2,111 matches
-
că argonul radiogenic a fost reținut cantitativ (de exemplu Ar). Mineralele sunt datate prin măsurarea concentrației de potasiu și de Ar radiogenic acumulat. Mineralele cele mai potrivite pentru datare includ biotitul, muscovitul hornblenda plutonică/metamorfică de grad înalt și feldspat vulcanic; mostre întregi de roci din curgerile vulcanice și întruziuni pot fi de asemenea datate dacă sunt nealterate. O altă aplicație a izotopilor potasiului a fost în studiul meteorologic. Sunt de asemenea folosiți în studiul ciclului biogeochimic, deoarece potasiul este un
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
de exemplu Ar). Mineralele sunt datate prin măsurarea concentrației de potasiu și de Ar radiogenic acumulat. Mineralele cele mai potrivite pentru datare includ biotitul, muscovitul hornblenda plutonică/metamorfică de grad înalt și feldspat vulcanic; mostre întregi de roci din curgerile vulcanice și întruziuni pot fi de asemenea datate dacă sunt nealterate. O altă aplicație a izotopilor potasiului a fost în studiul meteorologic. Sunt de asemenea folosiți în studiul ciclului biogeochimic, deoarece potasiul este un macronutriment necesar vieții. Cantitatea de K care
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
cea mai mare atingând diametrul 31 km . Fundamentul cristalin, acoperit de gresii și calcare paleozoice, mezozoice și terțiare, apare la suprafață în vest, precum și în masivele muntoase centrale. Sunt caracteristice dunele de nisip, hamadele (în zonele montane și în platourile vulcanice din Libia și din Mauritania), regurile și ergurile. Cercetătorii deșertului au stabilit prin studiul rocilor, fosilelor din Sahara că în acest ținut în trecut (o perioadă de milioane de ani) au fost perioade diferite succesive „umede” și „uscate”. Faptul că
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
Baza Munților Vlădeasa este alcătuită din roci cristaline vechi formate în proterozoicul superior (cca. 550 milioane de ani în urmă). Pe alocuri, datorită eroziunii, acestea se pot găsi și la suprafață. Rocile dominante din masiv sunt însă rocile magmatice. Activitatea vulcanică în aceste ținuturi a început în cretacicul mijlociu (de cca. 150 milioane de ani), când teritoriul s-a scufundat. Prin crăpăturile formate au ajuns la suprafață mai întâi andezite, iar mai apoi riolite, riodacite și dacite. Prin procese subvulcanice au
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
pâraie ne încântă numeroasele cascade: Iadolina, Săritoarea Ieduțului, Vălul Miresei, Moara Dracului, Săritoarea Bohodeiului, cu înălțimea de 80 m. Cea mai renumită este Cascada Răchițele, aflată la altitudinea de 1000 m. Pe rocile calcaroase întâlnim un relief diferit față de regiunile vulcanice. Deși ocupă suprafețe reduse, prin bogăția și varietatea formelor, acestea conferă un caracter aparte peisajului. Pereți stâncoși albi, chei adânci și peșteri cu diferite dimensiuni îmbogățesc regiunea. Dintre peșteri trebuie menționate Peștera cu apă de la Bulz, Peștera Izvorului și Peștera
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
în instrumentele de tăiere de temperatură înaltă). Titanul este întotdeauna legat de alte elemente în natură. Este al nouălea cel mai abundent element din scoarța terestră (0,63% după masă) și al șaptelea dintre metale. Este prezent în majoritatea rocilor vulcanice și în cele sedimentare derivate din ele, precum și în vietăți sau în acumulările naturale de apă. De fapt, din cele 801 tipuri de roci vulcanice analizate de United States Geological Survey, 784 conțineau titan. Proporția în care se găsește prin
Titan () [Corola-website/Science/303225_a_304554]
-
terestră (0,63% după masă) și al șaptelea dintre metale. Este prezent în majoritatea rocilor vulcanice și în cele sedimentare derivate din ele, precum și în vietăți sau în acumulările naturale de apă. De fapt, din cele 801 tipuri de roci vulcanice analizate de United States Geological Survey, 784 conțineau titan. Proporția în care se găsește prin soluri este aproximativ de la 0,5% la 1,5%. Titanul este larg distribuit și se găsește natural mai ales în mineralele anatas, brookit, ilmenit, perovskit
Titan () [Corola-website/Science/303225_a_304554]
-
Monument istoric și de arhitectură laică, Cetatea medievală a Devei (maghiară: "Déva vára", germană: "Diemricher Burg") a fost construită la mijlocul secolului al XIII-lea pe Dealul Cetății, un con vulcanic cu altitudinea de 378 m. Prin poziția sa strategică deosebită, cetatea a păzit din înălțimea ce domina orașul Deva, secole de-a rândul, ieșirea și intrarea în Transilvania pe valea Mureșului. S-au descoperit aici urme de locuire din neolitic
Cetatea Deva () [Corola-website/Science/302446_a_303775]
-
Rusia) sau a Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria). Ferdinand ar fi înclinat spre Puterile Centrale fiind prusac de origine, crescut în spiritul războiului nemțesc. Însă în comparație cu firea neînduplecată și severă a unchiului său Carol, Ferdinand era stângaci, timid, șovăielnic, astfel că vulcanica sa soție, englezoaica Maria, l-a influențat puternic să accepte intrarea României de partea Antantei, ca o garanție a împlinirii visului de unitate național-statală. Așa se face că românii conduși de un monarh german au dat lupte grele începând din
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
o cantitate foarte mare de cadmiu este eliberată în mediul înconjurător, aproximativ 25.000 de tone pe an. Aproximativ jumătate din această cantitate de cadmiu este eliberată în râuri, prin alterarea rocilor și în aer, prin incendiile forestiere și erupțiile vulcanice, iar restul este eliberat din cauza activităților umane. Cadmiul se găsește peste tot în mediul înconjurător, de la surse și procese naturale, cum ar fi eroziunea și abraziunea pietrelor și a solurilor, la evenimente singulare, cum ar fi incendiile forestiere și erupțiile
Cadmiu () [Corola-website/Science/304476_a_305805]
-
iar restul este eliberat din cauza activităților umane. Cadmiul se găsește peste tot în mediul înconjurător, de la surse și procese naturale, cum ar fi eroziunea și abraziunea pietrelor și a solurilor, la evenimente singulare, cum ar fi incendiile forestiere și erupțiile vulcanice. Nivelul de cadmiu care se găsește în atmosferă este de la 0,1 la 5,0 nanograme pe metru cub, în scoar- ța Pământului este de la 0,1 la 0,5 micrograme pe gram, în sedimentele marine este de 1 microgram
Cadmiu () [Corola-website/Science/304476_a_305805]
-
înseamnă "cretă". Înmulțirea excesivă a nanoplanctonului calcaros, datorită unui surplus de calciu în apă, a dus la depunerea și acumularea pe fundul mării a celor mai mari catități de cretă comparativ cu oricare altă eră geologică. În regiunea India, erupțiile vulcanice masive care au loc la sfârșitul Cretacicului și începutul Paleocenului, formează Capcanele Deccan. În timpul Cretacicului supercontinentul Pangeea se fragmentează complet, dând naștere continentelor pe care le cunoaștem în prezent, deși pozițiile lor sunt încă în mod substanțial diferite de ceea ce
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
frecvente la latitudini mai mari și tropicul a devenit mai umed decât în Triasic și Jurasic. La sfârșitul Berissianului, totuși, temperaturile au crescut din nou, iar aceste condiții au fost aproape constante până la sfârșitul perioadei. Această tendință se datorează activității vulcanice intense care a produs cantități mari de dioxid de carbon. Marea Tethys s-a conectat cu oceanele tropicale la vest și la est, atenuând climatul global. Fosile de plante adaptate la căldură au fost găsite în zonele de la latitudini înalte
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
este un lanț muntos parțial vulcanic, parțial format din șisturi cristaline, situat în centrul Saharei, pe teritoriul Algeriei. Masivul ocupă o sprafață de 480.000 de kilometri pătrați. Munții sunt cei mai înalți munți din Sahara algeriană. Arabii când se referă la masiv, folosesc denumirea de
Ahaggar () [Corola-website/Science/304590_a_305919]
-
metri înălțime. De Ahaggar se leagă numeroase legende și mituri, povestite de stăpânii de necontestat ai regiunii, tuaregii. Munții Ahaggar, neobișnuiți, aspri și fascinanți, alcătuiesc unul dintre cele mai captivante peisaje ale Saharei. Ahaggar farmecă prin stâncile negre de origine vulcanică și prin blocuri uriașe de bazalt, care se ridică drept din mijlocul dunelor de nisip ale Saharei. ""Catedralele de bazalt"", cum sunt supranumite aceste formațiuni de piatră, sunt de fapt vârfurile craterelor vulcanilor, cândva activi, din regiune. Urmele erupțiilor din
Ahaggar () [Corola-website/Science/304590_a_305919]
-
de piatră, sunt de fapt vârfurile craterelor vulcanilor, cândva activi, din regiune. Urmele erupțiilor din trecut sunt vizibile în zona de munte din întreg sudul Algeriei. Uneori acestea iau forme ciudate de columne și de conuri, formate prin răcirea lavei vulcanice. Orogeneza masivului Ahaggar a avut loc în câteva etape succesive, determinate de mișcările scoarței terestre. Ultimul proces de acest tip a avut loc în același timp cu formarea Alpilor. Formațiunile neobișnuite de piatră, care pot fi admirate în prezent în
Ahaggar () [Corola-website/Science/304590_a_305919]
-
acest tip a avut loc în același timp cu formarea Alpilor. Formațiunile neobișnuite de piatră, care pot fi admirate în prezent în Ahaggar, provin din această perioadă, încheiată acum câteva milioane de ani. Formațiunile alcătuiesc în prezent un veritabil muzeu vulcanic. Clima este tropicală foarte aridă, cu mari variații de temperatură, cantități mici de precipitații (până la 50 mm pe an). Iarna sunt posibile înghețurile în timpul nopții și căderile de zăpadă. Temperaturile medii anuale: +4°C în ianuarie și +35°C în
Ahaggar () [Corola-website/Science/304590_a_305919]
-
domul bisericii Hagia Sophia, iar lumini puteau fi văzute și de pe ziduri, strălucind în depărtare, în spatele taberei turcești (înspre vest)". Unii au interpretat asta ca fiind Duhul Sfânt părăsind catedrala. Aceste fenomene au fost însă efectele locale ale catastroficei erupții vulcanice de la Kuwae din Oceanul Pacific. "Focul" văzut a fost o iluzie optică datorată reflecției unui apus de soare roșu intens de norii din cenușă vulcanică, aflați sus în atmosferă. În dimineața zilei de 29 mai a început atacul final. Primul val
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
ca fiind Duhul Sfânt părăsind catedrala. Aceste fenomene au fost însă efectele locale ale catastroficei erupții vulcanice de la Kuwae din Oceanul Pacific. "Focul" văzut a fost o iluzie optică datorată reflecției unui apus de soare roșu intens de norii din cenușă vulcanică, aflați sus în atmosferă. În dimineața zilei de 29 mai a început atacul final. Primul val de atacatori a fost format din trupele auxiliare (asabi), care erau slab pregătiți și echipați, și au avut doar rolul de a ucide cât
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
de comerț și transport, nefiind necesar un sistem de irigare. Deși invadatorii străini au fost dezamăgiți de lipsa relativă de argint și de aur, maiașii au profitat de zonă de multe resurse naturale, inclusiv calcar (pentru construcții), obsidian sau rocă vulcanică (pentru unelte și arme) și sare, inclusiv pene de quetzal, jad (folosite pentru a decora costume elaborate ale nobilimii Maya) și scoici marine, care au fost folosite ca trâmbițe în ceremonii și de război. Maiașii au început să-și stabilească
Civilizația mayașă () [Corola-website/Science/303499_a_304828]
-
populației. Populația maiașă era împărțită în clase sociale: nobilii, preoții, conducătorii, funcționarii, și servitorii lor locuiau în orașe, iar oamenii de rând munceau pământul, venind în orașe numai cu ocazia târgurilor și festivităților religioase. În jurul anului 230 î.e.n., o erupție vulcanică a sfărâmat muntele Ilopango din sud, și a acoperit cu cenușa o suprafață extinsă. Orașele din sud au fost abandonate, ceea ce a marcat sfârșitul perioadei preclasice a civilizației mayașe. Perioada clasică, care a început în jurul anilor 250 d.Hr., a
Civilizația mayașă () [Corola-website/Science/303499_a_304828]
-
sub numele de Mazaca) și Tyana, nu departe de poalele Munților Taurus. "Cappadocia" se află în estul Anatoliei, în centrul a ceea ce este acum Turcia. Relieful constă dintr-un platou înalt de peste 1000 m altitudine, care este străpuns de vârfuri vulcanice, Muntele Erciyes (Argaeus vechi), în apropiere de Kayseri (vechea Cezaree), cu 3916 m, fiind cel mai înalt. Delimitările regiunii istorice a Cappadociei sunt vagi, mai ales spre vest. Spre sud, Munții Taurus formează granița cu Cilicia și separă Cappadocia de
Cappadocia () [Corola-website/Science/303627_a_304956]
-
numele „Smaranda Brăescu”, numeroase competiții fiind dedicate eroinei parașutiste. Pentru cinstirea memoriei ilustrei campioane, Compania Red Bull a înființat „Ordinul Smaranda Brăescu”, dedicat tinerelor parașutiste din România. Cu acest prilej, personalitatea Smarandei Brăescu a fost adusă în actualitate, în stilul “vulcanic” al acțiunilor “Red Bull”. În decembrie 2010 a fost lansat "„Jurnalul celebrei Smaranda Brăescu”", volum semnat de Ana Maria Sire-teanu și Tudor Sireteanu, strănepoți ai renumitei parașutiste românce, publicat la Editură Vremea.
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
ul este formațiunea geologică de formă conică formată din acumularea materialelor rezultate din erupția magmei dintr-un focar situat la adâncime în manta sau scoarța unui corp ceresc (precum planeta Terra), printr-o deschizătura a scoarței denumită ventră vulcanică. Magma este un amestec lichid compus din diferite minerale care se află în stare topită, gaze și bucăți solide de diferite roci. Globul terestru are mai multe straturi. Profunzimea fiecărui strat geologic este determinată de greutatea specifică a rocilor componente
Vulcan () [Corola-website/Science/303849_a_305178]
-
este reprezentat de crăpăturile din scoarță sau de limitele dintre plăcile tectonice continentale (ex. vulcani din Indonezia, din Cercul de foc al Pacificului), sau vulcani din Islanda. Erupția vulcanului este însoțită de cutremure de pământ, erupție de gaze, cenușă, bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) și lavă (vâscozitatea ei diferă după reacția acidă sau bazică a lavei) care se solidifica prin răcire. Erupțiile vulcanice sunt de două feluri: Erupția începe printr-un jet fierbinte de gaze și vapori de apă, însoțit
Vulcan () [Corola-website/Science/303849_a_305178]