21,923 matches
-
pușculița, apoi cam în fiecare lună o dată. Institutul meu și-a dat seama ce înseamnă reclama. Profesorul Angelo nu ținea direct de institut. El, după cum am aflat de la Adél, ținea de primărie. Era un fel de profesor și de savant voluntar, de la care cei din clasele inferioare aflau de zeci de ani încoace ce este viața. Venea în fiecare dimineață la școală și ținea cursuri faimoase de zoologie. Generațiile mai în vârstă aproape că-l revendicau pentru fiii și fiicele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
să-l aibă. Nu sunt de acord cu tine. Treaba ta, ridică femeia din umeri, nu trebuie să fii de acord cu mine. Pot însă să am părerea mea. Ileana arăta acum așa cum o cunoscuse inspectorul prima oară. O femeie voluntară și foarte hotărâtă. Nu mai era soția și mama blândă de la Iași. Redevenise domnița care avea de îndeplinit o datorie misterioasă, datorie pe care Cristian încă nu o înțelegea. E valabil și pentru domnițe? întrebă Toma, privind-o în ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de locuitori pentru școală (1178 lei), dar și de Spiridon Manolache, administratorul proprietății lui Iliescu - Brânceni, care a donat 3 care de lemne de foc; U.F.D.R.istele (Uniunea Femeilor Democrate din România) au prestat 20 de zile de muncă voluntară, s-au făcut lucrări de reparații și de întreținere a școlii și lotului școlar care a fost împrejmuit. Într-un stat de „democrație populară” trebuia asigurată participarea tuturor la conducere: s-au constituit comitetele de clasă și de școală și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care puteau munci ar fi fost îndoielnică. Și după reglementarea zilelor de muncă pe moșia boierească, răzeșească sau mănăstirească, claca (munca neplătită) a rămasă în condițiile de dinainte. Claca n-a dispărut din societate, și-a schimbat doar numele: muncă voluntară, muncă patriotică, muncă nenumită făcută de angajați peste cele 8 ore de muncă legale, la diverși patroni și corporații unde se lucrează frecvent 12 ore pe zi. reducerea salariilor cu 30% în corporații, fără diminuarea cantității de muncă prestată zilnic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a-și face cunoscut programul politic, au fost cele totalitare. Mișcarea legionară, prin „Frățiile de cruce” atrăgeau tinerii elevi și studenți, și, prin tabere, excursii, întreceri sportive. Tot ei au fost inițiatorii, la noi în țară, imitând pe alții, muncii voluntare, în folosă obștesc. Carol al II-lea, regele care a vrut să-și subordoneze mișcarea legionară, a creat organizația copiilor și adolescenților „Străjerii” și a reactivat, subordonând-o, mișcarea „Arcașii”-lor. De asemenea, a fost inițiată pregătirea fizică a tineretului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sterian, regimurile politice anterioare, e greu de spus, între cauze, însă, trebuie să trecem și nepăsarea și nu trebuie, că-i bine și așa. Pentru practicarea sporturilor de echipă nu erau terenuri amenajate; tot tinerii le-au făcut prin muncă voluntară. Pe terenul de lângă școala veche (Căminul Cultural, azi o ruină!) și de lângă pârâu, era amenajat un teren de volei, iar fotbal se juca pe izlaz, lângă grajdurile CAP-ului și oriunde era un loc potrivit. Fotbalul a luat amploare după ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
umanității) va fi însoțită de o formidabilă accelerare a punerii în practică a globalizării și a conceperii timpului ca marfă. Timpul ca marfă Oamenii vor consacra tot mai mult timp unor activități economice care vor lua treptat locul serviciilor, gratuite, voluntare sau forțate. Agricultura va deveni din ce în ce mai industrială, trimițând înspre oraș sute de milioane de muncitori. Industria mondială va fi tot mai globalizată, frontierele tot mai deschise pentru capitaluri și mărfuri: uzinele vor migra din ce în ce mai ușor înspre zone în care costul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
important în stabilirea obiectivelor, concepute din ce în ce mai mult pe măsură și într-un flux accelerat. Consumatorii din cadrul „inimii” și cei din cadrul „mediului” vor continua să aibă datorii mari, fără ca acest lucru - așa cum credea Tocqueville - să însemne mai mult decât o limitare voluntară a freneziei lor de a consuma. Consumatorul va rămâne stăpân, iar interesele sale vor trece înaintea celor ale muncitorilor. Mai mult de jumătate dintre muncitori își vor schimba reședința la fiecare cinci ani, iar patronul încă și mai frecvent. Locuitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
și chiar cultură nu vor mai vrea să aibă de-a face și poate chiar pentru a-și pierde urma, pentru a-și schimba identitatea, pentru a trăi o viață nouă. Astfel, lumea va fi tot mai plină de anonimi voluntari; va fi ca un carnaval în care fiecare - ca o ultimă libertate - își va alege o nouă identitate. în sfârșit, zeci de milioane de pensionari se vor duce să trăiască, pentru anumite perioade sau definitiv, în țări cu climă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
gândea celălalt. Dar mai știam și că niciunul din noi doi nu ar fi îndrăznit să-i pună procurorului întrebarea. Așa că nu ne-am spus nimic. Nici la Instrucțiunea Publică nu știau mai mult. Decât că Lysia Verhareine se oferise voluntară pentru a veni în regiune. Inspectorul pe care mersesem special ca să-l văd la V. și care mă făcuse s-aștept trei sferturi de oră pe hol pentru a-mi arăta ce important e părea preocupat mai mult de mustața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
e curmată de data asta în fașă, deoarece Conny, scumpa de Marianndl, tocmai trebuie să dea un examen la Conservator. Când ești cu ea, transpiri în timpul liber, ceea ce e mai plăcut decât să transpiri muncind, fiindcă e o sudoare provocată voluntar. Ea, Conny, are pregătirea necesară muzicii clasice, serioase, dar preferă să cânte șlagăre vesele într‑un bar de noapte, unde o găsește domnul director al Conservatorului, care nu se poate abține apoi să nu râdă din toată inima de rătăcirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
aia. Dacă omu’ nostru apare, o să-l prindem. Părinții fetei știu despre treaba asta? — Da. — Cât spirit civic din partea lor să-și dea permisiunea, nu crezi? — Nu au făcut exact asta, domnule. Ulrike i-a informat că s-a oferit voluntară să facă asta în serviciul Führer-ului și al Patriei-Mamă. Le-a zis că n-ar fi patriotic din partea lor să încerce să o oprească, așa că ei n-au prea avut de ales în această problemă. E o fată puternică. — Pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
absența lui Aristip din Cirene din opera lui Platon dovedește inexistența tezelor cirenaice în momentul în care acesta scrie dialogul Philebos, consacrat totuși în exclusivitate problemei plăcerii. Am văzut în ce măsură această omisiune s-a datorat mai curând unei perfidii ideologice voluntare decât inexistenței în epocă a unui corpus demn de acest nume. în schimb, așa cum o atestă fragmentele, ceea ce subzistă la rubrica filosofilor cirenaici seamănă cu un han spaniol în care nu găsești decât ce ai adus: Aristotel, nu Stagiritul, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pe când Aristip din Cirene practica o plăcere dinamică. De o parte, Epicur și ataraxia sa: absența tulburărilor, lipsa suferinței, a durerii, negarea negației - în termeni tehnici: aponia; de cealaltă parte, Aristip și plăcerea permanentă stipulată de el, fără limite, activă, voluntară. O plăcere definită negativ în Grădină: să nu suferi, să nu te temi, să nu duci lipsă, să nu pătimești; o plăcere căutată în mod pozitiv la Cirene: bucurie, jubilație, veselie, toate active și militante, expansive, demonstrative. Pâinișoarele și apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Foile-n azur. Cine vrea să plângă, cine să jelească Vie să asculte-ndemnul nențeles, Și cu ochii-n facla plopilor cerească Să-și îngroape umbra-n umbra lor, în șes." Dar aceste acorduri nu rezultă dintr-o tehnică precisă, voluntară (atunci numai, ar fi adevărate câștiguri pentru poezia noastră). Sunt manifestațiuni ale jocului numerelor mari. Să nu uităm că Eliade a scris Sburătorul. Tot așa absurditatea dicté-ului surarealist ajunge să prindă Pithiei interioare vorbe care, din când în când, miră
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Universității din Hamburg, s-a fixat în acest oraș. Prietenii de care a știut să se înconjure și propriii săi elevi constituiesc aici o însemnată școală: cea mai însemnată școală geometrică, iar astăzi (după emigrarea mai mult sau mai puțin voluntară din Göttingen a unor mari matematicieni) poate întîia școală matematică germană. G. Thomsen, E. Artin, K. Reidemeister, E. Kehler și printre ei și, animîndu-i, șeful lor: Wilhelm Blaschke, au inițiativa unor direcții de cercetare originale, întipărite de o mare frumusețe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din scrisul lui Barbu. "Parnasianul, balcanicul, baladistul, ermeticul și poetul de circumstanță trăiesc (vai!) în toată perfecta lor autonomie și nu comunică în Ion Barbu pe niciunde" (Semne și repere). Admițând că în poet se întîlneau, dușmănindu-se, un temperament voluntar, frenetic, cu persoana lucidă a "generosului" gânditor, vedem în această energie polarizată un motiv de statornică nemulțumire, o sursă de neliniște, aceeași, traversând prin toate numitele etape. Pe de altă parte contra-dicțiile interne ale lui Barbu sunt de genul acelora
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și să tac...// [...] Și inima-ți ce ritmic bate,/ Și băsmăluța de bumbac/ Ce ți-am furat-o din păcate,/ Mă fac să cânt dar și să tac// [...]// Sărutul cel din fapt de seară,/ Îmbrățișarea din iatac,/ În mare parte voluntară,/ Mă fac să cânt dar și să tac...”. Iată și efectul refrenului onomatopeic amplasat în al doilea și al patrulea vers, în fiecare dintre cele patru catrene ale poeziei “Albinuța”, un armonios text pentru un eventual (inspirat pe măsură) cântec
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
IX-a, când am mers la liceu, la Cluj. Iată doar câteva din amintirile, dulci-amare, pe care le am despre locurile mele natale și despre copilărie. - V-a influențat cineva în ale scrisului? Aveți vreun model? - Sunt o fire extrem de voluntară și accept cu mare greutate modele. În absolut orice domeniu. Ba chiar încep să intru la idei atunci când cineva insistă să fie model pentru cineva, impunând, direct sau indirect, modul său de a gândi, trăi sau scrie. Așadar, nu cred
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
restaurarea ontoligică și îndumnezeirea omului prin har. Calea ruperii acestui cerc vicios al plăcerii de bunăvoie și al durerii fără de voie l-a constituit înomenirea Fiului lui Dumnezeu. Prin Întrupare și Jertfă, Mântuitorul a primit de bunăvoie pedeapsa pentru plăcerea voluntară a firii și durerea ce o însoțește 18. Omul, pentru a se îndrepta, pentru a-și reveni din această stare vicioasă, trebuia să fie zguduit stihial, să fie cutremurat în temeliile ființei sale, ori încercările sunt astfel de zguduiri ale
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
mic. Ni se umple lumea de cuci, nu alta. Nu te-ntreabă nimeni dacă-ți convine sau nu. Dar în schimb tu n-ai condică, n-ai ședințe, n-ai șef, nu tu învățământ politic, nu te scoate la muncă voluntară, nu te scoate când vin... cucii ăia mari în limuzine negre și cu sirenă. Domnești, nu alta. (Către public): Ăsta da, cuc fericit Sărmanul de el! Nu eu Cucu. Cu-cu! Eu cu-cu! Se aude soneria. CUCU: Da, mamăă
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
sale. Avem mândria s-aparținem unei fraterne obști unite, ca-n creștinismul de-nceputuri, în care ferm erau țintite supreme-nfăptuiri umane, precum iubirea slobodă, egală, ori preafrumosul ajutor dat neputinței fără fală. Așa și noi ne ducem traiul cu contribuții voluntare în jeg, păduchi și toate cele ce-s părți din viețile amare... Desigur, nu-s doar bucurii în lumea asta prost făcută, chiar dacă-n vis suim la cer și-o deslușim cât e de slută. Fiind deci viața curviștină cu
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
care s-au zămislit și dezvoltat pruncii violenței. Omul, în loc să se conserve spiritual, din cauza banilor se dezlănțuie în mai multe forme de luptă. Una este cea sportivă! Dar sportul este o confruntare pozitivă, are coordonate în seducție, generozitate, entuziasm, spectacol voluntar, recreativ, cu rod benefic în purificarea spirituală și întreținerea fizică. Prin aceasta, cu atât mai mult, are intrinseca menirea de apropiere între oameni. Între disciplinele sportive, judo-ul este pe timpul disputelor, o creație în act. De capacitatea gândirii, găsirea pe
IOANA BABIUC, CEA MAI BUNĂ ARBITRĂ DIN EUROPA. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363923_a_365252]
-
de interes public, că s-a și grăbit să dea dispoziție să fie spălate străzile cu apă și detergenți noaptea. Pe la două noaptea! L-a ajutat din plin, însuși, Sf. Ilie! Ce înseamnă să ai relații! Iată-mă și consilier voluntar, întrucât cei pe bani vegetează, se ocupă de propriile afaceri sau îi pun contre propriului primar! Se pare că, în urma sfaturilor date gratuit, drept recompensă, mi-a băgat Șoseaua Iancului în reparație capitală. Mulțumiri! Să vedem cât durează refrișarea arterei
TABLETA DE WEEKEND (39): SECRETUL LUI POLICHINELLE LA COTROCENI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363918_a_365247]
-
decât expunerea complet nudă. Care să fie secretul? Frumusețea și seducția trebuie să gliseze abil peste psihologia îndrăznelii și a pudorii, a obscenității și rușinii de a dezvălui pielea secretă, semn că mitul ascunderii face parte din strategia abilă și voluntară a cuceririi Celuilalt. La fel și tatuajul care, în locuri intime și doar în dragoste arătate, conferă pielii nevăzute ceva din sacralitatea originară a goliciunii edenice. Să abordăm acum problema machiajului și a măștii. Freud spunea că omul are două
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]