n-ai vrut să-mi spui cum te cheamă. Ne-am dat întâlnire în piață. Îmi pare rău că m-ai așteptat degeaba, dar m-am încuiat pe dinăuntru. N-am cum să ies din casă. Vecina a băgat capul la loc și perdelele semitransparente au căzut în urma ei. Mai mult ca sigur ne privea mai departe din spatele lor. - Pe el îl cheamă Jerry, a spus blonda, arătând către câine. A venit pentru că te-a auzit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
renunț la această alternativă. — Păi ce faci, nu sari? — Mă gândeam că e mai simplu dacă... — Nici un „mai simplu”. Ai spus că sari. — N-am spus eu, tu ai spus, m-am enervat. Vrei să mă nenorocesc? Miros de parfum. Vecina din stânga a scos iar capul pe geam. — Devine ridicol, am oftat. Cobor pe țevi. — Dacă sari, îți zic cum mă cheamă. Ezitam. — Și dacă nu? Aici s-a alintat și a spus un lucru pe care nu mi-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Nu sări, domnule. — Ce? Încălecând balustrada, am pășit pe bucata de lemn adusă din sufragerie și așezată sub un maldăr de pungi de gunoi, lăzi și sticle. Era ca o trambulină ieșind din balcon, sau ca o scândură a piraților. Vecina din stânga a clătinat grav din cap. Blonda chicotea. Apoi, vecina a făcut un „hiiii” care m-a dezorientat și mi-am dat seama că scândura cedează. Am căzut pe straturile de panseluțe. Jerry s-a smucit din lesă și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de lemn adusă din sufragerie și așezată sub un maldăr de pungi de gunoi, lăzi și sticle. Era ca o trambulină ieșind din balcon, sau ca o scândură a piraților. Vecina din stânga a clătinat grav din cap. Blonda chicotea. Apoi, vecina a făcut un „hiiii” care m-a dezorientat și mi-am dat seama că scândura cedează. Am căzut pe straturile de panseluțe. Jerry s-a smucit din lesă și m-a mușcat cu putere de șoldul stâng, în țipetele vecinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
vecina a făcut un „hiiii” care m-a dezorientat și mi-am dat seama că scândura cedează. Am căzut pe straturile de panseluțe. Jerry s-a smucit din lesă și m-a mușcat cu putere de șoldul stâng, în țipetele vecinei și ale fetei. Pe urmă mi-a dat drumul. Sgsdgff a prins lesa și l-a tras deoparte. Nu simțeam durere, dar sângeram peste panseluțe și îmi doream cu disperare să-mi descuie cineva ușa, să mă ducă până în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și în așa fel ca să întoarcă mintea tinerimii de la "adevăratele" probleme ale vieții și societății. De amor nici vorbă nu mai era. În acest timp nu mai existau fete nici chiar pentru mine. Numai unul, Moscu, era amorezat de o vecină, Afrodita Haritachi, al cărei nume azi îmi pare așa de poetic, căci îmi aduce aminte mahalaua noastră, malul Bârladului, serile de iarnă cenușii, când ea venea de la școală etc. Noi toată vremea discutam și puneam omenirea la cale. Citeam ca
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Huuuuooooo!!! Vocea unei vădane de la 4: - Însoarăăă-tee! „Bine, e-n regulă, dar n-ai spus cu cine, madam”, miam zis eu. Vocea inginerul agronom veșnic beat, de la 6: - Bea, bea, nu te lăsa,/ Uită că viața e grea! Vocea unei vecine tinere căreia i-a murit soțul acum șase luni, de la etajul 9, perete în perete cu mine, prin ușă: - Vino, dragă, la mine, n-asculta ce strigă gurile rele! În fine, am intrat în casă. Nu mai era cazul să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
tai cu cuțitul, probabil că se întrerupsese lumina din cauza unor reparații sau sărise siguranța generală de la scară. La etajul unu, lipită de perete, am ghicit umbra unei făpturi. - Bună seara, domnule Vieru. N-aveți un chibrit? N-aveam. Era o vecină, brunetă, de vreo treizeci și cinci de ani. - Am o brichetă, i-am zis. Am aprins-o și femeia a chicotit scurt. Avea părul lung, nepieptănat, buzele făcute. Se lipi de mine. Auzisem ceva ceva despre infidelitatea ei față de soț, care era
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Hai, spune repede, cum a fost, am grăbit-o eu.Stai, bre, că-ți spun. Era în iunie sau iulie, ultima vară pe care Creangă a mai petrecut-o în viață. Tinca Vartic, țiitoarea scriitorului, întârziase cam multișor la o vecină și mâncarea nu era gata, iar lui Creangă îi era foame, și o boscorodea la cap. - Cum avea vocea? am întrebat eu înfrigurat.Păi, era cam grosuță... - Ceea ce înseamnă că Ion Creangă avea voce de bariton. Mda, se adeverește cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
largă iar oamenii săreau cu dragă inimă să-i deie ajutor. La tăierea porcului bunăoară, înștiințat, cel dintâi se înființa cel care cunoștea toate mădulările animalului, cumătrul Gafton. Soseau apoi fina Gâscă, surdul lui Hoașcă cu tot cu Soltana, Areta și alte vecine. După înjunghiere, femeile se strângeau la vatră și, în ghearele lor ascuțite, mațele porcului își deșertau, aburind, necurățeniile. Hăcuite în coveți, mormane trandafirii de grăsimi miroseau dulce și grețos ; lângă cratițele clocotite, pe jos, în lighene, plescăiau zoaie beșicate de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de folos : Pantofi cu vârf ascuțit Parcă-s muche de cuțit, Frizură la periuță, Parcă-i ceafa la maimuță. La anul și la mulți ani !” ură cumătrul și goli cu chef ulcica. - Stați, să zic și eu, se întărâtă o vecină : „Vine gâsca-n mini jup Cu pantofi cu botul lung Și călcâi făcut la strung. Fustă are, ce să zic, Cât o palmă, mai nimic, Pliscu-l ține-n sus, în vânt, C-așa-i moda pe pământ. Iar gânsacu- nzorzolat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
lung și-n lat, Are chică dinapoi, Parcă-i fân pus din țăpoi ; Și mai are favoriți, Peste gură privestiți, Pantalonii în trapez Și capul fără de miez.” - Apoi, doi copii, dacă-i ai, nu-s amândoi la fel, zise altă vecină cu gândul la plodurile ei. Fac și eu ca Doșoaia când vorbea despre feciorii ei : „Bietul Gică și porcul de Mitică”. Nu se știe cum, pricăjit, într-un colț apăruse fierarul Mazarache. Zgribulit, își încălzește palmele la foc, în timp ce în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se suie în el și, du-te, duluță ! Tăcură toți, impresionați. Gazda tocă o fleică și pentru Vică și într-o garafă trase vin. Deodată, afară, în întuneric, răsună puternic o fâșcâitură. - Asta-i Paraschiva lui Murgoci, zise, avizată, o vecină. Odată m-am făcut eu că nu știu și-am întrebat-o pe babă : - Da cine fâșcâia așa asară, mătușă ? - Ia eu mai fâșcâi, zice ea. Am o vacă ș-o țin afară și să nu vie careva. - Da ce
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
eu zece, numai să le dau douăzeci de prăjini cu acte și vaca pe numele lor. Fiind pe înțelesul tuturor, aluziile înveseleau întreaga adunare. - Răutatea asta a ei a avut-o din tinerețe moașa Paraschiva, observă cea mai vârstnică dintre vecine. Trăia răposata soacrăsa, și nu ea l-a îndemnat pe Murgoci să dea în mâne-sa ? - Doamne ! se înfioră Soltana. - Feciorul ei drept, continuă vecina, și a dat în babă, pus la cale de Paraschiva. Mare păcat ! O dată, de frica
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]