2,049 matches
-
sau direct trecătorilor, de pe marginea drumurilor naționale. Alți rromi, mai ales cei din categoria vătrașilor și ursarilor, Își completează veniturile Îndeletnicindu-se cu recoltarea urzicilor timpurii din pădurile de foioase (silvostepă), a grâușorului și leurdei, a efemeridelor de primăvară (ghiocei, viorele și lăcrămioare), a narciselor din zonele protejate, cum ar fi În zona Făgărașului (la Vad și Șercaia) sau la Vlăhița-Harghita. În multe cazuri aceștia prin necunoașterea legislației intră sub incidența legii, pătrund În ariile protejate și contribuie la devastarea unor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Caraș-Severin. Studii: Facultatea de Științele ale Naturii, secția Matematică, Timișoara; Postuniversitar (în domeniul algebrei), Budapesta, Academia Eötvös Lorándh. 2008 Debut artistic - Lucrare publicată: coautoare alături de Doina Hlinka la volumul Culorile lumini, Ed. Pim, Iași, 2009. „Controlul coloristic, stârnește la Viorica Farkaș o anumită bucurie, lucru care se vede în însăși caracterul ei vesel și în lucrările sale, în care albastru sub toate nuanțele formează registrul fără de care artista nu-și poate construi tabloul. Până și rama și-o colorează tot
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și rama și-o colorează tot în albastru conturând o anumită stare de percepție care-i declanșează pornirile artistice către trăirile sale interioare cu riscul ca lucrarea să poată deveni monotonă, dar soluționând atingerea unui scop bine definit așa cum spunea Viorica Farkaș „dorința de trăire intensă a emoțiilor”. Există posibilitatea ca artista să uite anumite dogme specifice caracterului artei naive și să găsească - după cum promite - armonii care-i aparțin sufletește renunțând la obișnuința de a se repeta în creația sa. Bine
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Ministerul Culturii și Cultelor și de Direcției pentru Cultură Culte și Patrimoniul Cultural Național Cluj, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj, 2004, pag. 31. Lucrare publicată: Albumul Doina & Gustav Hlinka, Pictură naivă - Naive Malerei, Ed. Colorprint, Reșița, 2004; coautoare alături de Viorica Farkaș la volumul Culorile lumini, Ed. Pim, Iași, 2009. „Expresivitatea sa cromatică ține de recuperarea povestirii, în cheia naivă și de parcursul unui traseu de la proiecție ideatică la ansamblu compozițional, printr-o asemenea inteligență a echilibrelor culorii și un demers
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
fi alăturate celor mai bune povești ale altor popoare. Culoarea locală apare foarte pregnant din obiceiuri, onomastică, localizări și grai. Culegerile de versuri realizate de folclorist cuprind multe texte inedite, rămase, în parte, în manuscris. În prefața la Trandafiri și viorele (1884) face o clasificare a versurilor folclorice în cântece bătrânești, voinicești, ostășești, de bucurie, de dragoste, de jale, de dor, de urât, satirice, de nuntă și chiuituri. Din același volum rețin atenția cântecele de cătănie, o frumoasă variantă a motivului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
1931; Dascălul Ioniță, Sibiu, 1932; Odinioară și acum. Amintiri din copilărie, pref. Horia Petra-Petrescu, Sibiu, 1933; Amintirile unui școlar de altădată, îngr. și introd. Ion Apostol Popescu și Serafim Duicu, București, 1969. Culegeri: Fagul ciobanului Todor, Brașov, 1881; Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; Chiuituri de care strigă feciorii la joc, Gherla, 1887; Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; ed. îngr. Vasile Netea, București, 1943; ed. București, 1957; Cine nu știe striga cetească cartea asta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
vegetație ierboasă alcătuită din specii de stepă și silvostepă. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt : păiușul(Festuca valesiaca), iarba bărboasă (Botriochola ischeamum),colilia (Stepa lessingiana), dedițelul (Adonis vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în luncile inundabile și pe versanți în zonele de alunecare și cele cu eroziune accentuată. Datorită diversității condițiilor locale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
combină fără teama de a cădea în absurd, spărgând șabloanele existente. Monorima presupune jocul cu rime, încercând texte monorimate. Exemplu: Ghiocelul „Și-a scos capul din zăpadă un suav și gingaș ghiocel. Era drăguț, dar tare mititel. Lângă el o viorica și-a-ndreptat capul spre soare, vrând să facă o plimbare. Hai cu mine pe cărare ca să facem o plimbare, sub oglindă dragului soare!” (A. DA După ce au creat textul, elevii pictează pe sticlă floarea reprezentată în text, folosind pată plata. Că
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Prof. univ.dr. VIORICA IACOB INTRODUCERE În ultimii ani, datorită schimbărilor din agricultura țării noastre, cererea de carte în domeniul Protecției plantelor a crescut continuu și cu toate că au mai apărut o serie de noi cărți sau manuale, acestea nu au reușit să satisfacă pe
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bine reprezentat mai întâi sub raportul notelor ce semnalau noi micromicete la plantele cultivate și spontane la care șiau adus contribuția numeroși cercetători și cadre din învățământ ca: OLGA SĂVULESCU, M. HATMAN, AL. LAZĂR I. BOBEȘ, EUGENIA ELIADE, M. MITITIUC, VIORICA IACOB, TATIANA EUGENIA SEȘAN, M. RUSAN, C.TANASE, AL. MANOLIU, E.ULEA, Toți aceștia au continuat să susțină cu material micologic exicata “Herbarium Mycologicum Romanicum” și s-au înființat noi herbare la Iași, Cluj, Craiova, București, Timișoara, pe lângă instituțiile de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Weisstein 10? O putem reduce la stadiul de "joc inocent al unor aristocrați ai spiritului" sau ar fi mai indicat să o apreciem drept "un fenomen intrinsec al literaturii ce ia formă antigenerică"11? Acestei idei i se raliază și Viorica S. Constantinescu în articolul intitulat " Timpul parodiei", unde constata că, în sfera mai largă a comicului, parodia se așază sub semnul deriziunii, marcând relativitatea tuturor valorilor. Modificarea perpetuă a "scenei literaturii", pe care s-au perindat mereu alte decoruri privite
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Arhiva Episcopiei ortodoxe Arad-IV-26-1855, Catalog al credincioșilor din Galșa greco-catolică care au trecut la ortodoxie, apud idem., p. 39. 169 Elisabeta Lăsconi, "Pădureanca de Ioan Slavici sau mitul pulverizat" (I-II), Adevărul literar și artistic, 4-11 iunie, 2002. 170 Vezi Viorica Goicu, Nume de persoane din Țara Zarandului, Editura Amphora, Timișoara, 1996, pp. 191-196, (indice de nume). 171 Dimitrie Vatamaniuc, Ioan Slavici. Opera literară, Editura Academiei, Bucuresti, 1970, p. 91. 172 Vezi Eleonora Slavici, Jurnal, Comitetul pentru cultură și artă al
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fotbal, am jucat hore și sârbe, rusasca și coasa, perinița, valsul și tangoul etc.” Aici am văzut prima oară caravana cu film, în ogradă la bădia Gheorghe. Aici e centrul lumii. Pentru că aici am fost la cules de ghiocei și viorele, toporași și lăcrămioare, urechiușe roșii, în pădure și pe deal. Aici am cules floare de soc și frunze de podbal, floare de tei și tulpini de coada șoricelului. Aici am văzut busuiocul cel de dragostea fetelor, aici am pus patlagină
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
numai tu primăvară, mîndră împărăteasă, tânără mireasă, cu puterile-ți Dumnezeiești, pe pământ tu faci miracole. Cu ale tale dulci miresme, trezești la viață mugurii pe ramuri, iarba pe câmpii și pe dealuri, toate florile începând cu gingașii ghiocei, apoi viorele, brebenei, toporași și câte și mai câte minunate flori pe care le așterni ca pe un covor multicolor ce îmbie harnicele albine în fermecătorul lor zumzet să zboare și să culeagă nectar și polen pe care apoi să le ducă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fel de problemă. B: [deci ace:l contra:ct l-ai semnat tu <L,P singur.> (IVLRA: 193) A: și:# # nu știu cum ne-am întors noi acasă↑ LA mine-n scară↑┴# a ieșit o tipă <R nu cred c-o știi↓ viorica>↓ [...]. și între timp ne-am uitat la ea și vedem că și ea are (xxx) niște pete pă mînă.[...] în sfîrșit↓ îi spunem noi tipei delicat că trebui să plecăm ca să nu stăm cu ea (IVLRA: 66) A: păi cînd
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
o mare de lumină să înțelegi, pînă atunci risipește marea de oameni, ai, Drăgane, ce locuri avem? 77, s-a stricat locomotiva, de aceea a stat, a adus alta de la Pașcani, da două, de la 41 la 68, da' unde îs? Viorica Agarici 1886 1979, nu avem loc înăuntru! nu, n-aveți, ca să vă întindeți să dormiți! eu merg pînă la Adjud, că schimb înspre Brașov, nu! gata am înțeles, dar poate prind pe vreunul că vă întindeți să dormiți! semnele la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o cană-n plus, la trei căni mai pui o cană! nu-i vorba, o făceam și în tuci, parc-o văd pe mama, ce mîncăm? știr și ouă prăjite! Titu insuficiența vorbei în afara ei, te bate soarele toată ziua, Viorele! că să nu mai fac gălăgie, că-l deranjez la magazin! gol 22 t, încărcat 32 t, uite-l, zici că-i viu! umor de la Moldova, fără ea l-ar duce pînă în superstiția cultură lirismul vorbei iuți, oricum l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a fost prea fericit În căsnicie. Marea sa dragoste fusese Maria Mihăescu, tânără, frumoasă și cultă. Dar, zarurile fuseseră aruncate. 76 Din păcate, n-am avut timpul material să fotografiez cele trei picturi ale Mariei Mihăescu, găsite la d-na Viorica Topoliceanu (născută Gavrilescu). Plecarea mea precipitată din Fălticeni și mutarea domniei sale la Iași mi-au Împiedicat materializarea gândului. 566 8 Brașov, 23 dec. 1970 Mult stimate Domnule Dimitriu, Vă mulțumesc pentru pachetul trimis, cu câteva fotografii și cu scrisorile D-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din București, unde cunoaște pe colegul de generație G. Topîrceanu. În septembrie 1906, se îmbarcă, la Giurgiu, pentru Budapesta, îndreptându-se către Paris. A debutat cu versuri în „Sămănătorul”, încă din 1903, remarcată fiind de N. Iorga. Volumul de versuri Viorele apare în 1905, cu girul lui Titu Maiorescu, căruia C. îi solicitase opiniile înaintea publicării. Reacțiile criticii sunt contradictorii, mergând de la recunoașterea netă a talentului autoarei până la etichetarea paginilor drept capricii adolescentine. Odată stabilită în Franța se face remarcată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
pare a fi romanul La Tunique verte (1924), semnat Alice Orient. Începând cu acest an, existența scriitoarei se dizolvă în mister. Vești vagi vorbesc despre moartea ei, în Elveția, în 1933, bolnavă de ftizie sau de nervi. Versurile din volumul Viorele sunt, în mod evident, tributare unor influențe de lectură. Se recunosc tipare și cadențe coșbuciene, multiple ecouri din Eminescu, dar, oricât de frapante ar fi ele, s-a observat, chiar atunci, că motive, teme și rezonanțe consacrate dobândesc la C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
ce-și are sursa în autenticitatea trăirii. C. are o veritabilă sensibilitate pentru natură, ceea ce a făcut să fie comparată cu D. Anghel, dar acesta, la rându-i, pare feminin, lilial, estet, față de poetica senzuală, directă, aproape aspră, a autoarei. Viorele anunță deja temele predilecte, deplin conturate în versurile de maturitate, risipite în periodice: călătoria, sentimentul exilului perpetuu, fluiditatea și inconsistența lumii, natura ca paradis insondabil, revelat în clipele privilegiate, rătăcirea și ratarea, predestinarea, fragilitatea umanului. Deschiderea către sinestezie, către corespondențele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
generoși, decorul gotic al castelului părăsit, evadările, travestiul. Dar ceea ce face posibilă unitatea romanului este percepția acută, bogată în senzații și sugestii, care pune lucrurile și personajele să vibreze împreună, creând porți secrete de comunicare între firesc și fantastic. SCRIERI: Viorele, București, 1905; La Tunique verte, Amiens, 1924; Versuri, îngr. Ecaterina Săndulescu, introd. Dumitru Micu, București, 1968; Scrieri, tr. Virgil Tiberiu Spânu, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1987. Repere bibliografice: I. Gorun, „Viorele”, „Revista noastră”, 1905, 6; Iorga, O luptă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
de comunicare între firesc și fantastic. SCRIERI: Viorele, București, 1905; La Tunique verte, Amiens, 1924; Versuri, îngr. Ecaterina Săndulescu, introd. Dumitru Micu, București, 1968; Scrieri, tr. Virgil Tiberiu Spânu, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1987. Repere bibliografice: I. Gorun, „Viorele”, „Revista noastră”, 1905, 6; Iorga, O luptă (1979), I, 176-177, 348, 348, 376, II, 336; Ovid Densusianu, „Viorele”, VAN, 1905, 13; Chendi, Pagini, 375, 379-382; Scrisori - Ibrăileanu, IV, 39-42, 284-304; G. Topîrceanu, Scrieri, II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
Săndulescu, introd. Dumitru Micu, București, 1968; Scrieri, tr. Virgil Tiberiu Spânu, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1987. Repere bibliografice: I. Gorun, „Viorele”, „Revista noastră”, 1905, 6; Iorga, O luptă (1979), I, 176-177, 348, 348, 376, II, 336; Ovid Densusianu, „Viorele”, VAN, 1905, 13; Chendi, Pagini, 375, 379-382; Scrisori - Ibrăileanu, IV, 39-42, 284-304; G. Topîrceanu, Scrieri, II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1983, 555-556, 702; Lovinescu, Scrieri, IV, 464-465, VI, 117; Iorga, Ist. lit. cont., II, 110-114, 147-148; Miller-Săndulescu, Evoluția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
Sîrbu - maestru al genului epistolar", pp. 317-333). 2 Livius Ciocârlie, Mari corespondențe, Editura Cartea Românească, București, 1981, p. 15. 3 Ion D. Sîrbu, "Să nu uit...", în vol. Scrisori către bunul Dumnezeu, Editura Apostrof, Cluj, 1996, p. 194. 4 Vezi Viorica Guy Marica, "Un portret plauzibil", în Caiete critice, nr. 10-12/ 1995, pp. 109-115. 5 Cornel Ungureanu, "Post-scriptum (I)", în Ion D. Sîrbu, Iarna bolnavă de cancer, Editura Curtea Veche, București, 1998, p. 63. 6 "Ion D. Sîrbu către Deliu Petroiu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]