2,161 matches
-
vii a cosmosului: Lună, Soare și Luceferi/ El le poartă-n a lui herb129. Toate vietățile trăiesc în armonii de Eden. De ce, atunci, nu s-ar tocmi și îndrăgostiții tovarăși pădurii, căci reacțiile lor sunt asemănătoare cu ale tuturor celorlalte viețuitoare ale sale ? O fac, adâncindu-se în vraja-i învăluitor-odihnitoare: Adormi-vom, troieni-va/ Teiul floarea-i peste noi,/ Și prin somn auzi-vom bucium/ De la stânele de oi130. În vraja amintită se adună împrejur Ale Curții mândre neamuri,/ [...] Iară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe care au numit-o "omul-pasăre". Fața acesteia este umană, dar corpul este al unei păsări, al cărei nume înseamnă în traducere "pasărea muzicii de duh". Este o pasăre originară din Himalaya, cu un tril asemănător celui al privighetorii, considerată viețuitoare a paradisului budist, motiv pentru care apare ca reprezentare pe multe dintre construcțiile budiste. Până acum au fost descoperite în sit peste 140.000 de țigle și 200 de piese ornamentale pentru construcții, dar și alte obiecte. Arheologii consideră că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de rușine pentru ignoranța ei. De la această povestioară s-a născut proverbul chinezesc "a vedea cerul din fântână", care îl atinge pe cel ignorant sau cu vedere scurtă. Nici pasăre, nici animal De ziua păsării Phoenix, considerată regina păsărilor, toate viețuitoarele din împărăția ei s-au dus s-o onoreze. Doar liliacul nu s-a înfățișat. Chemându-l la ea, pasărea Phoenix a spus cu glas mustrător: Tu, ca unul din supușii mei, de ce nu te-ai înfățișat de ziua nașterii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
erau dezbrăcate, cum ziceau ele. Vin însă nu a mai rămas și chiar din vite multe plecaseră când au tras clopotele. De atunci, mănăstirea avea un Ausweiss pentru rechiziții și încartiruire, dar prin satele vecine nu se mai vedea o viețuitoare prin curți, și erau multe înainte. [Cu vremea însă Ausweiss-ul nu mai fu luat în seamă și văzurăm scene tragice cu porcii, arămurile, clopotele etc.](Ibidem, p. 157.) În lunea Paștilor au scos oamenii la plug. Au ieșit de frică
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
viață întâmpină păsările, fericite că s au întors în țara lor natală. Odată cu covorul de curcubeu, și pomii înfloriți înmiresmează și dau culoare covorului de smarald, făcându-le tuturor inima să zâmbească. Aerul primăvăratic și molatic aduce o sărbătoare tuturor viețuitoarelor. Natura plină de entuziasm așteaptă cu nerăbdare zorii zilei. Pădurea șușotea cu interes, iar crengile se clătinau ușor. Ele urcă și coboară de la cer până la pământ aducând cu ele gândurile vântului ce adia ușor peste vârfurile copacilor îmbătrâniți. Aurul verde
ANTOLOGIE:poezie by Valentina-Daniela Mocanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_683]
-
castel, domnule? îl știm foarte bine, dar aceasta nu ne deranjează deloc. Dimpotrivă... - Mă bucur să aud așa ceva, țigăncușo. De altfel și eu știu câte ceva despre generozitatea voastră. Voi nu suferiți de boala orgoliului, așa cum se întâmplă în cazul altor viețuitoare, cu pretenții mult mai mari, dar nu întotdeauna justificate. - Mi se pare că sunteți cam aspru cu semenii dumneavoastră, domnule... - în nici un caz, bună prietenă. Cred că chiar și eu sufăr câteodată de această boală incurabilă. - De data asta, chiar
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]
-
tabloul, Cu cât mai mult te apropii de lucruri cu atât devin mai misterioase, badea-i om de omenie, supradimensionarea detaliului până la adevărata lui viziune, o privire de albină, o privire de fluture, îmi schimb ochii cu cei ai altor viețuitoare și lumea văzută de ochiul meu omenesc nu e cu nimic mai reală decât cea văzută de fluturele galben ce sare gardul de nuiele, lumea e aceeași! doar dimensiunile se schimbă în funcție de privirea care se îndreaptă spre ea, asta face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sare gardul de nuiele, lumea e aceeași! doar dimensiunile se schimbă în funcție de privirea care se îndreaptă spre ea, asta face de un secol încoace pictura, dă spectatorului ochiul pictorului dar numai atât, nimic mai mult, să dăm privitorului ochiul altor viețuitoare și pictura cubistă și cea abstractă sfârșesc în redundanță de forme goale de semnificații, e timpul să vedem lumea prin ochi de fluturi, un fluture știe mult mai multe taine despre culoare decât orice pictor, nu se înșală niciodată asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
seriozitate asupra problemelor religiei. Mai degrabă s-a căutat un răspuns la întrebarea: ce anume caracterizează aspirațiile unui om care se consideră religios? După Cartea Cărților - Biblia -, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul, iarba și pomii, soarele, luna și stelele, viețuitoarele pământului, omul. Cerul cuprinde milioane de stele, una dintre ele fiind Soarele. Soarele și planetele din jurul său formează sistemul nostru solar, care face parte din Calea Lactee. Calea Lactee este galaxia care „găzduiește“ sistemul nostru solar. Universul cuprinde la rândul său o
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Carpații”. Colaborează și la „Lupta” (Budapesta), „Cosinzeana”, „Glasul patriei”, „Magazinul”, „Ocrotirea naturii”, „Revista politică și literară”, „România pitoreasca”, „Steaua”, „Transilvania”, „Unirea”, „Veac nou”, „Viața românească”. A semnat și cu pseudonimele Junior, Nemo, I. Venator ș.a. Fin observator al naturii, al viețuitoarelor din păduri și din ape, P. este un vânător și un pescar animat de un „sentiment cavaleresc”. El face mai mult literatura decât vânează, asemenea lui Mihail Sadoveanu, a cărui călăuza de vânătoare în munții Sebeșului a fost și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
Gifu, după locul natal al Dinastiei Chou din China. „FII UN VECIN PRIETENOS“ Cetatea Kiyosu rămăsese pustie. Mai erau puține prăvălii și case de samurai. Totuși, dincolo de acea dezvoltare strălucea satisfacția lepădării unei piei vechi. E un principiu al tuturor viețuitoarelor: odată ce pântecele și-a Îndeplinit funcția, trebuie să se descompună și să se desprindă cu bucurie. Și, cam În același fel, era o bucurie pentru toți că Nobunaga n-avea să rămână Închis o veșnicie În orașul lui natal, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
lor mental (v. și nota 107). II.3. Actorii II.3.1. Omul. Principiile sale constitutive Pentru început, o dovadă. Ființa umană este supusă unei “întreite suferințe”, adică fizică și psihică, provocată de boli (adhyatmika), cea produsă de influența diferitelor viețuitoare, animale ori plante (adhibhantika), respectiv divină/cerească, produsă de influența ființelor divine, inclusiv demoni (adhidaivika). Faptul ne trimite la a lua în considerare trei niveluri principale de influență de subtilități progresive, deci a unor “receptori” specifici, principiile constitutive/ corpurile: grosier
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
entități pot fi percepute de cei sensibili la aură (adică la corpul acestora, nonsubstanțial) în locuri izolate, nelocuite sau mai bine-zis neantropizate, precum pădurile, adică acolo unde ele nu sunt “umbrite” de fluidele subtile rezultate din prezența aglomerărilor umane și viețuitoarelor − plante și animale − specifice/folosite de colectivitățile umane, fapt ce a generat ideea că aceste entități se feresc de oameni; pur și simplu ele nu pot fi percepute datorită unui zgomot de fond prea intens, dar ele există peste tot
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
exogene, pot declanșa exprimarea acestei „informații ascunse“, prezentă pe genom. Gândind evoluționist, G. Todaro și R. J. Huebner au fost de părere că e posibil ca această „informație patogenă“ (mai ales cea a virusurilor carcinogene) să fi pătruns în genomul viețuitoarelor (plante și animale) încă de la începuturile vieții terestre. În materie de boala neoplazică și direct legată de persistența unor gene „dormante“ dar posesoare de informație carcinogenetică, s-a născut conceptul de oncogenă. După 1975, teoria oncogenelor a căpătat confirmări solide
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și un histopatolog avizat în diagnosticul cancerului, impunând ideea după care un diagnostic corect nu poate fi decât unul histopatologic. În anul 1884 (la doi ani după ce Waldeyer a statuat existența cromozomilor), Karl Rabl a descoperit că fiecare specie de viețuitoare (plantă sau animal) posedă în celulele sale un anumit număr de cromozomi. Lucrările sale începute la salamandră, au fost extinse ulterior de alți cercetători. Astfel s-a demonstrat că omul posedă în celulele diploide 46 de cromozomi, iar în cele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a lungul timpului mecanismele de transcriere nu ar fi lăsat să se strecoare unele „greșeli minime“ dar compatibile cu continuarea vieții la nivel celular, nu ar fi existat fenomenul adecvării la mediu și implicit o evoluție filo- și ontogenetică a viețuitoarelor. Se apreciază că în mod normal (și spontan) apare o eroare la 107 baze recopiate corespunde, pentru o celulă, la 300 de erori per fiecare ciclu de multiplicare. O asemenea cifră de erori „proof reeding“ nu este compatibilă cu viața
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în ADN, observăm că în natură sunt admise totuși și copieri „cu greșeli mici“, erori care nu periclitează homeostazia în ansamblul ei. Supus unui continuu bombardament al stresorilor ambientali sau al celor proveniți din mediul intern al organismului, genomul tuturor viețuitoarelor a cumulat în filogenie și continuă să acumuleze și în prezent o multitudine de mutații care stau la baza variabilității, în fond a evoluției. O parte dintre aceste mutații activează însă protooncogenele și/sau inactivează genele supresoare ale tumorigenezei. Așa
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Horvitz (SUA) și John e. Sulston (Marea Britanie) care au fost distinși cu premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în anul 2002. 4.2. Sistemul ubiquitină-proteasomi S-a crezut, până către 1975, că structurile (citește organi tele) specializate în cursul evoluției viețuitoarelor în activitatea de dezasamblare a proteinelor uzate sunt exclusiv lizosomii. Descoperiți de către Cristian de Duve (premiul Nobel, 1974), aceste formațiuni posedau un mănunchi de proteaze capabile să desfacă marile molecule de proteine în polipeptide. În 1977, alfred L. goldberg de la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
biochimiști israelieni, aaron Ciechanover și avram Hershko, alături de colegul lor american irwin Rose, au reușit să precizeze rolul pe care această proteină îl joacă în procesul apoptotic. Substanța a fost numită ubiquitină datorită faptului că se găsește în celulele tuturor viețuitoarelor, plante și animale (este ubiquitară). Rolul ei este de a da „sărutul morții“ acelor proteine care, în procesul evoluției embrionului sau în diferite stări patologice, sunt sortite descompunerii. (3, 25, 35). Comparând proteinele care trebuie eliminate cu arborii unei păduri
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sau inhibare a apoptozei Dacă interacțiunea dintre virusuri și celulele victimă ar fi una constant litică, în sensul că totdeauna rezultatul final ar fi moartea celulei, o asemenea relație ar fi făcut ca virusurile să dispară din istoria naturală a viețuitoarelor. Odată cu celula agresată și ucisă, ar fi dispărut și parazitul obligatoriu viral. Acest lucru nu s-a întâmplat, între diferitele virusuri și gazdele lor celulare desfășurându-se o competiție milenară de adecvări (adaptări) structurale și funcționale, de „născociri“ de arme
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fie sesizată metamorfoza protooncogene (non agresive, cu rol fiziologic) către oncogenele transformante (cancerigene), evident, sub influența unor factori modificatori ai calității sau cantității lanțului de nucleotide care formează protooncogena. Faptul că protooncogenele sunt înalt conservate (aceleași se găsesc atât la viețuitoare inferioare - prokariote, cât și la animale cu o vastă complexitate morfofuncțională, este probator pentru vechimea lor. Se cunosc până în prezent (2012) peste 80 de diferite protooncogene la specia homo sapiens-sapiens, dar se apreciază că în următorii ani vor fi depistate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
la specia OM.38 Până în prezent (2012) au fost identificate cel puțin 1000 de tipuri diferite de miARN, din care aproximativ 500 la om. Inventarierea miARN-urilor prezente și active și a genelor care le codifică de la diferitele specii de viețuitoare este departe de a fi terminată. Ne așteptăm ca acest catalog să sporească cu cel puțin câteva sute de asemenea gene și miARN-uri derivate. 5.3.3. Rolul fiziologic al miARn Așa cum s-a afirmat mai înainte, miARN este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și mișcării miARN prin citoplasmă (a se vedea mai departe), au început să se cumuleze investigații și mai ales concluzii privind rolul jucat de miARN pe de o parte în economia celulei normale și în a celei transformate, în evoluția viețuitoarelor pe de alta. Iar când vorbim de „celulă transformată“ nu ne referim neapărat la o transformare de tip neoplazic ci și la modificări genetice favorabile evoluției filogenetice a speciei care „le suferă“. Se apreciază astfel că sute de microARN intervin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
care, evident, nu codifică proteine. Aceste gene speciale pentru miARN sunt foarte puține: doar 1 % din ansamblul genelor ce codifică proteine. Aceste gene sunt înalt conservate, adică sunt foarte vechi și se află în plină activitate la o mulțime de viețuitoare, plante și animale, de la cele mai simple (protiste, protozoare), la mamifere. Nașterea și maturarea miARN se petrece inițial în interiorul nucleului, apoi miARN-ul încă imatur este „exportat“ în citoplasmă, unde se completează și se desăvârșește maturarea sa. Părinții viitorului miARN
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
agresiunii unui agent inițiator vor deveni „inițiate“, chiar dacă genele care reglează diferențierea terminală au suferit mutații: după S. Farber (1984), S.H. Yuspa și M.C. Poirier (1988) ș.a. Este de apreciat că fenomenul de inițiere se produce și spontan, la toate viețuitoarele, adică în lipsa factorilor carcinogeni. Inițierea debutează prin mutații spontane (induse probabil și de radiațiile cosmice). Incidența lor nu depășește „normalul“, iar cauza poate fi de pildă o depurinare a ADN-ului. Oricum, deși spontane (neinduse experimental), aceste mutații au, după
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]