10,085 matches
-
argumentele expuse anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală constată că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate reglementate de art. 475 din Codul de procedură penală, constând în existența unei veritabile probleme de drept care să necesite o dezlegare cu valoare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a unei relații de dependență între lămurirea chestiunii supuse interpretării și soluționarea pe fond a cauzei cu care a
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece autoarea acesteia nu invocă veritabile critici de neconstituționalitate, ci aspecte care țin de interpretarea și aplicarea prevederilor legale la speța dedusă judecății și care sunt de competența instanței judecătorești. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 aprilie
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
în ultimă instanță, asupra chestiunii de drept nu s-a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, însă aceasta nu reprezintă o veritabilă problemă de drept, întrucât dispozițiile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale sunt
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
judecătorului-raportor Opinia judecătorului-raportor a fost în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Tribunalul Mureș - Secția penală, în Dosarul nr. 10.972/320/2021, întrucât chestiunea pusă în dezbaterea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu reprezintă o veritabilă problemă de drept care să necesite o dezlegare cu valoare de principiu din partea instanței supreme și, totodată, soluționarea căii de atac cu care a fost învestit Tribunalul Mureș nu depinde de lămurirea acesteia. ... XI. Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
a legii de către instanțele judecătorești sau să nu facă în prezent obiectul unui recurs în interesul legii. Nu în ultimul rând, admisibilitatea sesizării este condiționată, în mod esențial, așa cum rezultă din economia dispozițiilor legale invocate, de existența unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
Adresei nr. 174/C/122/III-5/2022 din 21 februarie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În schimb, nu sunt îndeplinite în cauză celelalte cerințe impuse de art. 475 din Codul de procedură penală, întrucât nu există o veritabilă problemă de drept care să necesite o dezlegare cu valoare de principiu din partea instanței supreme, iar soluționarea căii de atac cu care a fost învestit Tribunalul Mureș nu depinde de lămurirea chestiunii ce face obiectul prezentei sesizări. Este de
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
declanșată pe vechea sau noua codificare, ipoteză în care dezlegarea chestiunii cu care a fost sesizată Înalta Curte nu ar avea nicio înrâurire asupra modului de soluționare a fondului cauzei. De asemenea, nu este îndeplinită nici cerința privind existența unei veritabile probleme de drept în înțelesul atribuit de practica constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care să impună cu necesitate o dezlegare cu valoare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016, s-a statuat, cu valoare de principiu, că „scopul acestei proceduri este de a da dezlegări asupra unor probleme veritabile și dificile de drept. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 475 din Codul de procedură penală trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
-se de fapt, prin declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, o confirmare sau, dimpotrivă, o infirmare a soluției ce se prefigurează a fi pronunțată în cauza cu care a fost învestită și nu o rezolvare de principiu a unei veritabile probleme de drept, prin pronunțarea unei hotărâri prealabile obligatorii, de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru toate instanțele. Or, așa cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
României, Partea I, nr. 514 din 18 mai 2021 ale aceluiași complet. ... În consecință, constatând, pentru toate argumente expuse anterior, că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate reglementate de art. 475 din Codul de procedură penală, constând în existența unei veritabile probleme de drept care să necesite o dezlegare cu valoare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a unei relații de dependență între lămurirea chestiunii supuse interpretării și soluționarea pe fond a cauzei cu care a
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
Curtea de Apel Bacău, iar cauza se află în ultimul grad de jurisdicție, situație în raport cu care prima condiție de admisibilitate, referitoare la titularul sesizării, este îndeplinită. Însă, a apreciat că problema de drept supusă dezlegării nu reprezintă o veritabilă problemă de drept, astfel că sesizarea instanței supreme nu îndeplinește cerințele referitoare la existența unei veritabile chestiuni de drept prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, solicitând, pe cale de consecință, respingerea acesteia, ca inadmisibilă. În ceea ce
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
cu care prima condiție de admisibilitate, referitoare la titularul sesizării, este îndeplinită. Însă, a apreciat că problema de drept supusă dezlegării nu reprezintă o veritabilă problemă de drept, astfel că sesizarea instanței supreme nu îndeplinește cerințele referitoare la existența unei veritabile chestiuni de drept prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, solicitând, pe cale de consecință, respingerea acesteia, ca inadmisibilă. În ceea ce privește condiția prevăzută de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv ca de lămurirea chestiunii
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
reprezentantul Ministerului Public și de inculpatul S.A. III.3.1. Punctul de vedere al procurorului asupra chestiunii de drept Reprezentantul Ministerului Public a apreciat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este inadmisibilă întrucât nu îndeplinește condițiile referitoare la existența unei veritabile chestiuni de drept, în realitate urmărindu-se rezolvarea propriu-zisă de către Înalta Curte de Casație și Justiție a cauzei cu care Curtea de Apel Bacău a fost învestită, depășind cadrul unei interpretări în abstract a unor dispoziții legale. De altfel
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că sesizarea instanței supreme nu îndeplinește cerințele referitoare la existența unei veritabile chestiuni de drept și a unei relații de dependență între răspunsul dat problemei invocate și soluționarea pe fond a cauzei, prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, solicitând, pe cale de consecință, respingerea acesteia, ca inadmisibilă. În ceea
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
chemat nu numai să autorizeze măsura supravegherii din perspectiva condițiilor prevăzute de art. 139 din Codul de procedură penală, ci să se pronunțe și asupra folosirii dispozitivelor de obținere a unor înregistrări audio-video sau fotografii, ceea ce echivalează cu o veritabilă extindere a competenței judecătorului. De asemenea, un argument suplimentar în susținerea acestei orientări este și împrejurarea că procurorul nu poate ascunde judecătorului de drepturi și libertăți faptul că intenționează să autorizeze un colaborator cu identitate reală (în aceeași zi în
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
a moralei, a drepturilor și a libertăților altora. ... ... VIII. Opinia judecătorului-raportor Judecătorul-raportor consideră că sesizarea este inadmisibilă, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, întrucât problema de drept supusă dezlegării nu reprezintă o veritabilă problemă de drept, nu se solicită interpretarea unor dispoziții legale in abstracto, ci pronunțarea asupra unei chestiuni concrete, ce ține de fondul contestației cu care a fost învestită instanța de trimitere, iar membrii completului de doi judecători urmăresc, prin intermediul
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
sintagme, care să necesite o dezlegare din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, deși în cuprinsul dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală nu se menționează expres, cu ocazia verificării admisibilității sesizării trebuie analizată și existența unei veritabile chestiuni de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
de opinii dintre cei doi membri ai completului de judecată. În consecință, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate reglementate de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv problema de drept supusă dezlegării nu reprezintă o veritabilă problemă de drept care să necesite o dezlegare cu valoare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, motiv pentru care, în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secția
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
și (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Curtea constată că se solicită instanței de contencios constituțional interpretarea acestor texte de lege, în sensul aplicării lor la situația concretă din speță. Or, Curtea constată că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci, în realitate, aspectele invocate vizează aplicarea textelor de lege criticate la o situație concretă, ceea ce intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea
DECIZIA nr. 151 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255963]
-
politică, socială, și culturală, manifestându-și public gândurile, opiniile, credințele etc., în coordonatele juridice expres prevăzute de lege. Libertatea de exprimare nu poate fi concepută fără libertatea de opinie, libertatea de exprimare fiind o condiție sine qua non a unei veritabile democrații pluraliste. Libertatea de exprimare, garantată de art. 10 din Convenție, fundamentul esențial al unei societăți democratice, presupune din partea statelor nu numai o obligație generală, negativă, de a se abține de la orice îngrădiri, dar și o obligație pozitivă
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criteriul opiniei politice îngrădește libertatea de exprimare, fragilizează pluralismul ideilor și concepțiilor, constituind o veritabilă cenzură a opiniilor. În aceste condiții, ingerința statului prin restricția impusă de lege nu este proporțională cu scopul urmărit și nu este necesară, neîncadrându-se în categoria circumstanțelor excepționale care să justifice răspunderea penală. Întrucât Curtea Europeană a decis în
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
prin Constituție (Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014 și Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017), Curtea stabilind în jurisprudență sa constantă că respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative constituie un veritabil criteriu de constituționalitate (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012), iar accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrariului (Decizia nr. 139 din 13 martie 2019). ... 19. Autorii sesizării consideră edificatoare pentru stabilirea
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
s-a arătat însă că pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, iar nu aparentă, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
37. Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că în cauza de față nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. Astfel, sesizarea nu privește o veritabilă chestiune de drept și nu sunt întrunite cerințele privind noutatea și nestatuarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție. ... ... IX. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și
DECIZIA nr. 24 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255991]
-
a civilă, care judecă în recurs un litigiu cu profesioniști, în care va pronunța o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă. ... 41. Nu este însă îndeplinită condiția ca sesizarea să privească o veritabilă chestiune de drept. ... 42. Potrivit art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 519, prin
DECIZIA nr. 24 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255991]