137,849 matches
-
ucenici. Aceste lucru i-a adus supranumele de "Apostolul Bucureștilor". Părintele Sofian Boghiu a trecut la cele veșnice sâmbăta, 14 septembrie anul 2002, și a fost înmormântat la Mănăstirea Căldărușani, unde el însuși și-a ales locul de îngropăciune din vreme. La moartea sa, ca și cu o jumătate de veac în urmă, când l-au adăpostit de tâlharii ce i-au cotropit ținutul, pământul Căldărușanilor și-a mai deschis încă o dată brațele, primind la sânul său trupul celui ce-a
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
și în presă, cu toată sărăcia și foamea care se întindea pe toate plaiurile țării, totuși biserica era plină de închinători și ascultători, care primeau cu înțelegere și evlavie, tălmăcirile ce se făceau pentru slujbele amintite mai sus. În această vreme, mai precis în toamna anului 1945, a apărut ca musafir la Mănăstirea Antim preotul celibatar Ioan Kulighin. Era Duhovnicul Mitropolitului Nicolae al Rostovului, refugiat din Rusia, cu armatele germane în retragere și găzduit la Mănăstirea Cernica, cu binecuvântarea Patriarhului de
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
încât s-a potolit, în mare măsură, tot entuziasmul activ, în numele “Rugului Aprins”. Între timp, primeam vești și știri triste, despre suferințele detinuților de la Canalul Dunăre-Marea Neagră și despre atrocitățile tineretului studențesc întemnițat la Pitești. N-a trecut prea multă vreme, până în luna Iunie anul 1958, când am fost arestați și noi, care am activate în cadrul “Rugului Aprins”. Mă aflam atunci la Mănăstirea Ghighiu, de lângă Ploiești, pe schelă, cu un grup de ucenici călugări și frați, pictând, în frescă, biserica din
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
deținuților. De obicei nu găseau nimic interzis, totuși detinuții intrau în panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole și la reparația digului din apropiere. Același regim de muncă forțată. Mereu sub ochii temnicerilor, cu libertatea ciuntită. De la o vreme, au început să apară și anumite cărți și ziare, în colonie: în serile după ce veneam de la muncă și în răgazurile din duminici citeam. Citeam ce ne dădeau ei, nu ce ne-ar fi plăcut să citim. Dar citeam. Au trecut
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
a terminat răbdarea. Și-a pus în gând să găsească un mijloc prin care să-și curme viața. Dar cugetând el acestea și-a adus aminte că, afară când era, bunica lui îi spunea să se roage Maicii Domnului pe vreme de necaz mare. Spunea el: ''Către Mântuitorul n-aveam curaj să mă rog, din cauza greșelilor mele, însă către Maica Domnului care a fost și ea pământeană ca și noi m-am rugat.'' Am rostit scurt, o rugăciune la disperare: ''Maică
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
idei, acum în încheiere voi recunoaște și mărturisi faptul că știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Sofian Boghiu a fost un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruire, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe aceste personalități ale culturii și spiritualității noastre, fiindu-le prea puțin
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
acești oameni, pe aceste personalități ale culturii și spiritualității noastre, fiindu-le prea puțin recunoscători pentru toate câte ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă, cu toate că ar trebui să ne aducem aminte „de mai marii noștri”!... În ultima vreme am vorbit de toți acești mari Părinți ai Ortodoxiei noastre, pe care noi nu-i numim sfinți, căci ne temem de asta. Dar pentru noi au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Boghiu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
acolo. O dimineață perfectă pentru a scrie. Cărturești, pe strada Arthur Verona 13. Dacă aș vrea să beau o ceașcă bună de ceai într-o după amiază de toamnă, aș merge la Cărturești. Am o amintire frumoasă de acolo, de pe vremea când făceam primii pași în învățarea limbii române, alături de Violeta Ieremie. Îmi amintesc cum am comandat prima mea ceașcă de ceai acolo în limba română și îmi amintesc exact ce am spus și ce fel de ceai am comandat. Se
Șapte locuri în care să duci un străin în București by https://republica.ro/sapte-locuri-in-care-sa-duci-un-strain-in-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/337861_a_339190]
-
cu acest “eseu monografic” (cum el însuși îl califică), intitulat, simplu, Pora, și consacrat profilului, uman și estetic, al scriitorului omonim (Editura Eurostampa, Timișoara, 2013). Mircea Pora (n. Topolovăț, Timiș 1944) a debutat editorial în 1985, fiind prezent, potrivit tipicului vremii, într-o apariție colectivă (Drumul cel mare, Editura Facla, 1985), cu textul Biblioteca Antiqua. Avea 41 de ani, experiența unei prelungite perioade de studenție, la Cluj, exercițiul profesorului de istorie, în mai multe școli rurale, și un loc, cât de
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1394869810.html [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
de frunză ruginită Și plânge iar în mine, sinistră ca un urlet, Toată durerea mută din inima rănită Dar chiar și în această situație dramatică: Sunt prins deja în scoarțe, mă simt stejar și-s matur, Văd cum se scurge vremea și cum îmi cresc puieții, Dar când, în iarna vieții, de dor am să am să mă satur, Am să mă-ntorc la tine prin roua dimineții. (Nostalgie autumnală) Poetul se roagă, se tânguie: Du-te, toamnă - pasăre sărmană! Fugi
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
ajute - Și regret și acum, dar regretele-s mute... În continuare, poetul filozofează pe marginea trecerii timpului: Se mai petrece încă un an din veac, Parcă aud cum i se stinge clipa - Abia mai mișcă obosit aripa, Învins de boala vremii fără leac. (Numărătorii de secunde) Context în care, Nicolaie Dincă se cercetează și pe sine, în ipostaza de actor (și încă un actor înnăscut, cu priză la textul dramatic și la public: Traiectorii de cometă Nevăzute-n timp astral - Ne
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DEMOCRATIZAREA SCRIITURII UNIVERSALE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Toată lumea (trebuie să) scrie De la cel cu țâța-n gură până la ce ce n-a primit ultima pensie Cu talent și mai
DEMOCRATIZAREA SCRIITURII UNIVERSALE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1421432489.html [Corola-blog/BlogPost/359694_a_361023]
-
trimite marea, pescăruși cu aripi pudrate de întinderea albastră bat cu ciocul la a nopții mereu închisă ferestră... Herghelii de vise chemate de o stranie lumină pornesc în magicul lor zbor într-o liniște deplină, iar praful stelelor adormite înainte de vreme stă pe gândurile pe care n-are cine să le cheme... Melodii ciudate sfărâmă liniștea de pe cuvinte și risipește întinderea de vise neîmplinite, trezite din amorțeală acestea se fac nevăzute ascunse de gânduri sau printre iluzii deșarte pierdute... Noaptea gândurilor
NOAPTEA GÂNDURILOR MELE... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_ciurezu_1397254521.html [Corola-blog/BlogPost/347806_a_349135]
-
mare și-ți cuprind orizontul în brațe lorelai s-a făcut frig vino la mine să-ți arăt munții de valuri în care se scaldă ocheanos marea se mișcă precum un uriaș ce se naște din genuni străpunge timpul până-n vremea lui ulise când homer a fost orbit de un pescăruș și s-a revărsat peste memoria noastră ca un blid de argint găsit ca relicvă în argos pescărușul încă mai spintecă întinderea pe-nserat solitar ca un navigator al cerului și
LORELAI ŞI MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Lorelai_si_marea_ion_ionescu_bucovu_1373883882.html [Corola-blog/BlogPost/364254_a_365583]
-
știi cât ai produs decât atunci când strugurii au intrat în cisterna”. Și uite așa ,cu bucurii, cu necazuri ne apropriem de sărbătoarea vinului nou “Floare de Toamnă” eveniment de mare importanță în tradiția românească, originea lui se pierde în negura vremii ,cu fine și complexe filiații religioase, simbolizând în antichitate bogăția spirituală de a trăi. Am spus în diverse ocazii că, sărbătoarea vinului nou nu am inventat-o noi și nu ne aparține,ea face parte din tezaurul poporului român. Noi
Floare de Toamnă – aniversare 12 ani by http://uzp.org.ro/floare-de-toamna-aniversare-12-ani/ [Corola-blog/BlogPost/93416_a_94708]
-
și eu cuvântul. Mă înfior când mă gândesc la puterea cuvântului. Cu vorba mea pot să distrug, sau pot să construiesc, pot să aduc mângâiere sau pot să aduc întristare. Credeți că Sfântul Francisc de Assisi avea legături cu presa vremii atunci când a scris: “Doamne, fă-mă un instrument al păcii Tale, Unde există ură, să semăn dragoste- Unde există vătămare, să semăn iertare- Unde există îndoială, să semăn credință- Unde există disperare, să semăn speranță- Unde există întuneric, să semăn
POC, POC, POC SAU CE MAI FACI, IOANE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Poc_poc_poc_sau_ce_mai_faci_ioane_ioan_ciobota_1330669550.html [Corola-blog/BlogPost/356586_a_357915]
-
la insignifiantul act al controlului biletelor, până la oprirea trenului în Gara de Nord. În final, sensurile majore exprimate în volum își găsesc revelația când călătorii se îmbulzesc spre ușile vagoanelor și coboară conștienți că părăsesc o lume care a fost pentru o vreme a lor și se dedică alteia. Un bătrân coboară din tren încercănd să se facă văzut ori vrând să descopere ceva în îmbulzeală. El se luminează dintr-o dată la chip, ca unul care a înțeles esența vieții”. Acesta este sensul
TRENUL SUB MICROSCOP de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1460923336.html [Corola-blog/BlogPost/384885_a_386214]
-
-ncântare o să fiu când îți voi pune-n brațe sufletul meu neliniștit ce-a fost de-atâtea ori cârpit cu-ale speranței ațe. De mult nu mai e cum a fost, căci în coliba-mi de nerost și pierdere de vreme, vis după vis s-au gârbovit s-au resemnat și-au obosit întruna să te cheme. Dar de va fi cândva s-apari cu-ai dragostei nebuni zlătari urlând ca niște hoarde, mă voi preface-n limbi de foc ca
SURÂSUL DRAGOSTEI DAR DACÃ TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1456599442.html [Corola-blog/BlogPost/367661_a_368990]
-
făcut școli, spitale, toți oamenii aveau un loc de muncă și economia mergea binișor, însă nu în asta constă traiul bun al unei țări. Tot ce am aflat despre Revoluție, am aflat de la oamenii din jurul meu, care au trăit în vremea comunismului. Ei nu prea agreau acest mod de conducere. După părerea mea, fiecare om care povestește despre această Revoluție a fost marcat de un anumit lucru. Bunica mea, spre exemplu, mi-a spus foarte multe despre religia din timpul lui
TÂNĂRA GENERAŢIE VORBIND DESPRE COMUNISM ŞI REVOLUŢIE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1458286927.html [Corola-blog/BlogPost/343446_a_344775]
-
schreckliche deutsche Sprache”(”The Awful German Language”), 1880; ”Der Prinz und der Bettelknabe”, 1881 ”Leben auf dem Mississippi”, 1883 Considerăm că nu ar fi lipsit de interes de verificat dacă opera lui Mark Twain a circulat în țara noastră, în vremea lui Eminescu, și sub forma unor traduceri în limba franceză. Totodată, pentru comparație cu varianta în limba engleză, prezentăm mai jos versurile lui Eminescu: „Când începe trenul zborul Vine-ndată conductorul Și, scoțând perforatorul, Face-o gaură în bilet. Pentru
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens by http://uzp.org.ro/in-jurul-unei-traduceri-eminesciene-din-samuel-langhorne-clemens-2/ [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
ploaia în câmp!? - Nu ne duce tu grija! Ne descurcarăm noi! Tu ce făcuși? Uitându-se în căruță, Rița văzu prelata, nelipsită de altfel. - Ei, avusărăți prelata cu voi!? Așa mai da! - Păi plec vreodată fără ea!? Te pui cu vremea!? Soare, frumos și odată se-ncondurează! Tu ce făcuși? - Dădui lâna la dărac și ajunsăi acasă înaintea ploii! Avusăi noroc că erea vai de mine dacă ne prindea pe drum! Venii cu ai lu’ Rentea cu căruța! - Păi spune așa! - Veni
2. TATA NIŢU (POVESTIRE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1463821304.html [Corola-blog/BlogPost/385045_a_386374]
-
sfătuiește să intre în lumea teatrului. Și-a amintit cuvintele lui, la moartea acestuia, mult prea devreme. Mira stătea cu sacoșele nedesfăcute în bucătărie, ascultând cântecul canarilor ei dragi, retrăind o parte din clipele minunate ale copilăriei. Momentul contopirii cu vremurile în care se simțea protejată și fericită se îndepărta ușor, lăsând poarta prezentului larg deschisă. Noaptea o găsi melancolică, cu sentimentul singurătății amestecat cu cel al risipei de ani pe care mâna timpului nu s-a înduplecat să o oprească
8 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1459038217.html [Corola-blog/BlogPost/384654_a_385983]
-
fluviului de gânduri poate ca Eva visând la măr sau ca Adam ce ne prevestește câteodată clipa de mâine,rânduri de vise zbătându-se între maluri. Poate există o secundă înțărcată abandonând în suflete valuri sbătându-se între somn și-o vreme ne-mpăcată. Mă uit după o secundă dintr-o clipă, se suprapun,doar o adiere de aripă rămâne în afara a cea fost, cealaltă a luato spre nemurire, destinație pentru destinele din fire, levitând între noi fără rost. Legendă Se crapă ca
LEVITAŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Levitatie.html [Corola-blog/BlogPost/354211_a_355540]