1,808 matches
-
se teamă prea mult de căpitanii lor; dar atunci cînd stăpînirea lor s-a mărit, ceea ce s-a întimplat pe vremea lui Carmagnola, ei și-au dat seama pentru prima oară de greșeala pe care o făcuseră. În adevăr, cunoscînd vitejia lui deosebită atunci cînd, sub conducerea lui, l-au bătut pe ducele de Milano și constatînd, pe de altă parte, că după aceasta el a început să lupte fără avînt, au înțeles că, păstrîndu-l în fruntea armatelor, nu vor mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din Romagna. Din școala lui au coborît între alții Braccio și Sforza, care au fost, în vremea lor, adevărații stăpîni ai Italiei. După aceștia au venit toți ceilalți care pînă în vremurile noastre au condus armatele de acest fel; rezultatul vitejiei lor a fost acela că Italia s-a văzut în toată lungimea ei cotropită de Carol, prădată de Ludovic, supusă cu forța de Ferrando și batjocorită de elvețieni. Căpitanii de mercenari au organizat în așa fel armatele, încît au redus
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
chiar dacă ai pune în fruntea lor pe un al treilea, el nu va putea să cîștige atîta autoritate, încît să poată să-ți facă rău. Pe scurt, armatele mercenare sînt primejdioase prin nepăsarea lor în luptă, iar cele auxiliare prin vitejia lor. Astfel, un principe înțelept ocolește întotdeauna acest fel de armate și se servește numai de ale lui proprii; el preferă să piardă lupta cu soldații lui, decît să o cîștige cu ai altora, judecînd că nu este o victorie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
evrei, Saul, pentru a-i da curaj, l-a încins cu propriile lui arme; dar David abia a primit aceste arme și de îndată le-a și respins, spunînd că, păstrîndu-le, nu poate să-și folosească pe deplin propria lui vitejie, și că el voia să-l întîmpine pe dușman numai cu praștia și cu cuțitul lui. În sfîrșit, cît privește armele altuia, sau le pierzi pentru că sînt prea ușoare, sau te apasă ca o greutate, sau în sfirșit te strîng
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Imperiul Roman a slăbit, iar puterea pe care el o pierdea, ceilalți o cîștigau. Rezulta, deci, că un principat care nu posedă armate proprii, nu va fi niciodată în siguranță; dimpotrivă, va fi întotdeauna pradă sorții, deoarece îi va lipsi vitejia care să-l apere cu credință în vreme de primejdie. De altfel, cei înțelepți au susținut întotdeauna ca o părere și o maximă a lor că nihil sit tam informum aut instabile quam fama potentiae non sua vi nixa36. Iar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dintre italienii numiți mai sus nu au putut să facă ceea ce putem nădăjdui că va face ilustra voastră familie, după cum nu trebuie să ne mirăm că în atîtea răsturnări care s-au petrecut în Italia și în atîtea mișcări războinice, vitejia pare că s-a stins cu totul. Aceasta vine din faptul că vechile orînduiri nu erau bune și din aceea că nu a existat nimeni care să fi știut să găsească altele noi. Și nimic nu este mai mult spre
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai ales cînd vor vedea că îl au drept comandant pe principe, și că acesta îi tratează cu onoare și își cîștigă și păstrează dragostea lor. Este necesar să te pregătești și să ai astfel de armate, pentru ca, reînnoind străvechea vitejie a Italiei, să poți să te aperi de dușmanii dinafară. Și cu toate că infanteria elvețiană și cea spaniolă sînt socotite de temut, ambele au totuși lipsurile lor, așa încît o a treia ar putea nu numai să li se împotrivească, dar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cîteva fapte care ne vor arăta cu claritate că e imposibil ca inteligența umană să prevadă totul. Cel dintîi este acela al luării prin surprindere a Cremonei de către principele Eugenio, întreprindere concertată cu toată prudența imaginabilă și executată cu o vitejie infinită. Iată cum acest plan a eșuat: principele a intrat în oraș, spre dimineață, printr-un canal de scurgere a gunoaielor, pe care i l-a dechis un preot înțeles de mai-nainte cu el; ar fi ajuns negreșit să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de soldat ar fi putut fi, așa că nici pe el nu-l puteau accepta. Mă gândeam că poate nici el n-ar fi ajuns să fie un șoim. Maiorul, cel care fusese un mare scrimer, nu credea În actele de vitejie și-și petrecea cea mai mare parte din timpul În care stăteam la aparate corectându-mi greșelile gramaticale. Mă complimentase pentru italiana mea și discutam cu mare ușurință. Într-o zi i-am spus că italiana mi se pare o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
unul după altul; fură omorâți cu câte o lovitură de secure în gât. Doar doi, cei mai curajoși, rezistară încă puțin atacului; înconjurați de dușmani, se lipiră cu spatele de trunchiul unui copac, umăr lângă umăr, hotărâți să-și dovedească vitejia. O lovitură de sabie tăie fața unuia dintre ei de la o ureche la cealaltă, descoperindu-i toți dinții, într-un rânjet sinistru. Celui de-al doilea îi smulseră armura; gol, căzut în zăpadă, se zbătea, încercând să scape. Scoase un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cultului lui Mithra, ca mulți componenți ai armatei staționate pe Danubius. — Adepții cultului lui Mithra... - Vitellius se încruntă. Mă tem de ei... Cineva mi-a vorbit despre cultul ăsta. Prin riturile lor, adepții își asigură protecția zeului. Se spune că vitejia lor în luptă e nemaipomenită... că luptă în numele dreptății și cu speranța de a ajunge nemuritori. Mithra e un zeu puternic. — Eu știu prea puțin despre cultul ăsta. E asemănător cu cel al creștinilor. Nero a ars mulți adepți ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
mai multe luni trecuseră Danubius-ul și decimaseră două cohorte, și triburile dacilor prădători, care veneau din delta Danubius-ului, gata să atace legiunile ce păzeau granițele Imperiului și să se alieze cu quazii, a căror cruzime, se zicea, era pe măsura vitejiei lor în luptă. În aerul limpede și rece se vedea printre corturi un du-te-vino de oameni - de la diatanța aceea păreau furnici - și de care. Deodată, vântul aduse mirosul de jăratic și de panis militaris, făcută din făină, apă și sare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ș i gă sea corniș din belșug. Locurile în cauză, acoperite cu păduri și nestăpânite încă de nimeni i au plăcut dorobanțului care s-a și hotărât să i le ceară lui Ștefan Viteazul, ca răsplată a prop riei sale vitejii, dacă norocul avea să l ajute în lupta ce Vodă avea să o dea cu turcii. Dându-se bătălia cea mare de la Racova, când turcii au fost învinși la 10 ianuarie 1475, imediat după victorie la care a participat și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
acestui adevărat Huiban i am dat în susul Bârladului, la apa Mărului, Valea Cornilor de arc e, pe unde este judele Sion; i-am dat lui acest uric cu dreptul de veșnicie, însă atârnare de la Curtea noastră domnească din Vaslui pentru vitejia lui în bătălia cu turcii din Susul Va slui ului, cunoscându-l dărăban de munte, l-am făcut călăraș, să nu plătească nici un bir. Această moșie să fie pentru el, copiii lui, frații lui, nepoții lui, strănepoții lui, până unde
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și patriotică d upă 1843, cu Glasul unui român, și mai ales la 1848 prin poezia „Un răsunetʺ (cunoscută îndeosebi sub titlul „Deșteaptă-te, româneʺ) devenită repede imn popular. Poetul se închipuia un tribun care vorbește în numele neamului oprimat, invocând vitejia străbună și vestind profetic în cadențe ample mom entul decisiv al „Deșteptăriiʺ. Și adaugă: „Imaginea poetului, exponent al unui întreg popor, tonul grav, sumbru și răsp icat , cu rezonanțe biblice, inaugurate în poezia ardeleană de Mureșanu, se vor regăsi, amplificate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de prețuire și recunoaștere a meritelor și sacrificiului lor pe cîmpul de luptă străin, unde-au susținut din pură abnegație și intoleranță-n fața nedreptății, nobila cauză nucleară. Intelectualii noștri ovarieni, plăpînzi, eroici, cu sutien, care-au ajuns de o vitejie ce nu mai suferă amînare, de un curaj fără seamăn, anulînd c-un simplu gest heideggerian orice Întrebare sfioasă de tipul dacă-s atît de Înverșunați pe bună dreptate Împotriva dictatorilor comuniști, de ce nu au făcut nimic cînd au avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
români care-au realizat că politica cuplului Ceaușescu”. Mai neplăcut că „nu bănuia” că va ajunge soția lui Nicu. După acest debut timid, unde Poliana doar s-a numărat, a realizat și nu a bănuit, apar actele de viață, de vitejie, de Posada: „A Încercat s-aducă la cunoștința celor doi situația din țară” și „a afirmat În anumite cercuri că o explozie generală de nemulțumire se va produce În viitor”. Și nu era vorba de niște presimțiri ordinare, deoarece, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cea mai gravă tară a omenirii. Nu e. Doar că nu știm de ce stă acolo, unde-o sta, În cap, bănuiesc. Începe cu Cain și se tot termină cu orice copil. Toți tăiem broaște. Tuturor ne place cuvîntul viteaz. Cum vitejia nu poate fi disociată de violență / curaj, putem spune că și Iliescu a fost un om bun, inițiind (sau fiind complice? tot aia) alături de alți oameni competenți unele dintre cele mai violente momente ale României moderne, atît În sensul uzual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Zice că l-au găsit pe tovarășul pe care-l căutau. Extremadurianul nu spuse nimic. Toată dimineața fuseserăm În locul acela din care plecase francezul Între două vîrste. Fuseserăm acolo, prin praf, fum, Înconjurați de zgomot, răni, moarte, frică de moarte, vitejie, lașitate, toată nebunia și ratarea unui atac lipsit de succes. Fuseserăm acolo, pe terenul acela arat pe care nici un infanterist nu l-ar fi putut străbate fărĂ să fie ucis. Te aruncai la pămÎnt și rămÎneai Întins acolo; Îți făceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fiul lui Iehoiada; și i-a mers faima printre cei trei viteji. 25. Era cel mai cu vază din cei treizeci; dar n-a ajuns pe cei trei dintîi. David l-a primit în sfatul celor mai aproape de el. 26. Vitejii oștirii: Asael, fratele lui Ioab. Elhanan, fiul lui Dodo, din Betleem. 27. Șamot, din Haror. Heleț, din Palon. 28. Ira, fiul lui Icheș, din Tecoa, Abiezer, din Anatot. 29. Sibecai, Hușatitul. Ilai, din Ahoah. 30. Maharai, din Netofa, Heled, fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
Ioșavia, fiii lui Elnaam. Itma, Moabitul. 47. Eliel, Obed și Iaasiel-Mețobaia. $12 1. Iată cei ce s-au dus la David, la Țiclag, pe cînd se ținea el departe de fața lui Saul, fiul lui Chis. Ei făceau parte din vitejii care i-au dat ajutor în timpul războiului. 2. Erau arcași, cu mîna dreaptă și cu mîna stîngă aruncau pietre, iar cu arcul trăgeau săgeți: erau din Beniamin, din numărul fraților lui Saul. 3. Căpetenia Ahiezer și Ioas, fiii lui Șemaa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
înaintea Domnului ca domn, și au uns pe Țadoc ca preot. 23. Solomon a șezut pe scaunul de domnie al Domnului, ca împărat în locul tatălui său David. El a propășit, și tot Israelul l-a ascultat. 24. Toate căpeteniile și vitejii, și chiar toți fiii împăratului David s-au supus împăratului Solomon. 25. Domnul a înălțat tot mai mult pe Solomon, sub ochii întregului Israel și i-a făcut domnia mai strălucită decît a fost a oricărui împărat al lui Israel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
cînd îmbătrînesc. Ce mai? Focare de incendiu peste tot, o dă Magda U. pe zeflemea. Unde mai pui că pompiarii sînt în grevă. Trebuie să te descurci pe cont propriu, Iordana. Revine, pe altă pedală: Rusalin Pop face minuni de vitejie: ți-a recuperat tinerețea. Am sentimentul că ochii lui au gheare-n loc de gene. Depinde de felul cum dai pagina, zîmbește Magda U.. Eu, din tot ce mi se-arată aciișa, pus cap la cap, constat că omul te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
16. dar tot Israelul și Iuda iubeau pe David, pentru că ieșea și intra în fruntea lor. 17. Saul a zis lui David: "Iată, îți voi da de nevastă pe fiică-mea cea mai mare Merab: numai să-mi slujești cu vitejie, și să porți războaiele Domnului." Dar Saul își zicea: "Nu vreau să-mi pun mîna mea pe el, ci mîna Filistenilor să fie asupra lui." 18. David a răspuns lui Saul: Cine sunt eu, și ce este viața mea, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
în casele idolilor lor și în popor. 10. Au pus armele lui Saul în casa Astarteelor, și i-au atîrnat trupul pe zidurile Bet-Șanului. 11. Cînd au auzit locuitorii Iabesului din Galaad ce au făcut Filistenii lui Saul, 12. toți vitejii s-au sculat, au mers toată noaptea, au luat de pe zidurile Bet-Șanului trupul lui Saul și trupurile fiilor lui. Apoi s-au întors la Iabes, unde le-au ars; 13. le-au luat oasele, și le-au îngropat sub stejarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]