15,959 matches
-
mari și distracție la maxim!!!" (jungla.net); cuvîntul-cheie apare în urări, mai noi sau mai vechi: Multă distracție!, plăcută! E implicată în chestiune chiar mîndria națională: ,și oricum distracție ca la noi.... mai rar... poate la Greci!" (forum.softnews.ro). Verbul apare și într-o formă hipercorectă, semnalată într-o notă de Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), a se dixtra (produsă probabil, ca și excroc, de falsa convingere că pronunția cu s înaintea unui grup consonantic ar fi o
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios țesut la poale de Carpați și-oriunde țara are frați în lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați în miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
adevărat treaz. 2460. Absurdul melancoliei constă în amintirea unui posibil viitor. 2461. Absurdul amintirii este faptul că se produce într-un prezent a cărui mărime nu poate fi definit la frontiera dintre trecut și viitor. 2462. Absurdul absolutului este acceptarea verbului A FI. 2463. Absurdul cuvântului este sensul. 2464. Absurdul nemuririi este amintirea. 2465. Absurdul cunoașterii este Adevărul. 2466. Absurdul dorului este dorul de străinul din tine. 2467. Absurdul fericirii constă în împlinirea sa, atunci când devine o simplă normalitate. 2468. Absurdul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fundamentale: premisele, principiile, relațiile, metodele. Ultimul capitol al Jocurilor manierismului logic, intitulat De la Hermes la Satan, ne (re)amintește ceea ce Logosul era pentru cultura greacă (un dar pe care zeii l-au făcut oamenilor) și ce era pentru mentalitatea creștină (Verbul ca principiu creator), precizări generice în a căror zare a fost concepută lucrarea. în ce privește sofismul, opiniile nu sunt împărțite, dar exprimarea lor poartă în unele definiții atitudinea de respingere față de sofiști: Aristotel, o repetă Marta Petreu, „descrie sofismul ca pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
membri ai UZPR din diaspora să fie cât mai activi, dar și pe cei care nu sunt, să se înscrie în această uniune, în cazul în care doresc acest lucru. întrucât tema pe care trebuia să o dezvolte a fost Verbul ,,a fi’’ la români începe cu poezia, ea a considerat că cel mai bine ar fi ca toată această temă să stea sub semnul lui Mihai Eminescu. în acest sens, Muguraș Maria Petrescu a recitat prima strofă din Glossă. Revenind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Ichim crede cu tărie că nu poți să scrii sau să exiști în Dumnezeu decât în tăcerea absolută a ascultării și a Cuvântului „născut, iar nu făcut’’. Poezia lui Dumitru Ichim este împreunarea mâinilor în rugăciunea poeziei.’’ (Muguraș Maria Petrescu, Verbul ,,a fi’’ la români începe cu poezia). 2) A urmat apoi profesorul Constantin Teodorescu din Kitchener, care a prezentat lucrarea Preot Profesor Dumitru Stăniloaie și spiritualitatea românească. 3) Profesorul, scriitorul și binecunoscutul istoric Sebastian Doreanu (Denver, Colorado, SUA) a prezentat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în toate zonele țării. Legătura dintre sensul cuvîntului moacă și cel al expresiei pe de-a moaca rămîne însă obscură. Din păcate, cheia etimologică lipsește chiar în cazul cuvîntului de bază: moacă pare să stea la originea derivatului mocan, a verbului a se mocăi și e pus în legătură cu mai multe formații expresive cu sens depreciativ (mocofan, mocîrțan etc.). E cu siguranță un cuvînt vechi în limbă; dar Dicționarul Academiei, DEX-ul, Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu indică toate același lucru
Moca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11053_a_12378]
-
se lăsa batjocorit chinuit și mutilat/ înviind mereu/ sub plăcerea nebună/ a celui care se juca și se bucura de ele" (Psalmul cuvintelor). Chiar dacă aspirația spre lumea geometrică nu dispare, ea acceptă un compromis, resorbindu-se în desenul fantast-orgolios al verbului, id est în incantația prețiozității. Direct spus, în caligrafie. Neputînd fi un geometru, bardul se mulțumește a se manifesta ca un caligraf: "prin straturi de rouă/ prin porii storși din rouă/ trec în calești vineții/ cocoșate caligrafii// sub ramuri de
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
una din taste, se auzi iar un fâșâit, și îmi lipi de ureche aparatul. Parcă ar fi fost un glas, mai mult consoane, h-uri, un d dârdâit, ca apucat de friguri, un u lung, interminabil, și cam atât. "E verbul MOR, A MURI, în dialectul Kigali, îmi explică amicul ceresc, și, apăsând iar pe buton, lăsă banda să se desfășoare repede înapoi; cred că înapoi, mult înapoi, deoarece păreau niște evenimente, ori acestea nu se petrec înainte, în viitor, nu
Pe Obi, pe Irtîș... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10804_a_12129]
-
dreptul să le (de)guste. , Voiești oare, cititorule, ca să te iubească sexul, sau, cum zice d. Cipar sepsul frumos? o voiești? fii totdeauna prea (?) tot prea și prea (?) in omnibus rebus et aliis quibusdam! ". Scrisoarea Feldeșului, cu excesivele forme ale verbului ,a putea", se cere păstrată ,ca model de originalitate și de stil", căci niciun om teafăr nu ar fi întrebuințat atîtea ,pot" și ,put". Filologul nu se dezminte nici cînd reproduce rețetele doctorului Tucia (ceva în stilul Prandiului Academicu al
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10838_a_12163]
-
Rodica Zafiu Intensitatea rîsului pare să fi stimulat dintotdeauna imaginația vorbitorilor: formele și consecințele actului de a rîde apar în extrem de multe structuri cu valoare intensiv-superlativă, multe clișeizate, permițînd însă variația sinonimică, substituțiile expresive în tiparul dat. Verbul a rîde e folosit ca atare în limbajul popular și argotic; se schimbă doar expresiile care îl conțin și care sînt adesea foarte marcate, hiperbolice. În română, la fel ca în multe alte limbi, excesul de rîs e prezentat ca
Efectele rîsului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10866_a_12191]
-
de m-am spart, sunt super" (motociclism.ro); ,m-am râs de m-am stricat!" (gandul.info; în citat apare varianta populară a se rîde, în care pronumele reflexiv e o marcă de intensitate, de participare). În momentul de față, verbul intensificator cel mai frecvent în registrul familiar este a se prăpădi, concurat de familiar-argoticul a se sparge. De fapt, în construcția consecutivă se manifestă sinonimia foarte bogată a actelor de distrugere, care poate produce și alte superlative, mai rare: ,am
Efectele rîsului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10866_a_12191]
-
durut burta de un îfan' înrăit care aștepta cu nerăbdare ritmul" (drumandbass.ro) - și mai ales lacrimile: ,am râs de mi-au dat lacrimile... auzi la ei... performanțe..." (prosport.ro). Hiperbola cea mai banală recurge doar la construcțiile negative ale verbelor a putea - ,Am râs de nu mai puteam la multe dintre ele" (reteteculinare.ro), ,la faza asta ... am râs de nu am mai putut" (linux 360.ro) - și a ști: ,mă... am râs de nu mai știu ce-i cu
Efectele rîsului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10866_a_12191]
-
Momuloaiei, comportarea față de Mateiu ș.a.). Și oare este complet eronată impresia, nu o dată consemnată de critică, a consubstanțierii, pînă la un punct, a scriitorului cu personajele sale? Autorul Nopții furtunoase aparține seriei de meridionali ai literelor noastre, maeștri nedepășiți ai verbului, adesea histrionici, simulanți pînă la bufonerie, fie și prin oportunism, prin adoptarea unor cauze de ocazie (chiar dacă ar putea căuta un mai mult ori mai puțin consistent alibi istoric): Tudor Arghezi, Ion Barbu, G. Călinescu, Petru Dumitriu, Eugen Barbu. Măcar
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
frecvența. Nu există însă reguli și rețete: alte forme, la fel de aspru condamnate, au supraviețuit și chiar s-au impus ca variante acceptabile sau recomandate. Formele hibride de tipul vroiam, vroiai, vroia; vroisem etc. au fost explicate prin suprapunerea dintre paradigmele verbelor a vrea și a voi și sînt destul de vechi; în momentul de față, ele apar mai ales la timpuri ale trecutului (în primul rînd la imperfect, mai rar la mai mult ca perfect). Norma care exclude seria vroiam nu a
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
luare de poziție normativă: "pe lângă a vrea se utilizează foarte mult și a voi (vroi), prez. voiesc (vroiesc)" (Tiktin, ed. a III-a, 1945, p. 122). Interferența paradigmelor e produsă de identitatea semantică și de apropierea fonetică a celor două verbe. De fapt, situația e ceva mai complicată, întrucât etimologia lui a voi este controversată (a fost explicat ca împrumut din slavă, ca derivat regresiv din substantivul voie sau chiar ca refăcut din forme ale lui a vrea - "eu voi"). Pentru
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
Pentru unii lingviști, evoluțiile în timp ale lui a voi și a vrea sînt indisociabil legate (ca în atestările vechi sau în formele de auxiliar); de aceea, de exemplu, Dicționarul limbii române (DLR), tomul XIII, 2005, nu tratează separat un verb a voi, ci îi include atestările sub forma-titlu a vrea (cu un record de 36 de pagini de citate și descriere a sensurilor). Utilizarea mai frecventă la imperfect a fost explicată în mod foarte convingător prin necesitatea de a se
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
forma-titlu a vrea (cu un record de 36 de pagini de citate și descriere a sensurilor). Utilizarea mai frecventă la imperfect a fost explicată în mod foarte convingător prin necesitatea de a se evita omonimia supărătoare cu prezentul din paradigma verbului a vrea ("el vrea" = ‘el voia' și el ‘voiește'). În diferite lucrări normative și în manualele școlare din deceniile trecute s-a insistat destul de mult asupra caracterului nerecomandabil al formelor de tipul vroiam, sugerîndu-se înlocuirea lor cu paradigma lui voiam
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
am auzit pe nimeni zicînd io vream", softpedia, mai 2006). Noul DOOM (2005) nu face în acest caz concesii uzului, formele de tip vroiam nefiind considerate variante literare. Se precizează, chiar în introducerea dicționarului, că "sunt considerate la fel de corecte formele verbelor a voi și a vrea, nu însă și cele rezultate prin contaminarea lor (imperfect vroiam etc.)" (p. XCVIII). Totuși, vroiam nu pare a fi considerat de vorbitori o greșeală descalificantă, ci mai curînd una tolerabilă; probabil că de multe ori
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
cariera/). Adesea "arta curriculumului" este tratată cu multă rigiditate, oferindu-se reguli magice și uneori contradictorii: "înlocuiți titlul Curriculum Vitae cu numele dumneavoastră scris cu un caracter de minimum 25 pentru a avea un impact cât mai mare" (ppromania.ro); verbele sînt fie respinse - "Poți să incluzi 3-7 subpuncte, folosind substantive și adjective (nu verbe de acțiune)" - fie recomandate (,începe fiecare punct din lista ta cu un verb" - 1educat.ro). Utilizatorii mai sînt sfătuiți să elimine abrevierile, culorile, desenele (,Evitați stridențele
Limbajul autoprezentării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10177_a_11502]
-
uneori contradictorii: "înlocuiți titlul Curriculum Vitae cu numele dumneavoastră scris cu un caracter de minimum 25 pentru a avea un impact cât mai mare" (ppromania.ro); verbele sînt fie respinse - "Poți să incluzi 3-7 subpuncte, folosind substantive și adjective (nu verbe de acțiune)" - fie recomandate (,începe fiecare punct din lista ta cu un verb" - 1educat.ro). Utilizatorii mai sînt sfătuiți să elimine abrevierile, culorile, desenele (,Evitați stridențele, elementele grafice inutile sau desenele" ib.), datele prea personale. Explicațiile și modelele oferite, ca
Limbajul autoprezentării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10177_a_11502]
-
de minimum 25 pentru a avea un impact cât mai mare" (ppromania.ro); verbele sînt fie respinse - "Poți să incluzi 3-7 subpuncte, folosind substantive și adjective (nu verbe de acțiune)" - fie recomandate (,începe fiecare punct din lista ta cu un verb" - 1educat.ro). Utilizatorii mai sînt sfătuiți să elimine abrevierile, culorile, desenele (,Evitați stridențele, elementele grafice inutile sau desenele" ib.), datele prea personale. Explicațiile și modelele oferite, ca și inventarul real de texte, indică existența unui jargon al domeniului, cu formule
Limbajul autoprezentării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10177_a_11502]
-
Virgil Ierunca aceste cronici, sau epiloguri țintind nu marmura, ci memoria caldă, neîndoită, a unor oameni pentru care celălalt, ca părere și faptă, contează, ca să suferi de teama de-a termina nepotrivit. Simplă, ca o propoziție în care numele și verbul lui spun tot ce-ar fi de spus, năvalnică și cumpănită, totuși, ca ars amandi scrisă mai spre bătrînețe, lipsită de orice mînii, dar fără să-și îmblînzească, nici o cîtime, criteriile, Subiect și predicat e cartea unui sceptic care-a
Popasuri. Zăbave by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10186_a_11511]
-
să marcheze viața popoarelor pe care Dumnezeu le-a lăsat să aibă grijă de ea și de afluenții ei. „Fluviul cu unde frumoase”, cum Îl numea Hesiod, va continua să fie slăvit de cântăreți, cu flautul și cu lira, cu verbul și cu culoarea, imortalizând În versuri, imnuri, cantate și pe pânze ipostazele de măreție ale acestei ape-rege a continentului Europa. (Din volumul „ARBORELE DE APĂ”,În pregătire pentru tipar.) (Fotografii realizate de Valentin Pițigoi) DANUBIUM NOSTRUM curge-n vecie - cântec
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Păunescu (născut în România, la 1 noiembrie 1945), scriitorul care a conștientizat (și conștientizează) că menirea sa, ca artizan al esteticului, este acela de „argus nepereche”, întru înălțarea „înlunatului său cuget”, rostind o invocație arzândă: „Timpule să pui în arcă / verbul care mă sfâșie / peste noaptea lumii treacă / trupul meu de poezie”. Recenta antologie: Ne pleacă poveștile din aripi (2012), din colecția OPERA OMNIA, însumează selecțiuni din cele mai reprezentative din întreaga sa creație lirică. Trei decenii de „Iarbă solară” (1982
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]