37,159 matches
-
Relațiile sexuale între persoane de același sex se pedepsesc cu închisoare de la unu la 5 ani. (2) Fapta prevăzută în alin. 1, săvîrșită asupra unui minor, asupra unei persoane în imposibilitate de a se apara, ori de a-si exprima voința, sau prin constringere, se pedepsește cu închisoare de 2 la 7 ani. (3) Dacă fapta prevăzută în alin. 2 are ca urmare vătămarea grava a integrității corporale sau a sănătății, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani, iar dacă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în scopul obținerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul. Art. 216 Violul (1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârșit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința, sau profitând de această stare, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise în condițiile alin. (1). (3) Pedeapsa
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în alin. (1) - (3) se pedepsește. Art. 217 Agresiunea sexuală (1) Actul de natură sexuală, altul decât cele prevăzute în art. 216, cu o persoană săvârșit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra sau de a-și exprima voința, ori profitând de această stare, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi atunci când: A) victima se află în îngrijirea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase, hule. Acestea sunt care spurcă pe om, dar a mânca cu mâini nespălate nu spurcă pe om.” (Matei 15, 19-20). Factorii principali interni activi în om sunt afecțiunea, intelectul și voința. Intelectul este cel care se ocupă de actul cunoașterii de sine (atât pe plan intern cât și pe plan extern, în raporturile cu semenii). Afecțiunea (puterea de discernământ) se ocupă cu deosebirea și alegerea între bine și rău. Voința se
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
și voința. Intelectul este cel care se ocupă de actul cunoașterii de sine (atât pe plan intern cât și pe plan extern, în raporturile cu semenii). Afecțiunea (puterea de discernământ) se ocupă cu deosebirea și alegerea între bine și rău. Voința se ocupă de trecerea la acțiune în cele cunoscute de intelect și preferate de afecțiune. În felul acesta omul săvârșește o fată bună sau rea. Faceți un exercițiu de imaginație și închipuiți-vă ce voință are un individ cu grad
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
alegerea între bine și rău. Voința se ocupă de trecerea la acțiune în cele cunoscute de intelect și preferate de afecțiune. În felul acesta omul săvârșește o fată bună sau rea. Faceți un exercițiu de imaginație și închipuiți-vă ce voință are un individ cu grad de cunoștere submediocru, intelect aproape de cota 0 și putere de discernământ neasumată și veți avea reprezentarea minimală despre o tipologie umană de joasă speță căreia îi aparțin unii indivizi din societatea românească contemporană. Traiul în
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ca ceea ce i se întâm plă să se oprească. Acum are nevoie de spaima asta. Vrea să rămână așa, cu toți porii deschiși, vrea să simtă în continuare acest tremur acest cutremur care îi paralizează creierul și care îi subjugă voința și care o face să vrea să leșine, acum, imediat, să moară, acum, imediat, acum. Sunt o cârpă leșinată. Ce bine e să fii o cârpă leșinată. Un zâmbet stins crește în sufletul ei. Un zâmbet nevăzut, care apare și
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
cu câte opt degete la fiecare mână. Piticul ține în mâna dreaptă o imensă monedă de argint, pe care o rostogolește încontinuu de pe un deget pe altul, cu o mișcare precisă. Miș carea asta pare să aibă loc independent de voința lui. Indiferența celorlalte părți ale meschinului său trup creează iluzia că mâna cu moneda se mișcă singură. Mâna pare să fie animată de o viață și de o voință proprie. Iar moneda se rostogolește fluid peste degetele lui. Uită-te
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
mișcare precisă. Miș carea asta pare să aibă loc independent de voința lui. Indiferența celorlalte părți ale meschinului său trup creează iluzia că mâna cu moneda se mișcă singură. Mâna pare să fie animată de o viață și de o voință proprie. Iar moneda se rostogolește fluid peste degetele lui. Uită-te în stânga, spune norul. Omul fără față întoarce capul și vede un om cu bot de lup. Contrastul cu ochii lui blânzi e nimicitor. Mâinile îi sunt acoperite de păr
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
administrativ, politic e SLUGĂ CELUI CARE ÎL PLĂTEȘTE. E slugă, nu mai e o opinie independența și pretenția de imparțialitate e ipocrizie. Nu poți fi și cu gura unsa și cu slănina în pod. Orice carte exprimă un crez, o voință și o manipulare a cititorilor. Așa că dacă Sînt o babă comunistă e o manipulare comunistă, prezența carte e contrariul și prin mine vorbesc generațiile care m-au precedat și au creat România Mare, au pierit în GULAG și vor să
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
intelectuali, ofițeri, pe oricine era obiectul epurărilor sau luptei de clasă, care era, de fapt, dominarea unui grup numit activiști, nomenklatura, SS, membri ai partidului unic, care ERAU ELIBERAȚI DE ORICE CONȘTIINȚA, de sentimente, de orice nu era politică și voință PARTIDULUI. Din nefericire, în țara noastră, aceasta se continuă și CLASA POLITICĂ e formată din indivizi care și ei nu au nicio conștiința, numai aviditate de putere, bani, dominație, continuând comunismul în forme, așa zis democrația, de fapt, aceeași în
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
CLASA POLITICĂ e formată din indivizi care și ei nu au nicio conștiința, numai aviditate de putere, bani, dominație, continuând comunismul în forme, așa zis democrația, de fapt, aceeași în mânușa de catifea care continuă să sugrume veselă, libertatea, constiinta, voința poporului transformat în asistați, analfabeți, bețivi, curve. Acum nu se mai bagă în lagăre, se creează condiții de emigrare, prin distrugeri economice, a șomajului generalizat, a păstrații promovării pe PCR, pile, cunoștințe, relații. ANEXE Dosar nr. 12803/245/2011 R
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
vărul meu.Dansăm? Terminând de băut Emil acceptă. Se alăturară perechilor,lângă miri. -Dansezi bine,îl încurajă Alinta. -Mai bine decât un sac de cartofi,aprecie el.Trebuie să recunosc faptul că nu sunt un dansator,dar mă strădui.Am voință. Roșcata surâse unduitor. -Emil,tu ești adeptul umorului negru. Orchestra termină repertoriul.Urma o scurtă pauză pentru ospăț.Se așezară la masă.Umplură paharele.Ciocniră. Pentru revederea noastră.Pentru miri!Cin! Sorbiră încet,cu delicatețe. -Ii cunoști pe însurăței? întrebă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
pe tine? — Să mă învârt? Nu, mersi, aș ameți imediat. — Tocmai. Amețești mai întâi, apoi intri în transă. — îmi vine transă uitându-mă la tine, i-am spus, nici măcar îngrijorat de platitudine. Și-a aranjat părul, umflându-și buzele prin voință internă. învârtea bomboana sub limbă, ciocnind-o de dinți și sorbind din șampanie. — Te enervează bomboana mea? Nu, nu, o asigur. Doar că bei un Dom Pérignon cam vintage, iar tu îl sorbi prin mentă. A scos prompt pachetul de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
la nevoile și așteptările organizației. În teoriile organizațiilor am văzut că natura umană este explicată în diverse moduri, uneori prin prisma nevoilor economice (omul economic), alteori prin prisma relațiilor (omul social). Uneori, din perspectivă pesimistă, oamenii sunt leneși, lipsiți de voință (Teoria X), alteori, din perspectivă optimistă față de natura umană (Teoria Y), oamenii sunt harnici, receptivi, creativi etc. Prin prisma nevoilor am văzut că cineva se poate plasa prin așteptări dar și posibilități (câștiguri, avere) oriunde pe ierarhia piramidală a nivelului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a vorbi de autoritate de solidaritate. „O autoritate deontică este o autoritate de solidaritate dacă și numai dacă (1) obiectivele transcedente ale purtătorului și subiectului sunt identice și (2) corelația dintre acțiunea subiectului și obiectivul său transcedent este independentă de voința purtătorului”, spune Bochenski (1992, p. 107). Altfel, în cazul obiectivelor diferite pentru purtător și subiect sau al unei acțiuni a subiectului impusă prin voința purtătorului de autoritate, avem o autoritate deontică de sancționare, și nu de solidaritate. Aceste elemente ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
subiectului sunt identice și (2) corelația dintre acțiunea subiectului și obiectivul său transcedent este independentă de voința purtătorului”, spune Bochenski (1992, p. 107). Altfel, în cazul obiectivelor diferite pentru purtător și subiect sau al unei acțiuni a subiectului impusă prin voința purtătorului de autoritate, avem o autoritate deontică de sancționare, și nu de solidaritate. Aceste elemente ale analizei sunt esențiale pentru a înțelege de ce subordonații îndeplinesc anumite sarcini fără dedicație, fără convingere, ca pe niște sancțiuni: pentru că sunt impuse și pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a dorinței omului de putere. Dorința și satisfacerea dorinței ca elemente primordiale ale lumii prezente. Dorința este dorință de putere dar este și supunere la putere. Ne sunt create dorințe noi care ulterior ne sunt satisfăcute, pentru a ne stăpâni. Voința de putere ca supunere la puterea altuia. A avea este o formă a voinței de putere sau un surogat de putere? A avea ca a stăpâni este, în esența sa, expresia voinței de putere. A avea ca satisfacere a unei
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
prezente. Dorința este dorință de putere dar este și supunere la putere. Ne sunt create dorințe noi care ulterior ne sunt satisfăcute, pentru a ne stăpâni. Voința de putere ca supunere la puterea altuia. A avea este o formă a voinței de putere sau un surogat de putere? A avea ca a stăpâni este, în esența sa, expresia voinței de putere. A avea ca satisfacere a unei dorințe (cine știe de cine sau cum creată) este o formă deviată a voinței
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ulterior ne sunt satisfăcute, pentru a ne stăpâni. Voința de putere ca supunere la puterea altuia. A avea este o formă a voinței de putere sau un surogat de putere? A avea ca a stăpâni este, în esența sa, expresia voinței de putere. A avea ca satisfacere a unei dorințe (cine știe de cine sau cum creată) este o formă deviată a voinței de putere. Ne înstăpânim treptat asupra spațiului prin mașini, prin viteză, cedând însă din libertatea noastră pentru a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
voinței de putere sau un surogat de putere? A avea ca a stăpâni este, în esența sa, expresia voinței de putere. A avea ca satisfacere a unei dorințe (cine știe de cine sau cum creată) este o formă deviată a voinței de putere. Ne înstăpânim treptat asupra spațiului prin mașini, prin viteză, cedând însă din libertatea noastră pentru a avea mașinile. Libertatea de a face ce? Poate de a ne urma adevărata natură, sau pentru a da curs căii spre care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Libertatea de a face ce? Poate de a ne urma adevărata natură, sau pentru a da curs căii spre care ne îndeamnă educația. Dar dacă aceasta este calea noastră? Dacă educația, sub forma ei actuală, înseamnă tocmai orientare pe traseul voinței de putere? Ne învățăm copii fizică, chimie, biologie, tocmai pentru a-i putea ajuta să se înstăpânească asupra ființei. Le dăm numărul ca perspectivă dominantă de raportare la ființă. Le arătăm oamenii din perspectiva numărului, statistic. E drept, încercăm, timid
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
acolo fiind aici, și e aici fiind acolo. Știind că tehnica ni-l poate aduce aproape nu ne preocupăm de el atunci când este lângă noi; nu-l mai trăim. Cu sau fără tehnică raportarea noastră la celălalt este dominată de voința de putere. Celălalt vrem să fie "al nostru" (prieten, soț, iubit), să ne aducă mijloacele prin care ne putem procura tehnica. Imaginea pe care celălalt o capătă în ochii noștri suferă distorsionări în funcție de câtă tehnică poate să achiziționeze. Chiar și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ce are funcția de menținere a stimei de sine. Altfel spus, cunoașterea noastră nu constituie o dimensiune separată de celelalte dimensiuni proprii, ci este dependentă de ele; și asta se întâmplă, în cea mai mare parte a cazurilor, independent de voința noastră. Ceea ce mă duce la ideea regândirii întregului proces de învățământ, acesta trebuind să fie modelat după personalitățile elevilor (și personalitatea elevilor modelată într-o formă adecvată învățării). Din această perspectivă motivarea învățării capătă un loc deosebit de important, ea trebuind
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
caracteristici. În special cred că putem vorbi de zombie mai ales în dimensiunea politică, acesta fiind cumva modelul alegătorului ideal pentru politicieni, singura problemă fiind întrebarea: Cine este magicianul cel mai puternic? Unii oameni sunt înzestrați cu posibilități multe dar voință puțină, și nu reușesc, în timp ce pentru alții voința de reuși, chiar în prezența unor posibilități limitate, îi ajută să reușească. Avem un raport cu timpul mult mai complex decât orice ființă vie. Un exemplu în acest sens îl constituie posibilitatea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]