1,913 matches
-
puii nou-născuți. Deplasarea grupurilor de vidre de mare nu are caracter sistematic. În timpul zilei ele înoată pe un teritoriu de cca 5,5 km², însă rareori se întâmplă ca un individ să înoate mai mult de 2 km pe zi. Vidrele de mare nu migrează decât în situații spontane. Grupurile de vidre de mare nu populează un teritoriu anume și se deplasează căutând hrană și evitând tot felul de situații neplăcute. Masculii solitari parcurg câteodată distanțe foarte mari în căutarea femelelor
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
sistematic. În timpul zilei ele înoată pe un teritoriu de cca 5,5 km², însă rareori se întâmplă ca un individ să înoate mai mult de 2 km pe zi. Vidrele de mare nu migrează decât în situații spontane. Grupurile de vidre de mare nu populează un teritoriu anume și se deplasează căutând hrană și evitând tot felul de situații neplăcute. Masculii solitari parcurg câteodată distanțe foarte mari în căutarea femelelor. Vidrele de mare nu au deprinderea de a-și marca teritoriul
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de mare nu migrează decât în situații spontane. Grupurile de vidre de mare nu populează un teritoriu anume și se deplasează căutând hrană și evitând tot felul de situații neplăcute. Masculii solitari parcurg câteodată distanțe foarte mari în căutarea femelelor. Vidrele de mare nu au deprinderea de a-și marca teritoriul. O zi standard din viața vidrei de mare constă din șase perioade de timp: „Pieptănarea” blănii este un element foarte important în viața vidrelor de mare. Ea asigură igiena ideală
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
teritoriu anume și se deplasează căutând hrană și evitând tot felul de situații neplăcute. Masculii solitari parcurg câteodată distanțe foarte mari în căutarea femelelor. Vidrele de mare nu au deprinderea de a-și marca teritoriul. O zi standard din viața vidrei de mare constă din șase perioade de timp: „Pieptănarea” blănii este un element foarte important în viața vidrelor de mare. Ea asigură igiena ideală firelor de păr țepoase. Pătarea acestor fire de păr poate duce la contactul direct al pielii
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
distanțe foarte mari în căutarea femelelor. Vidrele de mare nu au deprinderea de a-și marca teritoriul. O zi standard din viața vidrei de mare constă din șase perioade de timp: „Pieptănarea” blănii este un element foarte important în viața vidrelor de mare. Ea asigură igiena ideală firelor de păr țepoase. Pătarea acestor fire de păr poate duce la contactul direct al pielii cu apa, ceea ce poate cauza hipotermia. Deși vidrele de mare sunt animale preponderent diurne, cercetătorii au observat uneori
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
timp: „Pieptănarea” blănii este un element foarte important în viața vidrelor de mare. Ea asigură igiena ideală firelor de păr țepoase. Pătarea acestor fire de păr poate duce la contactul direct al pielii cu apa, ceea ce poate cauza hipotermia. Deși vidrele de mare sunt animale preponderent diurne, cercetătorii au observat uneori indivizi zbenguindu-se în nopțile cu lună plină, iar pe timpurile distrugerii în masă, ele cădeau câteodată noaptea în plasă. Cu toate acestea, activitatea nocturnă a vidrei de mare este
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
cauza hipotermia. Deși vidrele de mare sunt animale preponderent diurne, cercetătorii au observat uneori indivizi zbenguindu-se în nopțile cu lună plină, iar pe timpurile distrugerii în masă, ele cădeau câteodată noaptea în plasă. Cu toate acestea, activitatea nocturnă a vidrei de mare este un fenomen rar întâlnit. Specialiștii au descoperit, pe parcursul unor cercetări amănunțite, deosebiri mari între modul de deplasare al vidrelor de mare pe uscat și cel în apă. Pe uscat, ele se comportă neîndemânatic, mergând cu greutate, însă
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
iar pe timpurile distrugerii în masă, ele cădeau câteodată noaptea în plasă. Cu toate acestea, activitatea nocturnă a vidrei de mare este un fenomen rar întâlnit. Specialiștii au descoperit, pe parcursul unor cercetări amănunțite, deosebiri mari între modul de deplasare al vidrelor de mare pe uscat și cel în apă. Pe uscat, ele se comportă neîndemânatic, mergând cu greutate, însă în apă se simt foarte bine, înoată foarte mult și chiar se joacă. Vidrele de mare se pot mișca pe uscat în
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
amănunțite, deosebiri mari între modul de deplasare al vidrelor de mare pe uscat și cel în apă. Pe uscat, ele se comportă neîndemânatic, mergând cu greutate, însă în apă se simt foarte bine, înoată foarte mult și chiar se joacă. Vidrele de mare se pot mișca pe uscat în două moduri. Primul este mersul „târâș-grăpiș”, când partea anterioară a corpului rămâne în contact cu solul și este târâtă. Acest mod de locomoție permite animalului numai deplasarea cu viteze mici. Pentru a
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
mișca pe uscat în două moduri. Primul este mersul „târâș-grăpiș”, când partea anterioară a corpului rămâne în contact cu solul și este târâtă. Acest mod de locomoție permite animalului numai deplasarea cu viteze mici. Pentru a se deplasa mai repede, vidrele de mare utilizează al doilea mod de deplasare: își ridică spatele foarte sus, apropiindu-și membrele unele de altele. Astfel vidra de mare dezvoltă viteze mai mari, practic aleargă, dând energic din lăbuțe. Acest tip de locomoție este utilizat de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
este târâtă. Acest mod de locomoție permite animalului numai deplasarea cu viteze mici. Pentru a se deplasa mai repede, vidrele de mare utilizează al doilea mod de deplasare: își ridică spatele foarte sus, apropiindu-și membrele unele de altele. Astfel vidra de mare dezvoltă viteze mai mari, practic aleargă, dând energic din lăbuțe. Acest tip de locomoție este utilizat de vidrele de mare doar în situații de urgență, deoarece le epuizează foarte repede forțele: de exemplu când trebuie să ajungă repede
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de mare utilizează al doilea mod de deplasare: își ridică spatele foarte sus, apropiindu-și membrele unele de altele. Astfel vidra de mare dezvoltă viteze mai mari, practic aleargă, dând energic din lăbuțe. Acest tip de locomoție este utilizat de vidrele de mare doar în situații de urgență, deoarece le epuizează foarte repede forțele: de exemplu când trebuie să ajungă repede în apă pentru a evita un pericol terestru. Ele nu pot fugi mai mult de câteva minute. Aflându-se în
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
doar în situații de urgență, deoarece le epuizează foarte repede forțele: de exemplu când trebuie să ajungă repede în apă pentru a evita un pericol terestru. Ele nu pot fugi mai mult de câteva minute. Aflându-se în apa marină, vidra de mare se simte foarte sigură. Ea înoată destul de repede, dezvoltând de obicei viteze de 12-16 km/h, și destul de adânc, putând atinge adâncimi de până la 60 m, de exemplu în timpul căutării hranei. Preferă însă apele de adâncimi mici. În
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
hranei. Preferă însă apele de adâncimi mici. În general rămâne sub apă până la aprox. 40 sec, dar dacă-i este foame sau simte un pericol, poate sta și 5-8 minute. Poate înota atât pe spate, cât și pe burtă. Ziua, vidrele de mare înoată foarte activ, se scufundă regulat, se zbenguiesc în apă. Deși peștele nu este principala hrană a vidrelor de mare, acestea îl vânează des, mai ales în timpul verii. Totuși, modul de vânătoare al vidrelor de mare se deosebește
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
foame sau simte un pericol, poate sta și 5-8 minute. Poate înota atât pe spate, cât și pe burtă. Ziua, vidrele de mare înoată foarte activ, se scufundă regulat, se zbenguiesc în apă. Deși peștele nu este principala hrană a vidrelor de mare, acestea îl vânează des, mai ales în timpul verii. Totuși, modul de vânătoare al vidrelor de mare se deosebește mult de cel al vidrelor obișnuite, ultimele fiind mai adaptate pentru vânarea peștilor. O particularitate distinctivă a văzului vidrei de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
și pe burtă. Ziua, vidrele de mare înoată foarte activ, se scufundă regulat, se zbenguiesc în apă. Deși peștele nu este principala hrană a vidrelor de mare, acestea îl vânează des, mai ales în timpul verii. Totuși, modul de vânătoare al vidrelor de mare se deosebește mult de cel al vidrelor obișnuite, ultimele fiind mai adaptate pentru vânarea peștilor. O particularitate distinctivă a văzului vidrei de mare este aceea că vederea e îndreptată în jos și puțin în părți, în timp ce la vidrele
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
activ, se scufundă regulat, se zbenguiesc în apă. Deși peștele nu este principala hrană a vidrelor de mare, acestea îl vânează des, mai ales în timpul verii. Totuși, modul de vânătoare al vidrelor de mare se deosebește mult de cel al vidrelor obișnuite, ultimele fiind mai adaptate pentru vânarea peștilor. O particularitate distinctivă a văzului vidrei de mare este aceea că vederea e îndreptată în jos și puțin în părți, în timp ce la vidrele obișnuite ea este îndreptată numai înainte. De aceea, atunci când
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
a vidrelor de mare, acestea îl vânează des, mai ales în timpul verii. Totuși, modul de vânătoare al vidrelor de mare se deosebește mult de cel al vidrelor obișnuite, ultimele fiind mai adaptate pentru vânarea peștilor. O particularitate distinctivă a văzului vidrei de mare este aceea că vederea e îndreptată în jos și puțin în părți, în timp ce la vidrele obișnuite ea este îndreptată numai înainte. De aceea, atunci când urmăresc un pește, vidrele de mare se întorc pe spate imediat înainte de a-l
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
vidrelor de mare se deosebește mult de cel al vidrelor obișnuite, ultimele fiind mai adaptate pentru vânarea peștilor. O particularitate distinctivă a văzului vidrei de mare este aceea că vederea e îndreptată în jos și puțin în părți, în timp ce la vidrele obișnuite ea este îndreptată numai înainte. De aceea, atunci când urmăresc un pește, vidrele de mare se întorc pe spate imediat înainte de a-l prinde, ceea ce le micșorează viteza de înot. Ele nu pot ține peștele în gură așa de bine
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
mai adaptate pentru vânarea peștilor. O particularitate distinctivă a văzului vidrei de mare este aceea că vederea e îndreptată în jos și puțin în părți, în timp ce la vidrele obișnuite ea este îndreptată numai înainte. De aceea, atunci când urmăresc un pește, vidrele de mare se întorc pe spate imediat înainte de a-l prinde, ceea ce le micșorează viteza de înot. Ele nu pot ține peștele în gură așa de bine ca vidrele obișnuite, din cauza inadaptării dinților, de aceea folosc în acest scop și
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
ea este îndreptată numai înainte. De aceea, atunci când urmăresc un pește, vidrele de mare se întorc pe spate imediat înainte de a-l prinde, ceea ce le micșorează viteza de înot. Ele nu pot ține peștele în gură așa de bine ca vidrele obișnuite, din cauza inadaptării dinților, de aceea folosc în acest scop și lăbuțele. În cazul unui pericol acvatic (de exemplu, apariția orcilor), vidrele de mare rămân de obicei nemișcate în apă, străduindu-se să rămână neobservate. Dacă nu le reușește, ele
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
prinde, ceea ce le micșorează viteza de înot. Ele nu pot ține peștele în gură așa de bine ca vidrele obișnuite, din cauza inadaptării dinților, de aceea folosc în acest scop și lăbuțele. În cazul unui pericol acvatic (de exemplu, apariția orcilor), vidrele de mare rămân de obicei nemișcate în apă, străduindu-se să rămână neobservate. Dacă nu le reușește, ele se grăbesc să iasă pe mal. S-au înregistrat cazuri când orcile săreau pe țărm în goana după vidrele de mare. Vidrele
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
exemplu, apariția orcilor), vidrele de mare rămân de obicei nemișcate în apă, străduindu-se să rămână neobservate. Dacă nu le reușește, ele se grăbesc să iasă pe mal. S-au înregistrat cazuri când orcile săreau pe țărm în goana după vidrele de mare. Vidrele de mare posedă un auz bun și un miros mai puțin dezvoltat, de aceea ele se bizuie mai mult pe văz și simțul tactil. Acesta din urmă este atât de dezvoltat, încât chiar și indivizii orbi sunt
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
vidrele de mare rămân de obicei nemișcate în apă, străduindu-se să rămână neobservate. Dacă nu le reușește, ele se grăbesc să iasă pe mal. S-au înregistrat cazuri când orcile săreau pe țărm în goana după vidrele de mare. Vidrele de mare posedă un auz bun și un miros mai puțin dezvoltat, de aceea ele se bizuie mai mult pe văz și simțul tactil. Acesta din urmă este atât de dezvoltat, încât chiar și indivizii orbi sunt în stare să
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
membrelor anterioare bine dezvoltate din punct de vedere tactil și analizând-o cu ajutorul vibrisurilor. Totodată, organele de simț sunt mai puțin adaptate pentru viața pe uscat în vederea depistării pericolelor. Vederea este îndreptată în jos, ceea ce reduce suprafața de observare a vidrei de mare, iar simțul tactil și auzul nu sunt adaptate la așa situații. Vidrele de mare scot diverse sunete, majoritatea cărora seamănă cu niște țipăte. Vidrele de mare le folosesc în scopul atenționării grupului asupra unui potențial pericol, în timpul unor
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]