1,701 matches
-
iar "„de jure”" în urma convenției dintre turci și austrieci din 26 aprilie/7 mai 1775), când acesta o obținuse prin intermediul mitelor ambasadorului său la Istanbul, Franz Maria Thugut, de la Imperiul Otoman. La 13 februarie 1848, înaintând un memorandum conducerii imperiale vieneze, o delegație a bucovinenilor cere mai multă autonomie în cadrul unirii sub coroana Austriei și crearea unui ducat românesc, iar "„împăratul austriac să poată purta și titlul de mare duce al românilor”", ca o recunoaștere a românității Bucovinei. Astfel, la 4
Unirea Bucovinei cu România () [Corola-website/Science/328650_a_329979]
-
critica gramaticii persane a lui J.P. Podesta. Toate aceste lucrări au fost create prin prisma lucrării profesionale din poziția de traducător. Meninski a murit la vârsta de 78 ani și este îngropat în pivnițele unei mănăstiri de preoți din cartierul vienez Leopoldstadt. Dicționarul lui Meninski este cel mai atotcuprinzător dicționar de limbă osmano-turcă. Pentru că prin el, acest material este în totalitate tradus în 5 limbi (latină, germană, italiană, franceză și polonă), bazându-se pe surse interesante de istorie lexicală a acestor
Franciszek Meninski () [Corola-website/Science/329409_a_330738]
-
pe Cosimo Mare Duce de Toscana, un titlu fără precedent în Italia. Reacția internațională la ridicarea lui Cosimo era sumbră. Regina Caterina de Franța, deși ea însăși o Medici, era privită de Cosimo cu cel mai mare dispreț. La curtea vieneză au circulat zvonuri că Marele Duce Cosimo era un candidat pentru tronul Angliei. Maximilian al II-lea, Împărat Roman și regele Filip al II-lea al Spaniei au reacționat destul de furios, Florența fiind un fief imperial și au declarat acțiunile
Marele Ducat de Toscana () [Corola-website/Science/330983_a_332312]
-
zahăr din Austria, a cărei rentabilitate însă scădea în timpul anilor extremi. Având pierderi materiale semnificative, a preferat închiderea fabricii. A rămas însă co-partener al băncii fratelui său, dar cu o anuitate de numai 60.000 fl. pe an. De atunci, vienezii l-au poreclit întotdeauna, spre deosebire de fratele său vitreg extrem de bogat Georg Simon, „Șină cel sărac”. Totuși el a jucat pentru mai mulți ani un rol important în societatea vieneza. Johann a ocupat posturi oficiale înalte. A fost între altele director
Familia Sina () [Corola-website/Science/334985_a_336314]
-
o anuitate de numai 60.000 fl. pe an. De atunci, vienezii l-au poreclit întotdeauna, spre deosebire de fratele său vitreg extrem de bogat Georg Simon, „Șină cel sărac”. Totuși el a jucat pentru mai mulți ani un rol important în societatea vieneza. Johann a ocupat posturi oficiale înalte. A fost între altele director al Băncii Naționale, a căii ferate de stat și președinte al cunoscutei societății „Donaudampfschiffahrtsgesellschaft”. Dar suferințe grave l-au forțat să demisioneze din toate aceste funcții la Viena, și
Familia Sina () [Corola-website/Science/334985_a_336314]
-
anul 1891 și cu Marea Medalie de aur a Statului (1898). În 1901 a primit medalia de aur a Mării Expoziții de Artă din Berlin. În anii 1890 Hirschl a avut un roman cu o femeie căsătorită din înaltă societate vieneza, Isa Roston ( pe numele ei întreg Isabella Henriette Victoria Roston), ceea ce a dus la ostracizarea să. În cele din urmă în 1898 femeia a divorțat de soțul ei și s-a măritat cu pictorul. Cuplul a avut o fată, Maud
Adolf Hirémy-Hirschl () [Corola-website/Science/335425_a_336754]
-
Henriette Victoria Roston), ceea ce a dus la ostracizarea să. În cele din urmă în 1898 femeia a divorțat de soțul ei și s-a măritat cu pictorul. Cuplul a avut o fată, Maud. Consternat de atitudinea față de el a societății vieneze , Hirschl a decis să revină la cetățenia să maghiară și a adăugat numelui său de familie numele maghiar Hirémy. El a abandonat Viena și s-a stabilit la Romă, unde a activat în cadrul expozițiilor asociației Artiștilor iubitori și cultivatori ai
Adolf Hirémy-Hirschl () [Corola-website/Science/335425_a_336754]
-
controversat atât în Ungaria cât și în Boemia, nobilimea din ambele țări pretindeau dreptul de a-și alege un monarh. Ceremonia a vut loc la 19 aprilie 1422 la Viena. Elisabeta, acum ducesă de Austria, s-a mutat la curtea vieneză a soțului ei. A fost necesară o dispensă papală pentru căsătorie din cauza descendenței comune a cuplului din Wenceslaus al II-lea al Boemiei. Primul copil al cuplului, o fiică pe nume [[Anna de Austria (1432-1462)|Anna]], s-a născut în
Elisabeta de Luxemburg () [Corola-website/Science/335470_a_336799]
-
la Academia de Arte Frumoase din Cracovia avândul ca profesor pe Leon Wyczółkowski. a pictat, inițial, tablouri cu tematică istorică și mitologică, trecând mai apoi sub influența expresionismului insuflat de către Stanisław Przybyszewski. Weiss a devenit, mai târziu, membru al Secesiunii vieneze. Spre sfârșitul vieții, Weiss a adus contribuții importante, prin o serie de picturi, la realismul socialist polonez. De asemenea el a fost printre primii designeri polonezi de afișe în stilul Art Nouveau. Wojciech Weiss a studiat la Școala de Arte
Wojciech Weiss () [Corola-website/Science/330472_a_331801]
-
aparținând colecției prof. dr. Ionel Bota. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”, monument istoric de artă și arhitectura, cel mai vechi edificiu teatral din spațiul culturii românești , fondat la 1817, este realizat în stilul barocului vienez (barocul târziu). Proiectant este arhitectul imperial, oravi
Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”. Muzeul de Istoria Culturii Cărășene () [Corola-website/Science/331329_a_332658]
-
patul, înconjurat de piese realizate prin intarsie de sidef. Bucătăria de iarnă păstrează un bogat inventar de obiecte de uz casnic-gospodăresc folosite în epocă. Se pot remarca farfurii din argint (gravate cu anul 1824, ce au fost lucrate în ateliere vieneze), tingiri, căldărușe, ibrice de cafea. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea muzeului este monument de arhitectură aparținând tipului de casă țărănească de epocă, construită în jurul anului 1785, fiind caracteristică târgurilor prahovene. Este cunoscută sub numele de „Casa Hagi
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]
-
și 1811 și a fost dedicat Arhiducelui Rudolf von Habsburg-Lothringen, patronul și elevul lui Beethoven. Premiera concertului a avut loc pe 28 noiembrie 1811 la Gewendhaus în Leipzig sub bagheta lui Johann Philipp Christian Schulz, solist fiind Friedrich Schneider. Premiera vieneză a concertului a avut loc pe 12 februarie 1812 în interpretarea lui Carl Czerny, un alt elev al lui Beethoven. Numele de "Imperialul" nu îi aparține lui Beethoven, ci lui Johann Baptist Cramer, editorul publicării engleze a concertului. Concertul are
Concertul pentru pian nr. 5 (Beethoven) () [Corola-website/Science/334318_a_335647]
-
să transforme palatul Barodin într-un centru al vieții mondene bucureștene. După ce opune inițial o ușoară rezistență, medicul Walter cedează în fața pretențiilor tot mai mari ale fiicei sale vitrege, fiind atras de societatea mondenă frecventată de fosta elevă a pensionului vienez. Palatul Barodin devine un spațiu preferat pentru organizarea evenimentelor mondene, iar Aimée îl cunoaște astfel pe unchiul ei, Lică Trubadurul, față de care simte o fascinație de natură senzuală. În același timp, îndrăgostită de muzicianul Marcian și nemulțumită de lipsa de
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
flavoides" precum cu soiuri comestibile ca "Ramaria aurea", "Ramaria botrytis", (cea mai gustoasă) , "Ramaria flava" și "Ramaria rufescens" sin. "Ramaria holorubescens" (toate de consumat numai în stadiu tânăr). Din "Sparassis crispa" se pot pregătii multe feluri de mâncare, ca Șnițel vienez, Șnițel "à la parisienne", ciulama, piftie, învelită în slănină la cuptor precum adăugată la creier de porc sau vițel, tăiței sau macaroane. De asemenea, creasta cocoșului poate fi uscată. Pentru a savura ciupercile fără complicații, trebuie dat neapărat atenție:
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
(, , , ) a fost numele oficial al vechiului Regat al Ungariei în cadrul dublei monarhii Austro-Ungaria înființate în 1867. Numele inoficial era jumătatea ungară a Dublei Monarhii sau, din punctul de vedere al funcționarilor și juriștilor vienezi, Transleithania (în latină „Țara de dincolo de Leitha“). Aceste țări constituiau partea sud-estică a Austro-Ungariei și aveau drept capitală regală Budapesta. Țările unite ale Coroanei Sfântului Ștefan au cuprins de-a lungul istoriei teritoriile Ungariei contemporante, ale Slovaciei de astăzi, ale
Țările Coroanei Sfântului Ștefan () [Corola-website/Science/335775_a_337104]
-
latura de est. Altarul mare, consacrat în 1704, a fost proiectat de Johann Bernhard Fischer von Erlach. Cele douăsprezece capele laterale conțin fiecare un altar baroc. Stucaturile de ipsos ale galeriei orgii și consola orgii au fost realizate de sculptorul vienez Johann Wagner în 1740. În fața intrării principale sunt două statui de plumb de dimensiuni reale realizate de Balthasar Moll în 1757. În partea stângă este statuia regelui Ludovic I al Ungariei și în partea dreaptă este statuia lui Heinrich, Margraf
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
jurnalul electronic al institutului, care publică transcrierile seriei de prezentări academice "Simon Wiesenthal" organizate de institut, documentele elaborate de cercetătorii din cadrul programului de burse și articole selectate de către Comisia Editorială. Seria de cărți a Institutului Wiesenthal este editată de editura vieneză New Academic Press. Buletinul informativ al institutului, "VWI im Fokus", care este redactat în limba germană și are o apariție bianuală, aduce la cunoștința publicului larg toate evenimentele și activitățile din viitorul apropiat. Pentru a-și atinge scopul, Institutul Wiesenthal
Institutul Wiesenthal pentru Studierea Holocaustului din Viena (VWI) () [Corola-website/Science/332858_a_334187]
-
pentru "Pravda", ci pentru mine însumi". În ciuda atmosferei politice tot mai opresive, Șostakovici a continuat să planifice premiera simfoniei, programată pe 11 decembrie 1936 în interpretarea Orchestrei Filarmonice din Leningrad sub bagheta directorului muzical al orchestrei, Fritz Stiedry, un muzician vienez activ în Uniunea Sovietică din 1933. Compozitorul a interpretat și la pian simfonia lui Otto Klemperer care a fost entuziasmat și a planificat să ofere prima interpretare a simfoniei în afara Uniunii Sovietice. După câteva repetiții care au lasăt fără entuziasm
Simfonia nr. 4 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332927_a_334256]
-
ales din Viena, se întindeau adesea pe stagiuni întregi. În 1875 s-a inaugurat Teatrul „Franz Joseph“ - astăzi Palatul Culturii. În 1899, activitatea teatrală de expresie germană este întreruptă în urma unei decizii administrative, având loc însă spectacole singulare cu trupe vieneze, până inclusiv în a doua decadă a secolului al XX-lea. După 1920, se desfășoară din nou - cu consistență variabilă - activitate teatrală profesionistă de expresie germană, vremelnic cu autorizarea Oficiului Cultural German din Sibiu, apoi prin intermediul Teatrului Național German din
Teatrul German de Stat din Timișoara () [Corola-website/Science/333762_a_335091]
-
Bogdan Boantă a fost perechea câștigătoare a primului sezon. Cele 12 perechi sunt: Tabelul, de mai jos, conține totalul notelor acordat de juriu. Tabelul de mai jos prezintă media punctelor primite de la juriu. Perechile au dansat Cha-Cha, Tango și Vals vienez. Perechile au dansat Jazz, Rumba și Quickstep. Perechea formată din Cosmina Păsărin și Bruce a părăsit competiția. Juriul a salvat următoarea pereche: Perechile au dansat Vogue, Tango, Passo Doble, Quickstep, Slowfox, Cha-Cha și Vals lent. Coregraful Bruce, care a fost
Dansează printre stele (sezonul 1) () [Corola-website/Science/333110_a_334439]
-
următoarea pereche: Perechile au dansat Folclor, Jive, Rumba și Swing. Perechea formată din Raluca Nistor și Lilian Cărăuș a fost eliminată din competiție. Juriul a salvat următoarea pereche: Perechile au dansat Bollywood, Dans țigănesc, Folclor internațional, Salsa, Samba și Vals vienez. Perechea formată din Mihai Ristea și Luiza Comșa a părăsit competiția. Juriul a salvat următoarea pereche: Juriul a salvat următoarea pereche: Juriul a salvat următoarea pereche:
Dansează printre stele (sezonul 1) () [Corola-website/Science/333110_a_334439]
-
jumătatea secolului al XIX-lea și finalizat în 1864, Palatul Știrbei de pe Podul Mogoșoaiei, în stil neoclasic, adăpostește astăzi „Muzeul Ceramicii și Sticlei”. Clădirea actualului Teatru Național din București a fost ridicată în perioada 1846 - 1852 după planurile unui arhitect vienez. Între 1857 și 1869 este construit Palatul Universității, clădire care avea să influențeze dezvoltarea ulterioară a arhitecturii neoclasice din țară și care va găzdui Universitatea din București. Podul de la Cernavodă, construit de Anghel Saligny în perioada 1890 - 1895, a fost
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
fier forjat, cu adevărat scenografică. Palatul Apollo Artizanii ei provin de la Școala Politehnică din Budapesta și au fost influențați fie de stilul romantic unguresc al lui Odon Lechner (Komor Marcell, Dezso Jakab, Sztarill Ferenc), fie de geometrismul unghiular al școlii vieneze (frații Vago, Valer Mende), fie de așa numitul “Coup de fouet” al curbelor ondulate cu clară origine franțuzească. La Oradea se găsesc multe accente stilistice originale, în relație cu direcții artistice eterogene. Și tocmai această diversitate face Oradea unică între
Timișoara și Oradea: “Un alt stil Liberty” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105815_a_107107]
-
viței de vie, ciorchini de struguri și viță de vie, ce decorează fațada și interiorul palatului, inclusiv ornamentele din fier. De altfel, Palatul Fuchsl are și o formă inedită, toată fațada fiind șerpuită. Palatul Ullman este construit în stilul Secessionului vienez, în 1913. Fațada este simetrică și frumos proporționată, ieșind în evidență liniile curbate formând bovindouri. În decorația exterioară a fațadei se pot observa elemente ale artei sacre iudaice: menora (sfeșnicul cu șapte brațe) străjuită de doi lei, precum și numeroase motive
Timișoara și Oradea: “Un alt stil Liberty” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105815_a_107107]
-
Secessionul austriac. O clădire impozantă, puternic ritmată de prezența ferestrelor dreptunghiulare cu colțuri rotunjite. Decorația fațadelor se bazează pe plăcuțele de ceramică galbene și albastre și pe tehnica sgrafitto. Splendidă și casa Darvas La Roche, construită tot în stilul Secessionului vienez, înfrumusețată de numeroase elemente vieneze, de forme geometrice epurate, finisată cu un bosaj de plăci albe de piatră, având la colțuri butoni de ceramică cu smalț metalifer care-i dau o notă aparte. Casa-Roth Black Hawk (1907-1908), care are, de
Timișoara și Oradea: “Un alt stil Liberty” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105815_a_107107]