2,276 matches
-
câteva fraze într-o franceză improbabilă. La miezul nopții, credincioșii români și greci deopotrivă, cam 50 de persoane, așteptau cu nerăbdare stingerea luminilor și anunțul dătător de speranță... Ei bine, nu, a apărut de niciunde un coșuleț căptușit cu catifea violetă în care cei prezenți erau obligați să lase o ofrandă pentru Biserică. Derutați, oamenii nu mai știau ce să creadă, iar eu, cu puțina liturgică pe care o știu, mi-am dat seama că ceva în "ritmul" slujbei fusese perturbat
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
stranii - struțocămile din categoria editură plus cantină - și asocieri exotice. Printre ele, o editură condusă pe vremea aceea de un actor și de un personaj ieșit în prim-plan cu doi ani în urmă, înainte de alegeri, ca purtător al flăcării violete. A.R. Multora a avea o editură li s-a părut o afacere bună, profitabilă. R.P. Care aducea un anume prestigiu, dar aducea în primul rând bani făcuți repede. Să ne amintim că perioada aceea a fost perioada marilor tunuri
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mecanismul acelui coșmar fiziologic. Devenind „impură“ la rândul meu, am început să desenez într-un caiet cu foi dictando ceea ce mi se întâmplase. Nu aveam prea mult talent, dar reușisem să schițez o fată dezbrăcată. Dintre picioare îi curgeau picături violete - nu aveam cariocă roșie -, care se adunau într-o baltă de o formă aproape geometrică. Încercarea mea de a crea un material didactic dintr-o experiență personală, mai mult decât un gest de solidaritate cu nedumerirea dureroasă a Mioarei, era
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
oamenii harnici, se aflau și destui oportuniști, precum și câțiva leneși, bețivani fără căpătâi, care cântau în strunele puterii, sufocându-i pe cei mulți, harnici, buni gospodari și determinându-i să ia în mână pana, so înmoaie în călimara cu cerneală violetă a primăriei și în final să semneze fie angajamentul că într-un timp minim va preda cota obligatorie la baza de colectare, fie cererea de intrare în colectivă, total contrar dorinței și aspirației lor, contrar opoziției boreselor și a celorlalți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
viața social-civilă a copiilor lor de la orașe, Emilian Grovu, Gheorghe Grovu și preotul Ilarie Budac au oftat adânc din străfunduri de rărunchi, au luat tocul cu peniță claps în mână, au muiat în călimara de pe biroul președintelui sfatului, cu cerneală violetă, culoarea otrăvii, au scrâșnit din măsele și au semnat, consfințind în felul acesta predarea întregii agoniseli de generații a familiilor lor, viitoarei gospodării agricole colective, știind că în felul acesta pierdeau tot ce înaintașii lor, de la căderea obăgiei încoace cuceriseră
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un palat de Renaștere sau o Închisoare... Privesc printre crengile unor arțari bătrîni care se clatină În lumină. Nori nisipoși se tîrăsc pe cerul spălăcit fără să arunce nici o umbră pe acești scaeți Înmiresmați ce-și agită lîngă mine florile violete. CÎnd vîntul lovește scaeții, În aer se ridică o ușoară ceață prăfoasă amestecîndu-se cu lumina. Nimic, aici, nu iese din ceea ce se cheamă un peisaj obișnuit. Dar iarba plină de mirosurile verii mă Îmbată ca un alcool tare și mă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
îi bătea ceva mai repede, ca la o luptă între două animale. Valentin avea o privire pătrunzătoare sau chiar tăietoare și era mult mai inteligent decât își închipuia oricare dintre noi. Intrând în camera lui ca o oarbă, un abatjur violet împresura o lumină difuză și caldă. El părea un manechin agreabil și plăcut, sigur de faptul că avea să câștige competiția. Fratele lui, Tică, cu care locuia nu era în momentul acela acasă. Totul părea să fie aranjat. Femeia credea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Încercă să tragă adânc aer în piept, dar aerul părea la fel de dens ca nisipul. Instinctiv se chirci pe marginea patului. Bărbatul căută cu multă fidelitate să înlăture hainele de pe trupușorul ei, pentru ca ea să rămână goală în lumina difuză și violetă a lămpii. Dintr-un imbold sufletesc ea se împotrivi. Nu-i plăcea sub nici o formă să fie goală, dezbrăcată sau indecentă ca o alună când o scoți din coajă pentru ca apoi s-o strivești între dinți. O luă în brațe
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Când deschise ochii și-și ridică de pe genunchi capul, i se păru casa dulce și albă ca un cub de zahăr, iar ea se simțea în ciuda tuturor lucrurilor ca o piatră prețioasă în mijlocul unei expoziții. Lumina difuză răspândită de abatjurul violet a lămpii uitată peste noapte pe o noptieră, nu mai era învăluită de aceeași aureolă de mister. Începea o nouă etapă în viața ei fără să fi fost binecuvântată de familia sa. Viața are un singur cântar, iar acel cântar
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
cu putere din inima sa mare și învățase să nu cadă pradă slăbiciunilor de rând. Dragostea adevărată nu se împiedică de nimicuri căci la rândul ei este tot o ambiție veritabilă. Ziua era pe sfârșite. Alin era fascinat de asfințitul violet și simțea cum ultimele raze îi pătrund în adâncul ființei lui. Toate gândurile care-i dădeau stări proaste se topeau dispărând odată cu lumina acelui amurg. I. Provocarea În toți acești ani în care stătuse departe de locul său natal învățase
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
V. Alexandrina Penișoara I. Gheorghe Petrea I. Ruxanda Racovanu M. Valeriu Râpanu M. Matilda Romila I. Anișoara Silistră Ghe. Marin Trofin D. Constantin Țârdea Ir. Dan A.L.C.V.H.,Registru matricol nr. 168, f. 1-52 1978-1979 Ailenei Doina Arhire Doina Arion Violeta Babă Carmen Baciu C. Olimpia Boboc Mariana Bogdan Mariana Bordeianu Rodica Căciulă Valeria Chitic Liliana Ciocoiu Maria Ciupilan Ioan Dacu Maria Dacu Safta Dimitriu Corneliu Dan Dimitriu Elenă Dumitru Gabriela Gavrilescu Florian Ghiurțu Gabriela loniță Constantin lordache Aurora Mihaela Luca
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Clatină din cap. Dacă reușești chestia asta, meriți Premiul Nobel pentru ingeniozitate. Ridică paharul. În sănătatea ta. Și mult noroc. — Mersi. — Hei, Christina! Ne uităm în jur și o vedem pe Erin venind spre noi. Are deja pe ea rochia violet de domnișoară de onoare, părul îi e strâns într-un coc medieval, iar ochii îi strălucesc de încântare. — Ce cool e ideea asta cu Frumoasa din pădurea adormită! Ai văzut rochia lui Becky? Nu-mi vine să cred că eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Marilena Donea, Ateneu - 40, Bibliografie 1964-2004 (Bacău, 2004) și Lenuța Drăgan, Mihai Drăgan, Bibliografie (Ed. Studion, 2002) și am fost ajutat cu „xeroxuri” de către Lăcrămioara Chihaia și Constantin Ghițescu de la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, cît și de Violeta Urdă Cuțurescu de la Biblioteca Academiei. Ca și la alte lucrări, un ajutor constant mi-a dat dna Liliana Cioroianu de la Serviciul bibliografic al Bibliotecii Județene „C. Sturdza” din Bacău. A reacționat pozitiv la cererile mele și dna Crina Ifrim, șefa
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
în ciuda unei rigidități care mi aparține și de care (cum bine ți-ai dat seama) nu pot scăpa. Dna Aghiorghicesei s-a arătat lumioasă ca un soare încît misia mea a devenit un curcubeu frumos pe care scria cu litere violete: Prietenie. La Focșani n-am fost de cca. 10 ani. Un om care nu poate nu trebuie biciuit ca unul care nu vrea. Zic, fiindcă nu mi-ai iertat-o. Lăsînd gluma la o parte, sper ca în jurul lui 1
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
locomotivă "Copiapo", decretată în 1952 Monument național, care a funcționat între Copiapo și Calderas (port la Pacific) între 1851 și 1858, catedrala orașului și Piața centrală, admirând casele vechi și străzile străjuite de arbori cu mii de flori de culoare violet ( întâlnisem la Santiago aceiași arbori cu flori galbene sau roșii, o splendoare!). A doua zi dimineață am făcut o vizită la Universidad de Atacama, creată la 1857 (de reținut că la o populație de doar 100.000 locuitori Copiapo mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
arcade hiperboloidale și acoperișul de cristale colorate , terminată în 1971, nu are nimic asemănător sau comun cu nici o catedrală văzută altundeva. La fel și biserica Dom Bosco, supranumită și "biserica albastră", ai cărei pereți de sticlă de culoare albastră și violet filtrează o lumină ireala, dându-și o senzație de liniște de pe alta lume. O vizită prin Brasilia te ține mereu "cu sufletul la gură", prin imensitatea spațiilor, grandoarea și noutatea edificiilor, surprinzătoarele, elegantele și decorativele soluții găsite pentru construcții, grădini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de Paști din 1915, pe care fratele meu și cu mine am petrecut-o cu tata și un anume Volgin - ultimul și cel mai prost preceptor - schiind pe pământul Îngropat sub zăpadă din jurul moșiei, sub un cer albastru intens, aproape violet. Bătrânul nostru prieten ne invitase În locuința lui din clădirea școlii cu țurțuri atârnați de streșini, la ceea ce el numea o gustare; de fapt a fost o masă În toată regula, plănuită cu dragoste. Parcă văd și acum fața lui
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
statei po ugolovnomu pravu, (o culegere de articole despre dreptul penal), publicată În 1904 la St. Petersburg, din care am primit o copie rară, probabil unică (aflată anterior În posesia unui anume „Mihail Evgrafovici Hodunov“, după cum este imprimat În tuș violet pe prima pagină) de la un călător amabil, Andrew Field, care a cumpărat-o dintr-un anticariat În timpul vizitei lui În Rusia, În 1961. Este un volum de 316 pagini care conține nouăsprezece lucrări. Într-una din acestea („Crime pasionale“, scrisă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un anume masochism când îmi aduc aminte durerile profunde ale vieții mele: sinuciderea tatălui și moartea celor doi iubiți. Oare vreau prin asta să nu uit adâncul însuși al condiției mele omenești? L-am visat pe Saddam Hussein, avea ochii violeți ai lui Hitler! Asta pentru că Lionel mi-a spus ieri seară la telefon, că există asemănări între cei doi? În vis, tiranul irakian era amabil și ne asigura pe noi, jurnaliștii de la Centrul de Presă, să nu ne fie frică
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
aceeași Academie ieșeană unde mai târziu devine o desăvârșită profesoară. Ca interpretă, în tinerețe, după colaborări repetate cu arii din opere și lied-uri (la Radio-Moldova, sub direcția lui Aurel Alexandrescu), are fericitul prilej să fie aleasă pentru interpretarea rolului Violeta Valery din opera Traviata de Giusepe Verdi, cu ocazia celei de a doua inițiative de înființare a unui Teatru de Operă la Iași. Această nouă inițiativă a inimoșilor profesori Radu Constantinescu, Antonin Ciolan, Egizio Massini, susținuți de muzicieni din Filarmonica
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
locomotivă "Copiapo", decretată în 1952 Monument național, care a funcționat între Copiapo și Calderas (port la Pacific) între 1851 și 1858, catedrala orașului și Piața centrală, admirând casele vechi și străzile străjuite de arbori cu mii de flori de culoare violet (întâlnisem la Santiago aceiași arbori cu flori galbene sau roșii, o splendoare!). A doua zi dimineață am făcut o vizită la Universidad de Atacama, creată la 1857 (de reținut că la o populație de doar 100.000 locuitori Copiapo mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cratiță“ - emisiune de dres cu ciorbă de burtă și zeamă de murături. Începe o nouă zi. iulie 2004 Bolovanul idolatriei Timișoara iubește cu patimă, dar nu prea are ce. Soiul aclimatizat de la Bragadiru se încăpățînează să nu rodească pe pămînt violet. Suporterul bănățean are, la o primă estimare, o oarecare distincție față de omologul său de pe gradenele Regatului. El respiră mai occidental și, pe cale de consecință, înjură mai occidental. Nu resimte angoasa trădării, așa că iubește, de cele mai multe ori, necondiționat, preaplinul inimii sale
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
iar admirația se adresează vidului absolut. Publicul Timișoarei știe să iubească, dar n-are ce iubi. Nu te poți amoreza de niște jucători mediocri, decît dacă vrei să simți fiorul pervers al pasei decisive către adversar. Poți prețui un tricou violet, dar nu și pe purtătorii săi. Ții la o haină, la o culoare, ești ca la o prezentare de modă, unde paietele sînt cărate pe podium de fete cocoșate, duhnind a mujdei și avînd pămînt între degetele de la picioare. Timișoara
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ferestre Un necunoscut. Plouă briliante Lacrime de rouă Și-ametiste negre; Ploaia spune versuri; Iar necunoscutul Plânge aiurind. Legăturile lui Al. T. Stamatiad cu simbolismul, din care împrumută numerele mistice (șapte balcoane, șapte cupole) și culorile ermetice (etajeră neagră, noapte violetă, arbori albaștri) sunt superficiale. Stamatiad nu e un blazat. În versuri grandilocvente și de aparență sentimentală, el își exprimă mulțumirea de a fi Poet ("couronné par la Société des gens de lettres; par le Ministère des beaux arts et par
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
asta poetul ia un aer extrem de naivitate, amestecând proza cu poezia, simulând ca într-un dicteu automat stângăcia infantilă, fără a renunța la policromie. Lângă circul alb, un țigan negru bea la o masă cu șervet vărgat, proiectat pe cer violet. Tristeța autumnală se rezolvă în tonuri de iarbă uscată și pete de roșu pe vitele albe. Sanatoriul nu e ales decât pentru efectele de alb și pentru infantilismul bolnavilor: Iarna cu zăpezi de argint are să vie... Eu mă simt atât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]