2,538 matches
-
fi însănătoșită, care va fi leacul? Și cine i-l va administra? Oricît am fi descris dezavantajul de a fi renunțat poporul la folosirea limbii latine, totuși, departe de sufletul nostru gîndul că sfînta liturghie ar trebui tradusă în limba vorbită. Nu numai Biserica Latină, ci și cea Greacă și Orientală țin în mod constant Liturghia în limbile vechi în care au fost scrise, și o divină cunoaștere ajută Biserica Catolica în hotărîrile sale dogmatice și morale, ca și în dispozițiile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și în dispozițiile disciplinare. La această cunoaștere alăturăm pe deplin 56. Recunoaștem totuși că dezavantajul unei limbi care nu este înțeleasă de popor în cadrul sfîntului serviciu este compensat de unele avantaje, iar a vrea să reduci Sacrele Ritualuri la limba vorbită ar fi un dezavantaj încă și mai mare, iar remediul ar fi mai mult decît rău. Avantajele oferite de păstrarea limbilor vechi sînt în mod principal faptul că vechile Liturghii mențin credința neschimbată; unirea multelor popoare creștine într-un singur
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
putea contribui mult; cealaltă cale constă în explicarea atentă a funcțiilor sacre poporului creștin, introducînd în afara uzanței ca toți credincioșii care știu să citească (și toți ar trebui să știe), cei care asistă la oficiile ecleziastice să găsească în limba vorbită, prin cărțile potrivite, echivalentul celor care sînt rostite în limba latină, în Biserică. Dar, ne întrebăm, cine va aplica aceste remedii salutare? Clerul. Numai Clerul catolic este acela care va putea mai întîi să pregătească și, apoi, să obțină vindecarea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care e rostul acestui vocabular Orghast. Nu știu, dar noi folosim muzica doar pentru muzică, nu pentru conferințe de presă. Structura limbajului inventat are un caracter particular. Fiecare cuvânt e În mișcare, ca și gamele muzicale. Orice cuvânt, orice frază vorbită corect poate funcționa ca o mantra“. Deși sensul exact al acestui experiment cu Orghast a rămas neclar multora până azi, ei au plecat cu o impresie puternică a acestui ritual inventat - mărturie a acțiunii cathartice pe care teatrul poate, trecător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
e moartea. Printr-un ricoșeu al sentimentelor, călăii devin pentru victime ultimii lor semeni. În Liniște și strigăt toate temele ce-l urmăresc pe Jancso Miklos ca niște erinii se strâng într-un mănunchi aproape didactic și demonstrativ. Întreaga parte vorbită a filmului este alcătuită din comenzi, ordine, porunci, dispoziții, indicații. „Mănâncă”, „Spală-te”, „Îmbracă-te”, „Stai aici, treci dincolo”: la strungul acestor vorbe aspre se rotunjesc treptat manechine grotești. Un astfel de manechin, în înțelesul cel mai concret al cuvântului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
gol imens, fără capăt. Tot ce există mi se pare amenințat, invadat și înghițit de gol. N-am mai scris nimic prietenilor de la Roma din cauza senzației acute a acestui gol permanent. Acum se întâmplă la fel și cu discursul meu vorbit. Totul mi se pare gol: am simțământul că acest gol infinit îmi umple toate celulele corpului, alungându-mă din el. Cred că nu mai exist deloc, absorbit de senzația acută de gol. Umbre De fapt noi nici nu existăm. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Simbolurile biblice. Lexic teologic, Editura Humanitas, București, 1997 Comte, Fernand, Marile figuri ale Bibliei, Editura Humanitas, București, 1995 Constantineanu, Mihail, Doctor la oameni de seamă, Editura Anastasia, București, 2000 Constantinescu, Pompiliu, Scrieri, 5, Editura Minerva, București, 1971 Crăciun, Victor, Articole vorbite, Editura Eminescu, București, 1974 Crohmălniceanu, Ov. S., Literatura română între cele două războaie mondiale, 2, Editura Minerva, București, 1974 Daniel, Constantin, V. Voiculescu — medic practician, în vol. Retrospective medicale (Studii, note și documente), sub redacția dr. G. Brătescu, Editura medicală
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
din Moldova și Transilvania. În Moldova se află din vechime ramura minor-conventuală, iar după 22 decembrie 1989 există și ramura fraților capucini. Astăzi toți frații conventuali, preoți și laici, sunt cetățeni români, de origine etnică română, cu limba română uzual vorbită. Insist asupra calității de „românitate” pentru că din păcate în România mai persistă concepția, depășită pe plan mondial, jignitoare pentru noi și periculoasă pe plan socio-politic că cine nu este creștin ortodox nu este român autentic sau deplin. E adevărat că
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
pot să cred că un cavaler e În stare de asemenea trădări! Călugărul dădu neîncrezător din cap. Cunoștințele lui despre natura umană erau mult mai profunde decât cele ale cinstitului Hildebrand. — Domnule ministerial, nu-ți mai repet o dată că cele vorbite aici vor rămâne Între noi. Cred că nu e nevoie. Ți-am povestit toate acestea ca să-ți arăt câte griji are pe cap domnul nostru. În curând va avea nevoie de prieteni devotați cu spade Îndrăznețe. De alianțe și de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Sandt, 2004, "Interpreting focus", disponibil la adresa: www.ru.nl/ncs/bart/papers/focus.pdf Gheorghe, M., 2004, Propoziția relativă, Pitești, Paralelă 45. Gherghina, M., 2006, Semiadvebul − gramatică și utilizare pragmatică (mss.). Ghiga, G., 1999, Elemente fatice ale comunicării în limba vorbită, București, Alcris M94. Ghiorghiaș, I., 2002, "Structuri ale invectivei în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 137−150. Godard, D., 1988, La syntaxe des relatives en français, Paris, Éditions du C.N.R.S. Goes, J., 1999, L'adjectif. Entre nom et
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
H., 1997, Cultures and organizations : software of the mind : intercultural cooperation and its importance for survival, London, Harper Collins. Hofstede, G., 1984, Culture's Consequences, Beverly Hills, CA, Sage. Hoinărescu, L., sub tipar, "Valori pragmatice ale referinței personale în română vorbită actuala", în: G. Până Dindelegan (coord.). Hole, D., 2002, "Three people and a piano", disponibil la adresa: www.zas.gwz-berlin.de/mitarb/homepage/webfest/Hole.PDF Hristea, Th., 1968, "Compuse prin abreviere", în Probleme de etimologie, București, Editura Științifică. Huddlestone, R.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
the case of talk show", în Journal of Pragmatics, 33, p. 209-254. Ionescu, E., 1976, "Aportul presei la cultivarea limbii literare", în PN 3 (238), p. 28-30. Ionescu-Ruxăndoiu, L., 1999, Conversația. Structuri și strategii. Sugestii pentru o pragmatică a romanei vorbite, ed. a II-a (revăzuta), București, All. Ionescu-Ruxăndoiu , L., 2004, "Politețe și impolitețe în dezbaterile televizate", în: Până Dindelegan (coord.), p. 417-422. Ionescu-Ruxăndoiu, L., D. Chițoran, 1975, Sociolingvistica. Orientări actuale, București, Editura Didactica și Pedagogica. Ionică, I., 1984, "Subdialectul muntean
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
p. 276-288. Manu Magda, M., 2003, Elemente de pragmalingvistică a romanei vorbite regional, București, Dual Tech. Manu Magda, M., 2003a, "Expresii ale mobilizării și demobilizării verbale în dialogul social românesc", în: L. Dascălu Jinga, L. Pop (coord.), Dialogul în română vorbită, București, Oscar Prinț, p. 73-94. Manu Magda, M., 2004, "Suporturi verbale ale "tipului vocativ" în limba română actuala" în: G. Duda, D. Tomescu (eds.), Direcții în cercetarea lingvistică actuala. În memoriam Magdalena Vulpe, Ploiești, Editura Universității din Ploiești, p. 101-116
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
verbale ale "tipului vocativ" în limba română actuala" în: G. Duda, D. Tomescu (eds.), Direcții în cercetarea lingvistică actuala. În memoriam Magdalena Vulpe, Ploiești, Editura Universității din Ploiești, p. 101-116. Manu Magda, M., 2005, "Considerații referitoare la limba română actuala vorbită" în: Până Dindelegan (coord.), p. 575-584. Manu Magda, M., 2007, "Le roumain à l'époque de "l'intégration européenne"", comunicare prezentată la Congresul de Lingvistică Romanica, Innsbruck. Matushansky, O., 2002, DP-Internal degree QR în non-adjectival modification, Amsterdam, GLOW25 (www.meertens
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Mărgărit, I., 2006, "În legătură cu originea particulei alde (pe baza graiurilor românești din Bulgaria)", în LR, LV, 1-2, p. 103-112; republicat în Mărgărit (2007), p. 315-326. Mărgărit, I., 2007, Comentarii etimologice și semantice, București, Editura Academiei Române. Merlan, A., 2002, "Sintaxa romanei vorbite în Moldova istorică", în: K. Bochmann, V. Dumbrava (eds.), Limba română vorbită în Moldova istorică. Vol. I, Leipzig, Leipziger Universitätsverlag, p. 123-148. Meyer-Lübke, W., 1900, Grammaire des langues romanes, III. Syntaxe, Paris, H. Welter Éditeur. Mihai, N., 2006, "Contribuții la
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
p. 155-166. Nedelcu, I., 2007a, Categoria partitivului în limba română, teza de doctorat, Universitatea din București. Nicolae, Al., sub tipar, "Altul vs un altul. Noi explicații", în: Până Dindelegan (coord.). Nicula, I., sub tipar, " Utilizări pragmatice ale demonstrativului în limba vorbită actuala: asta vs această", în Până Dindelegan (coord.). Niculescu, Al., 1965, Individualitatea limbii române între limbile romanice, vol. I, București, Editura Științifică. Noailly, M., 1993, "Sur un étrange privilège des adjectifs au comparatif", în L'Information grammaticale, 58, p. 47-51
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Dindelegan (coord.), p. 675−682. Vulpe, M., 1977, ,, Notes sur la syntaxe du relatif care", în RRL, XX, 5, p. 597−599; reprodus, în trad. rom., în Vulpe (2004), p. 334−336. Vulpe, M., 1980, Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită, București, Editura Științifică și Enciclopedica. Vulpe, M., 2004, Operă lingvistică, I, Dialectal, popular, vorbit, Cluj-Napoca, Clusium. Wierzbicka, A.,1992, "The semantics of interjection", în Journal of Pragmatics, 18, 2/3, p. 159-193. Yamashita, J., 1994, "An Analysis of Relative Clauses
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
care", în RRL, XX, 5, p. 597−599; reprodus, în trad. rom., în Vulpe (2004), p. 334−336. Vulpe, M., 1980, Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită, București, Editura Științifică și Enciclopedica. Vulpe, M., 2004, Operă lingvistică, I, Dialectal, popular, vorbit, Cluj-Napoca, Clusium. Wierzbicka, A.,1992, "The semantics of interjection", în Journal of Pragmatics, 18, 2/3, p. 159-193. Yamashita, J., 1994, "An Analysis of Relative Clauses în the Lancaster / IBM Spoken English Corpus", în English Studies, vol. 1, p. 73-84
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
păscut. înnoadă cu meșteșug funia printre coarnele juncanilor, lăsându-le lungime deajuns ca să se poată apăra de muște. Cu o vărguță în mână, ca să le amintească juncanilor că mai există și alte metode de a-i struni, nu numai poruncile vorbite, îi îndeamnă să iasă la drumul pe care au venit de dimineață, spre a se întoarce acasă, unde așteaptă multe treburi. Se simțea foarte mândru de juncanii lui ce promiteau că vor deveni boi zdraveni de muncă în gospodărie, dacă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
numite unde longitudinale și unde transversale. Undele longitudinale: sunetul Sunetul este format dintr-o serie de vibrații sau unde de compresie care se deplasează prin aer sau alte medii. Vibrația unui anumit obiect, cum ar fi coardele voastre vocale atunci când vorbiți, crează unde de sunet. Acestea pot fi detectate, auzite atunci când fac un detector, cum este de exemplu, urechea, să vibreze. Urechile voastre vibrează datorită undelor de sunet, ceea ce vă ajută să le percepeți. O undă de sunet poate fi asemuită
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Forna Norin, Bogdan Alexandru Irinel () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93131]
-
și cercetate. Cum antropologii sunt în primul rând exploratori, numărul de necunoscute care caracterizează regiunea ar fi trebuit să îi atragă în număr mare. Cu toate acestea, nu este o regiune care să atragă masiv studenți, probabil din pricina dificultății limbilor vorbite aici și lipsei tradiției antropologice. (Dezvoltându-se tardiv, antropologia Europei de Est nu are încă acei clasici de neevitat cu care studenții se familiarizează în primii ani de facultate). Apoi publicul care citește cărțile specialiștilor sau frecventează evenimentele organizate de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
filozofic, vreo 200 și ceva de pagini scrise fără despărțiri în capitole și aproape fără alineate. Nici în acea formă și nici din punctul de vedere al conținutului „ideologic” nu era publicabil. De altfel, Țuțea era un om al cuvântului vorbit, nu scris. Emisia lui verbală, cu gura strânsă, avea un ton ferm și cumva încleștat : o rostire elaborată, definitiv formulată, irevocabilă. Convorbirile cu el erau mai mult spectacole de elocință decât propriu-zis dialoguri ; interlocutorul nu avea un rol esențialmente diferit
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Hominizii au apărut în urmă cu 2 milioane de ani, dar transformările genomice au continuat până acum 200.000 de ani. Condițiile apariției limbajului existaseră, deoarece trebuie făcută o distincție între vorbire și limbaj. Limbajul nu este în mod necesar vorbit, el poate fi gândit. Gândirea este un proces în cuvinte, visul este un proces în imagini, retrăiri din starea de veghe, ca gândirea mamiferelor și cimpanzeului. Deci, vorbirea derivă din gândirea în imagini. Limbajul vorbit este un produs al evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
nu este în mod necesar vorbit, el poate fi gândit. Gândirea este un proces în cuvinte, visul este un proces în imagini, retrăiri din starea de veghe, ca gândirea mamiferelor și cimpanzeului. Deci, vorbirea derivă din gândirea în imagini. Limbajul vorbit este un produs al evoluției limbajului în imagini (image language), un salt revoluționar de acum 200.000 de ani. Pe baza studiului diversității fonemice susținute de argumentele genetice, arheologice și paleontologice, se consideră că diversificarea limbilor vorbite este un proces
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
în imagini. Limbajul vorbit este un produs al evoluției limbajului în imagini (image language), un salt revoluționar de acum 200.000 de ani. Pe baza studiului diversității fonemice susținute de argumentele genetice, arheologice și paleontologice, se consideră că diversificarea limbilor vorbite este un proces care durează de 100.000 de ani (Johanna Nichols 35 de la Berkeley, California). Infrastructura limbajului asigurată de conectivitatea cerebrală și dinamica sinaptică care conduc la transformările anatomice ale organelor vorbirii (complexele buco-laringiene). Conectivitate cerebrală În ultimii 200
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]