3,544 matches
-
mele proprii. 1 Într-adevăr, în timpul celui de-al doilea război din Golf, intervenția americană a primit la limită aprobarea Senatului. 1 Este foarte discutabil dacă weberianul Aron ar accepta o teorie pur inductivă a cunoașterii. Teoria cunoașterii propusă de Weber era una neokantiană. Weberienii acceptau întru totul perspectiva kantiană asupra construirii cunoașterii (prin conferirea de înțelesuri), adică existența unor categorii care întemeiază posibilitatea însăși a cunoașterii. Totuși, ceea ce respingea școala sociologiei istorice era abordarea bazată pe legea acoperitoare, specifică pozitivismului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
obsesivă asupra centralizării politice și administrative venită din partea liderilor politici francezi, în special a celor aparținând tradițiilor socialiste, republicane și radicale, trădează o neliniște profundă în interiorul clasei politice, neliniște datorată diversității continue a societății franceze. Opera clasică a lui Eugen Weber Peasants into Frenchmen* ilustrează cum, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al-XX-lea, sarcina de a crea un popor francez omogen din punct de vedere cultural și sociologic, era încă departe de a fi dusă la îndeplinire în ciuda
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de a ajunge la compromisuri care vor mulțumi pe marea majoritate a mandatarilor implicați. În mod interesant, conform așa-zisei abordări raționaliste și carteziene a administrației publice franceze, am putea spune că, luînd în calcul tipologia autorității dezvoltată de Max Weber, a existat o trecere de la tipul "tehnocratic-rațional" de autoritate la unul mult mai "carismatic", atâta timp cât în momentul de față aceasta depinde mai mult de personalitatea distinctivă și de calitățile personale ale primarului și mai puțin de prestigiul mandatului pe care
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
treia (Paris: Presses Universitaires de France, 1986). 38 P. Bodineau, op. cit., pp.17-18. 39 R. Martelli, op. cit., p. 148. 40 R. Rémond, L'Anticléricalisme en France: de 1815 à nos jours, ediția a doua (Bruxelles: Editions Complexe, 1985). 41 E. Weber, Peasants Into Frenchmen: The Modernization of Rural France, 1870-1914 (Stanford: Stanford University Press, 1976). 42 Marcel Pagnol oferă o relatare amuzantă a acestor conflicte în lucrarea sa autobiografică Souvenirs d'Enfance, mai ales în primul volum, La Gloire de mon
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
conținut, majoritatea cercetătorilor au căzut de acord asupra faptului că aceasta este o tehnică sistematică, replicabilă prin care cuvintele multe ale unui text sunt comprimate în mult mai puține categorii de conținut bazate pe reguli clare de codare (Berelson, 1952; Weber, 1990). Definiția formală a analizei de conținut ce aparține lui Weber afirmă că aceasta este o metodă de cercetare sistematică pentru analiza informației textuale în mod standardizat care permite cercetătorilor să facă inferențe despre acea informație (p. 9). Utilizarea acestei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este o tehnică sistematică, replicabilă prin care cuvintele multe ale unui text sunt comprimate în mult mai puține categorii de conținut bazate pe reguli clare de codare (Berelson, 1952; Weber, 1990). Definiția formală a analizei de conținut ce aparține lui Weber afirmă că aceasta este o metodă de cercetare sistematică pentru analiza informației textuale în mod standardizat care permite cercetătorilor să facă inferențe despre acea informație (p. 9). Utilizarea acestei tehnici are avantajul că permite cercetătorilor parcurgerea unui volum mare de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
negative, sociologii îl angajează pur și simplu ca un termen descriptiv. Ei consideră birocrația ca o formă a administrației care se bazează pe organizații ce urmăresc obiective variate. Ca termen tehnic în sociologie, birocrația este legată de numele lui Max Weber. El i-a dat o definiție precisă si a sugerat că este cea mai bună formă administrativă pentru urmărirea rațională si eficientă a obiectivelor organizaționale. Pentru Weber cauza fundamentală a extinderii organizării de tip birocratic rezidă în superioritatea sa tehnologică
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
variate. Ca termen tehnic în sociologie, birocrația este legată de numele lui Max Weber. El i-a dat o definiție precisă si a sugerat că este cea mai bună formă administrativă pentru urmărirea rațională si eficientă a obiectivelor organizaționale. Pentru Weber cauza fundamentală a extinderii organizării de tip birocratic rezidă în superioritatea sa tehnologică în raport cu orice altă formă de organizare... Între un mecanism birocratic pe deplin dezvoltat si celelalte forme de organizare există un raport similar cu acela dintre mașinism și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
producție manuale. Precizia, rapiditatea, claritatea, cunoașterea problemelor... subordonarea strictă, reducerea costurilor materiale si umane toate aceste cerințe sunt aduse la un nivel într-o administrație strict birocratică. (apud. Dicționar de sociologie, 1993, p.73). Tipul ideal de birocrație al lui Weber cuprinde următoarele elemente: * un grad înalt al specializării și diviziune a muncii definită clar, cu sarcini distribuite ca obligații oficiale; * structură ierarhică a autorității cu domenii de comandă și responsabilitate circumscrise cu claritate; * existența unui corp formal de reguli care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
interpersonale între membrii organizației și între aceștia și clienți; * recrutarea personalului bazată pe abilități și cunoștințe tehnice; * angajarea personalului pe termen lung, promovare pe baza vechimii sau meritului, un salariu fix; * separarea venitului privat de cel oficial . În concepția lui Weber, toate aceste elemente sunt legate împreună într-o totalitate coerentă ce produce o construcție rațională. Analiștii de astăzi ai concepției weberiene sugerează că ideea despre raționalitatea birocrației cuprinde două sensuri ușor diferite. În unul din ele raționalitatea birocrației constă în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cinstite și imparțiale, pe scurt un sistem valoric "rațional legal". Datorită acestui lucru, autoritatea conducătorilor nu se bazează pe tradiție sau charismă, ci pe consensul care validează regulile procedurii de atribuire a statusului și care sunt percepute ca raționale. Pentru Weber, calitatea majoră a birocrației este pur și simplu predictibilitatea ei. Exact ceea ce interesează și corespunde în cel mai înalt grad diverselor organizații și activităților pe care acestea le desfășoară. În viziunea teoreticienilor organizațiilor, birocrația este chintesența formei moderne a organizației
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
complementare, cu privire la obiectul ei de studiu: (1) factorii care afectează structura organizațională, respectiv modalitățile specifice ale organizării activității membrilor așa încât să se realizeze performanțe cât mai ridicate și, (2) comportamentul social al oamenilor în organizație. Influența teoriei birocrației a lui Weber a constituit solul pe care a crescut teoria organizației. Ea a venit cu soluții și dezvoltări noi la interogația weberiană fundamentală: Care sunt caracteristicile raționale în măsură să asigure realizarea scopurilor propuse? Soluțiile identificate pornesc într-un fel sau altul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care a crescut teoria organizației. Ea a venit cu soluții și dezvoltări noi la interogația weberiană fundamentală: Care sunt caracteristicile raționale în măsură să asigure realizarea scopurilor propuse? Soluțiile identificate pornesc într-un fel sau altul de la cele propuse de Weber pe care le-am prezentat mai înainte și care, așa cum am văzut, constituie raționalitatea birocrației. Această abordare a condus la recunoașterea existenței de forme organizaționale și structuri manageriale dintre cele mai variate. Birocrația și democrația. Cum birocrația face posibilă democrația
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care le-am prezentat mai înainte și care, așa cum am văzut, constituie raționalitatea birocrației. Această abordare a condus la recunoașterea existenței de forme organizaționale și structuri manageriale dintre cele mai variate. Birocrația și democrația. Cum birocrația face posibilă democrația? Potrivit lui Weber, fiecare drept politic sau economic cere o birocrație ca să îl asigure. Dacă oamenii au dreptul la exprimare liberă este nevoie de un sistem legal care să determine când acel drept a fost violat. Dacă declarăm că securitatea financiară la bătrânețe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
violat. Dacă declarăm că securitatea financiară la bătrânețe este un drept, avem nevoie de o administrație a asigurărilor sociale să adune impozitele și să distribuie pensiile potrivit unui set de reguli. Toate acestea ne pot determina să gândim că Max Weber a considerat birocrația ca fiind o invenție minunată care ar putea conduce la dezvoltarea vieții de zi cu zi. El nu a făcut acest lucru. În realitate, el a văzut birocrația ca pe un rău necesar. Weber a perceput-o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
gândim că Max Weber a considerat birocrația ca fiind o invenție minunată care ar putea conduce la dezvoltarea vieții de zi cu zi. El nu a făcut acest lucru. În realitate, el a văzut birocrația ca pe un rău necesar. Weber a perceput-o ca esențială pentru realizarea sarcinilor de orice dimensiune și pentru protejarea drepturilor democratice. În același timp, el a văzut-o ca depersonalizare. Adică oamenii pot ajunge să fie tratați ca poziții sau numere mai mult decât ca
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
În același timp, el a văzut-o ca depersonalizare. Adică oamenii pot ajunge să fie tratați ca poziții sau numere mai mult decât ca oameni. În marile organizații, nevoile și interesele individuale pot deveni secundare față de obiectivele acestora. În sfârșit, Weber a considerat că nu există nici un mod pentru societățile moderne să evite birocrația. Karl Marx despre birocrație. Spre deosebire de Weber, Karl Marx a văzut birocrația ca un rău care nu este necesar. El a analizat birocrația dintr-o perspectivă conflictualistă, argumentând
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
numere mai mult decât ca oameni. În marile organizații, nevoile și interesele individuale pot deveni secundare față de obiectivele acestora. În sfârșit, Weber a considerat că nu există nici un mod pentru societățile moderne să evite birocrația. Karl Marx despre birocrație. Spre deosebire de Weber, Karl Marx a văzut birocrația ca un rău care nu este necesar. El a analizat birocrația dintr-o perspectivă conflictualistă, argumentând că ea nu corespunde unei nevoi sociale ci numai nevoii de bogăție și putere. Potrivit lui Marx, birocrația este mijlocul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Dacă cineva din organizație eșuează în acest sens, lanțul de comandă de sus în jos asigură ca acea persoană să se corecteze ori va fi eliminată din organizație. În măsura în care prin maximizarea eficienței se maximizează profiturile, putem argumenta că Marx și Weber spun cam același lucru: organizația birocratică există deoarece aceasta dă rezultate bune. Putem argumenta mai departe că eficiența activității organizațiilor este în interesul atât ansamblului societății cât și al clasei conducătoare. Într-adevăr, la fel de mult ca și Weber, Marx a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Marx și Weber spun cam același lucru: organizația birocratică există deoarece aceasta dă rezultate bune. Putem argumenta mai departe că eficiența activității organizațiilor este în interesul atât ansamblului societății cât și al clasei conducătoare. Într-adevăr, la fel de mult ca și Weber, Marx a evidențiat că nevoia clasei conducătoare pentru eficiență și muncă la preț scăzut este cea care realizează producția de masă de mare varietate și care răspunde nevoii societății în ansamblul său. Așa cum vom vedea într-o abordare viitoare, Marx
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
vedere funcționalist și al teoriei conflictului sunt amândouă parțial corecte în demersul lor asupra birocrației care este așa de pătrunzătoare în lumea modernă. Fiecare din societățile industrializate a experimentat creșterea dramatică a organizațiilor care se potrivesc definiției birocrației date de Weber. În realitate este foarte greu de imaginat cum ar putea fi realizate sarcinile de dimensiuni mari pe care coordonarea birocrației le face posibile. În fiecare din ase-menea sarcini, de la producție la guvernare sau conducerea războiului, organizațiile care corespund modelului general
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este foarte greu de imaginat cum ar putea fi realizate sarcinile de dimensiuni mari pe care coordonarea birocrației le face posibile. În fiecare din ase-menea sarcini, de la producție la guvernare sau conducerea războiului, organizațiile care corespund modelului general al lui Weber sunt mult mai eficiente decât organizațiile care nu fac acest lucru. Uzinele care folosesc diviziunea muncii și liniile de asamblare pentru producția de masă (existența acestora fiind imposibilă fără organizația birocratică) sunt de departe mult mai eficiente decât cele unde
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
această manieră se spune că au o personalitate birocratică. Șefii încurajează uneori astfel de comportament, deoarece urmând procedurile este "salvat" lucrul făcut necorespunzător. Alienarea muncitorilor. Muncitorul alienat este o disfuncție recunoscută în diferite feluri atât de Marx cât și de Weber. Marx a fost mai explicit definind alienarea un rezultat al separării muncitorului de produsul muncii sale. Astfel, în organizațiile specializate fiecare muncitor face numai o mică parte din produsul finit, acesta nefiind rezultatul complet al eforturilor nici unuia dintre muncitori. În
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
parte din produsul finit, acesta nefiind rezultatul complet al eforturilor nici unuia dintre muncitori. În birocrații, muncitorii moderni nu pot vedea că ei au produs un obiect de valoare și, drept rezultat, pot ajunge să se îndoiască de valoarea lor proprie. Weber de asemenea a vorbit despre existența acestei probleme. El a văzut birocrația ca o "colivie de fier" necesară, dar în mod inevitabil prinzând muncitorii în cursă într-o situație depersonalizată. Atât Marx cât și Weber au recunoscut că lipsa controlului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
îndoiască de valoarea lor proprie. Weber de asemenea a vorbit despre existența acestei probleme. El a văzut birocrația ca o "colivie de fier" necesară, dar în mod inevitabil prinzând muncitorii în cursă într-o situație depersonalizată. Atât Marx cât și Weber au recunoscut că lipsa controlului oamenilor asupra muncii lor este o sursă cheie a frustrației pe care o trăiesc muncitorii moderni. În general, amândoi au crezut că alienarea poate face viața muncitorilor moderni destul de grea. În plus, Marx a gândit
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]