3,072 matches
-
a moralei comune care se aplic] scopurilor instituționale pentru care au fost create aceste puteri. Un exemplu ar fi cazul violenței, aplicarea ei fiind considerat] de Waltzer, Hampshire și Nagel ca fiind un semn distinctiv al politicii. Deseori s-a vehiculat ideea c] ar fi greșit că cet]tenii s] folosesc] violență sau amenințarea cu aplicarea acesteia în relațiile cu alti cet]țeni, dar c] e acceptabil sau chiar corect că reprezentantul lor politic s] o foloseasc] în numele lor. Dac] acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie toleranți, considerând c] „ar trebui s] fim toleranți„ este unul dintre adev]rurile morale obiective. (Vezi capitolul 39, „Relativismul”, pentru o discuție despre tolerant] în contextul diferențelor sociale sau culturale dintre p]rerile morale.) O alt] concepție greșit] vehiculat] în mod frecvent este aceea c], dac] subiectivismul etic este adev]rât, atunci nimic nu este „cu adev]rât” bine sau r]u. Aceast] noțiune ar putea fi exprimat] în diferite moduri: am putea spune c] „totul este permis” sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Deși Darwin a subestimat acest aspect în Originea speciilor, el a indicat în mod clar c] teoria să iși g]șea aplicare, la modul absolut și total, în cadrul speciei umane. Teoria lui Darwin avea la bâz] elemente intuitive care se vehiculau deja în Anglia victorian]. Într-adev]r, chiar înainte de publicarea lucr]rii lui Darwin, cei care nu vedeau în creștinism o filosofie potrivit] pentru societ]țile industrializate au încercat s] transforme conceptele biologice într-un program socio-politico-economic cu drepturi depline. Dup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
suferințelor îndurate de copii nevinovați. Momente ale unor existențe nefericite, frânte, dezrădăcinate, lipsite de iubire formează subiectul multor schițe: Vlahuță, În străini, Ion Gorun, Moștenirea lui Panait, Constanța Hodoș, Janeta, Trei surori. Vlahuță cere, cu o formulă ce va fi vehiculată și de programul poporanist, o literatură de „documente omenești” (Un nou ziar). Comună e înduioșarea - Delavrancea, Micuții, Vlahuță, Mama, Ion Gorun, Crăciunul la proletari. Câteva scrieri, răzlețe, se opresc asupra imaginii muncitorului din uzină (V. Pop, Din fabrică: Petre Cazangiul
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
preocuparea că, odată ce această învățare, realizată neconstrângător, din plăcere, va intra tot mai mult sub incidența măsurării, a acreditării, ea își va pierde caracteristica de învățare de plăcere. Figura 1.1. Educația extensivă Trecerea în revistă a termenilor mai des vehiculați în educația adulților, ca și a celor care se desprind logic din conceptul supraordonat de educație permanentă ne conduce spre concluzia unei varietăți a definițiilor elaborate, a unei varietăți terminologice. Registrul foarte larg de sensuri ale conceptului educație a adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este legată de faptul că toate sferele vieții sociale se sprijină din ce în ce mai mult pe baze științifice, ci este legată de conturarea unui fenomen care, în esență, reclamă dobândirea metacompetenței de a „învăța cum să înveți”, cum să accesezi și să vehiculezi cunoștințele ce se înmulțesc exponențial. Cunoștințele nu mai sunt apanajul „capitalului cultural”, așa cum îl definea Bourdieu, ce determina structurile și stratificările sociale, ci țin de „capitalul cenușiu”, care generează noi economii, virtuale. În societatea informațională, în care noi medii de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care generează noi economii, virtuale. În societatea informațională, în care noi medii de comunicare și informare câștigă tot mai mult teren (internetul), natura „educației” și a „învățării” se schimbă dramatic, în sensul că vorbim despre o osmoză a cunoștințelor de vehiculat, despre un schimb permanent și continuu între acumularea individuală de cunoștințe și managementul informației; - disfuncționalitatea instituțiilor educaționale existente. Cunoaștem că educația permanentă este un concept integrator, ce articulează toate formele de pregătire, atât formală, școlară, cât și non-formală și informală
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
finanțare din taxele și impozitele locale. Trebuie menționat faptul că, la nivel național, nu există statistici comprehensive care să ofere o imagine globală privind finanțarea guvernamentală a diferitelor domenii ale educației adulților (cu excepția celor realizate de ANOFM); de asemenea, sumele vehiculate în sectorul nonguvernamental sau cele privind sponsorizările sau investițiile cetățenilor în educație nu pot fi decât estimative. Totuși, statisticile ANOFM arată o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru calificarea-recalificareașomerilor, pentru susținerea măsurilor active de participare la formare și de ocupare de la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
altfel, primul congres național care s-a desfășurat în 1974 pe tema calității vieții, sub egida Asociației Medicale Americane, plasează vârsta adultă aproximativ în aceeași perioadă, adică între 25 și 65 de ani. Aceste repere cronologice consonează și cu opinia vehiculată de școala românească de psihologie, prin Șchiopu și Verza ( 1997). Cât privește oportunitatea stadializării vârstei adulte, ea este pusă la îndoială de unii autori, precum Neugarten (1979), deoarece achizițiile dobândite pe traseu, deși există, nu sunt atât de expresive încât
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a treia etapă, când, de fapt, cuplul devine o familie în adevăratul sens al cuvântului. Există opinii conform cărora, concomitent cu apariția primului copil, asistăm la o diminuare constantă a satisfacției maritale (Reibstein și Richards, apud Birch, 2000). Alți autori vehiculează ideea unui traseu fluctuant al satisfacției conjugale, care scade până când copilul atinge vârsta preșcolară, crește puțin până la debutul școlarității, descrește considerabil în adolescență, apoi se angajează pe un versant evident ascendent după ce ultimul copil părăsește căminul familial (Rollins și Cannon
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înregistrează deteriorări evidente, comparativ cu memoria secundară (pe termen lung), care este mai puțin expusă la patina corozivă a timpului. Referitor la memoria terțiară (adică aceea datorită căreia putem arhiva amintiri străvechi), aceasta rămâne imperturbabilă, conform celei mai frecvente opinii vehiculate de specialiștii din domeniu. Meinz și Salthouse (apud Munteanu, 2004) acreditează, prin suport experimental, că memoria muzicală scade odată cu vârsta chiar și pentru muzicienii profesioniști. Referitor la memoria de perspectivă, grație căreia individul nu uită să efectueze la timp anumite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unui aliaj între cele două tipuri de inteligență (cea cristalizată și cea fluidă), care duce la omnibus intelligence, adică la o medie a cărei curbă rămâne constantă pe traseul maturității. Un studiu mai vechi semnat de Lehman (apud Munteanu, 1994) vehicula o idee interesantă, și anume aceea că fiecare domeniu solicită prioritar fie inteligența fluidă (și atunci marile performanțe din matematică, muzică, poezie sau chimie se înregistrează la vârsta tinereții), fie inteligența cristalizată (ceea ce determină ca succesele eclatante din filosofie, istorie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
abordarea tradițională, aflată în continuu regres, în care predarea e privită ca un proces de selectare a cunoștințelor, priceperilor și aspectelor culturale de învățat și de transmitere a lor, prin intermediul unor metode și tehnici expozitive/argumentative. Profesorul controlează continuu finalitățile, vehiculând conținuturile în manieră structurată și sistematică, iar cursanții iau notițe, apoi reproduc corect și cât mai exact respectivele informații. Abordarea socratică/euristică, mult încurajată, se bazează pe punerea unor întrebări. Ea constă în adresarea de către profesor a unei secvențe de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare, implicând, de fapt, toți participanții și fiind compusă din următorii factori pe care-i vom detalia în continuare: conținutul, mediul, profesorul, organizația, grupul de cursanți, individul ce învață și cultura. Conținutul reprezintă un ansamblu de informații, valori, deprinderi, atitudini vehiculate pe tot parcursul procesului. Conținuturile se află în relație directă cu cursantul, acesta vine la un curs din dorința de a afla ceva nou, de a-și actualiza anumite cunoștințe, de a fi la curent cu direcțiile domeniului respectiv. Profesorul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
operează mai multe tipuri de conținuturi ce trebuie luate în considerare în activitatea de proiectare: - în primul rând, subiectul planificat al materiei predate: activitățile și dialogul legate direct de „lecție”, subiect ce reprezintă doar o mică parte din ceea ce se vehiculează într-un proces de predare-învățare; - în al doilea rând, sunt subiecte neplanificate, care țin de materia predată și care nu pot fi surprinse în prealabil: idei noi, nelămuriri, subiecte conexe; - un al treilea tip de conținut este cel ce ține
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților" În literatura de specialitate putem întâlni numeroase modele de planificare, unele dintre ele fiind liniare, cu o succesiune de etape strict determinată, aceste modele fiindu-le utile mai ales debutanților, celor fără prea multă experiență în domeniu, iar altele vehiculând un set de elemente interactive, dinamice. Vom trece în revistă câteva dintre aceste modele, unele referindu-se la planificarea programelor dincadrul unei organizații, iar altele la proiectarea activităților de formare. Modelul Knowles (1970)tc "Modelul Knowles (1970)" Knowles și-a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tipuri de conținuturi pot fi puse în practică împreună: - în primul rând, este subiectul planificat al materiei predate: activitățile și dialogul sau comunicarea legate direct de „lecție”. Dar aceste subiecte planificate nu reprezintă decât o mică parte din ceea ce este vehiculat în cadrul procesului de predare-învățare; - în al doilea rând, sunt subiecte neplanificate ce țin de materia predată: idei noi, nelămuriri, subiecte conexe; - un al treilea tip de conținut este cel ce ține de „socialul” schimbului predare-învățare: regulile, convențiile și etichetele stabilite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ce „arsenal” de metode, tehnici, mijloace didactice poate utiliza profesorul și cum le poate combina cât mai eficient și adaptat în funcție de o serie de factori ce circumscriu contextul didactic (de exemplu, formele de organizare, particularitățile cursanților ori ale conținutului de vehiculat, timpul etc.) - factori ce au fost analizați în subcapitolul anterior -, vom porni de la câteva considerente cu privire la ceea ce înseamnă o predare eficientă în interacțiunea didactică cu cursanții adulți (pe care îi vom numi generic „cursanți” sau „studenți”), respectiv cu privire la noile tendințe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și ambiguităților, explorarea implicațiilor, confirmarea achizițiilor); 2. formularea clară a obiectivelor predării (astfel încât să-i ghideze pe cursanți să-și proiecteze posibilele rezultate ale învățării, respectiv modalitățile de autoreglare și de autoevaluare, să desprindă semnificația, relevanța și utilitatea conținuturilor de vehiculat, impactul lor asupra competențelor de îmbunătățit/de dobândit); 3. oferirea unui feedback și un control adecvat - toate pentru a facilita gândirea critică, respectiv o învățare semnificativă. Rolurile didactice cu aceste conotații sunt proprii educatorului pentru adulți privit ca facilitator al
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
auxiliarele didactice și care este rolul lor. 4.2.3. Resurse în învățaretc "4.2.3. Resurse în învățare" Resursele de învățare sau materialele didactice sunt menite să întărească, să accesibilizeze conținutul vehiculat, oferind exemple sau oportunități de a le vehicula și a vedea cum funcționează. Au rolul de a oferi experiențe concrete care altfel nu ar putea fi ușor accesibile, de a motiva și a stârni interesul cursanților, de a mări capacitatea de retenție (știm că ne amintim mai mult
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
preocuparea că, odată ce această învățare, realizată neconstrângător, din plăcere, va intra tot mai mult sub incidența măsurării, a acreditării, ea își va pierde caracteristica de învățare de plăcere. Figura 1.1. Educația extensivă Trecerea în revistă a termenilor mai des vehiculați în educația adulților, ca și a celor care se desprind logic din conceptul supraordonat de educație permanentă ne conduce spre concluzia unei varietăți a definițiilor elaborate, a unei varietăți terminologice. Registrul foarte larg de sensuri ale conceptului educație a adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este legată de faptul că toate sferele vieții sociale se sprijină din ce în ce mai mult pe baze științifice, ci este legată de conturarea unui fenomen care, în esență, reclamă dobândirea metacompetenței de a „învăța cum să înveți”, cum să accesezi și să vehiculezi cunoștințele ce se înmulțesc exponențial. Cunoștințele nu mai sunt apanajul „capitalului cultural”, așa cum îl definea Bourdieu, ce determina structurile și stratificările sociale, ci țin de „capitalul cenușiu”, care generează noi economii, virtuale. În societatea informațională, în care noi medii de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care generează noi economii, virtuale. În societatea informațională, în care noi medii de comunicare și informare câștigă tot mai mult teren (internetul), natura „educației” și a „învățării” se schimbă dramatic, în sensul că vorbim despre o osmoză a cunoștințelor de vehiculat, despre un schimb permanent și continuu între acumularea individuală de cunoștințe și managementul informației; - disfuncționalitatea instituțiilor educaționale existente. Cunoaștem că educația permanentă este un concept integrator, ce articulează toate formele de pregătire, atât formală, școlară, cât și non-formală și informală
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
finanțare din taxele și impozitele locale. Trebuie menționat faptul că, la nivel național, nu există statistici comprehensive care să ofere o imagine globală privind finanțarea guvernamentală a diferitelor domenii ale educației adulților (cu excepția celor realizate de ANOFM); de asemenea, sumele vehiculate în sectorul nonguvernamental sau cele privind sponsorizările sau investițiile cetățenilor în educație nu pot fi decât estimative. Totuși, statisticile ANOFM arată o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru calificarea-recalificareașomerilor, pentru susținerea măsurilor active de participare la formare și de ocupare de la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
altfel, primul congres național care s-a desfășurat în 1974 pe tema calității vieții, sub egida Asociației Medicale Americane, plasează vârsta adultă aproximativ în aceeași perioadă, adică între 25 și 65 de ani. Aceste repere cronologice consonează și cu opinia vehiculată de școala românească de psihologie, prin Șchiopu și Verza ( 1997). Cât privește oportunitatea stadializării vârstei adulte, ea este pusă la îndoială de unii autori, precum Neugarten (1979), deoarece achizițiile dobândite pe traseu, deși există, nu sunt atât de expresive încât
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]