2,112 matches
-
o cronică lapidară a evenimentului. Piatra de temelie a bisericii era pusă în ziua în care se sărbătorea Aducerea Moaștelor Sfântului Teodor Stratilat, sfânt militar care figurează în cavalcada împăratului Constantin de pe peretele de apus al bisericii de la Pătrăuți. După zidirea bisericilor de la Pătrăuți și de la Milișăuți, în 1487, al căror hram ne arată legătura dintre lupta dusă de Ștefan cel Mare pentru apărarea Crucii, sub semnul crucii, sau sub protecția Marelul Mucenic Procopie, domnul poruncește ridicarea bisericii de la Voroneț, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Baia. De ziua Sfântului Gheorghe, domnul dăruia mânăstirii Zografu un Tetraevanghel, în 1502 și trimitea aceleiași mânăstiri steagul său de luptă, pe care era brodat chipul sfântului. La Vaslui a fost ridicată biserica cu hramul Tăierea Capului Sfântul Ioan Botezătorul, zidirea începându-se la 27 aprilie 1490 și încheindu-se la 20 septembrie, în același an. Hramul bisericii amintește tăierea capetelor vornicului Isaia, paharnicului Negrilă și stolnicului Alexa, la 16 ianuarie 1471, în târgul Vasluiului. Cu același hram, Tăierea Capului Sfântului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
târgul Vasluiului. Cu același hram, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, a fost ridicată și biserica de la Reuseni unde, cu 20 de ani în urmă, fusese ucis Bogdan, tatăl lui Ștefan cel Mare. Biserica Sfântului Arhanghel Mihail de la Războieni, a cărei zidire se încheia la 18 noiembrie 1496, a fost ridicată “pentru amintirea și întru pomenirea drept credincioșilor care s-au prăpădit aici.” A fost închinată Arhanghelului care, în mentalitatea oamenilor din Evul Mediu, era “căpetenia oștirilor cerești, sprijinul popoarelor creștine, cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de părere că cea mai veche pictură din secolul al XV-lea s-a păstrat la biserica din Lujeni (1452) și la biserica lui Șendrea din Dolheștii Mari (1481). Frescele bisericilor de la Pătrăuți și cele ale altor biserici ridicate până la zidirea bisericii Sfântului Nicolae din Dorohoi (1495) au fost pictate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, după cum o sugerează orânduirea decorativă simplă și precisă. Este vorba de frescele bisericilor de la Pătrăuți, Voroneț, Milișăuți, Sfântul Ilie și Sfântul Nicolae de la Dorohoi, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care permitea fixarea zugrăvirii în 1494, nu există, iar pe celelalte inscripții le plasează în 1592. Pornind de la cuprinsul pisaniei, pe care se scrie că biserica “s-a sfârșit în anul 7007 (=1499), luna decembrie, 6”, Solcanu a afirmat că zidirea bisericii a început și s-a sfârșit în anul 1499 ceea ce înseamnă, că pictura interioară a bisericii a fost făcută după anul 1500. Un argument l-ar reprezenta faptul că din tabloul votiv lipsește chipul Magdei, fiica lui Tăutu, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
semnul mirării, poate să fie citit și 1493 sau 1495 și oricum piatra ei de mormânt este asemănătoare cu cea a fiilor lui Tăutu realizată în 1494. Într-un articol din 1967, Dumitru Năstase datase „nu fără o anume șovăială” zidirea bisericii de la Bălinești în 1492-1493, iar Ștefan Gorovei plasa începutul zidirii în 1490-1491, ca și Carmen Bogdan, care credea că biserica de la Bălinești a fost zidită odată cu Sfântul Nicolae Domnesc din Iași (1491-1492). Inscripțiile de pe pietrele de mormânt ale fiilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oricum piatra ei de mormânt este asemănătoare cu cea a fiilor lui Tăutu realizată în 1494. Într-un articol din 1967, Dumitru Năstase datase „nu fără o anume șovăială” zidirea bisericii de la Bălinești în 1492-1493, iar Ștefan Gorovei plasa începutul zidirii în 1490-1491, ca și Carmen Bogdan, care credea că biserica de la Bălinești a fost zidită odată cu Sfântul Nicolae Domnesc din Iași (1491-1492). Inscripțiile de pe pietrele de mormânt ale fiilor lui Tăutu permit, așadar, să se afirme că biserica de la Bălinești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiilor lui Tăutu permit, așadar, să se afirme că biserica de la Bălinești a fost zidită, așa cum a fost de părere Sorin Ulea înainte de anul 1494. Se poate spune că frescele de la Pătrăuți au fost pictate imediat după ce s-a terminat zidirea bisericii. Deși deteriorate, se pot distinge în altar unele scene ca patimile lui Iisus, Judecata, Mironosițele, etc. În pronaos, s-a păstrat una din capodoperele artei medievale românești, Aflarea Sfintei Cruci, numită și Cavalcada lui Constantin cel Mare. Existența unor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au fost identificate temele iconografice și dispoziția lor: Imnul acatist, Deisis, Judecata de Apoi, Serafimii și heruvimii, vizibili încă în câteva ocnițe mici. O Judecată de Apoi a fost pictată pe fațada de vest a bisericii din Pătrăuți, îndată după zidirea bisericii, temă reluată la Sfântul Gheorghe de la Voroneț, în 1547, la inițiativa mitropolitului Grigore Roșca, vărul după mamă al lui Petru Rareș. Înălțarea Sfintei Cruci și Judecata de Apoi sunt teme care le găsim reflectate în arta europeană. Nu este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmă prin cucerirea acesteia. Două puncte cheie pentru apărarea hotarelor, iar când e vorba de Chilia, s-a realizat și obținerea unor avantaje economice deosebite. Să fie întâmplător faptul că la un an și jumătate de la cucerirea Chiliei, domnul începe zidirea bisericii de la mânăstirea Putna ? Dacă domnul nu ar fi decis scrierea unor manuscrise și înainte de 1473, am putea bănui că nu a putut-o face din pricina boierilor. Dar nouă ni s-a păstrat doar o parte din zestrea de manuscrise
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul dă Bistriței un privilegiu cu scutiri de dări și slujbe, care a fost considerat ca o dovadă a existenței imunității feudale, exact ca în apusul continentului. Merită să fie reținut și faptul că, mai înainte să se fi terminat zidirea Putnei, aici se desfășura deja o activitate culturală intensă, cu ajutorul călugărilor veniți de la Neamț. Ștefan cel Mare nu s-a mulțumit să dea doar bani și să porunceasă călugărilor să copieze unele manuscrise. El ține să ne arate că a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
celui care l-a învins. Deconspirarea funcției pe care o primește imolarea animalului arhetipal va fi regăsită în colindele tip Peștele și mreaja fetei III, , în care peștele agresor o învață pe fecioară ce să facă din trupul lui. Motivul zidirii lumii prin sacrificarea monstrului are în colindele de fecior un echivalent strălucitor. Salvat de la înec de un pește mitic, voinicul va celebra prin el uniunea sacră: „A scăpat cu zile/ Cu mare conteneală/ Pe un pește galben,/ Cu solzii de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în cultura română și cea universală, cu diferența că nu relația de paternitate este aici incriminată. Funcția declanșatoare a firului epic e desigur cea a absenței unei mirese potrivite (VIIIa 1), în dobândirea căreia soarele este supus unor probe ale zidirii (XXV) pe care le îndeplinește (XXVI). Pe lângă incursiunile în sacru, Trei fete surori I (5) și Vidros I(11) derulează subiectul declanșat de funcția I, 3, a plecării de acasă (la cules de flori, la pescuitul unor pești mitici) a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dușmanii Republicei noastre. Că oștile românești nu ne primejduiesc neatârnarea, slobozenia și drepturile câștigate prin revoluție, - chezășie ne sunt Franța, Anglia și America cu mărturiile lor, precum și declarațiile împuterniciților României. Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Fiind încredințați că zidirea vieții noastre nu va fi atinsă de nimeni și că nimic nu primejduiește neatârnarea și slobozeniile, dobândite prin revoluție, noi vă chemăm pe toți spre unire, spre muncă pașnică și liniște, pentru binele și folosul tuturor noroadelor Republicei Democratice Moldovenești
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și eu În biserică, am auzit recomandarea lui pentru această carte. Greu am găsit-o, mi-a Împrumutat-o un creștin. În acea carte ne regăsim, și eu m-am regăsit, multe lucruri minunate veți afla În ea. Ajută la zidirea sufletului... Îmi amintesc clipe frumoase și trăiri de neuitat... În săptămâna Patimilor Domnului Iisus, luând parte la denii ne transforma și pe noi. În toate serile cu slujbele deniilor m-a afectat mult și profund. Chiar de miercuri seară, joi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
scrisă de episcopul Melchisedec, care a adus răspunsuri la multe dintre întrebări. Cu toate că nu s-a păstrat actul de întemeiere a Episcopiei, sunt cunoscute împrejurările care au îndemnat Patriarhia de la Constantinopol să sporească eparhiile Mitropoliei Moldovei cu încă un scaun. Zidirea bisericii de la Huși, după anul 1495, arată că populația crescuse suficient de mult pentru a avea nu numai un așezământ statornic, ci chiar o episcopie, care, puternic favorizată de instituția domniei, va deveni una dintre instituțiile spirituale de frunte ale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
corespunzător, s-au făcut unele modificări: "...am poroncit alcătuirea planului pentru un ospițiu îndemânatic și chibzuit în potrivire cu regulile ospitalicești. Acest plan, săvârșindu-se acum de către arhitectul Kugler, după indicații și povățuiri Protomedicului țării, am poroncit a se începe zidirea cea nouă și a se clădi treptat, conform mijloacelor și cu o combinație să se cuprindă și să se înlocuiască cu vreme încăperile cele vechi, câtu va urma lucrul, ospițiul însă nu va înceta a primi infirmi, după închipuirile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din arhivele țărei, întrebarea rămâne fără răspuns.Mâna fundatoare e nevăzută, ascunsă în întunerecul veacurilor. Știut însă este că cetatea a fost rădicată mult înaintea lui Ștefan cel Mare, poate chiar înaintea lui Alexandru cel Bun. Dar cu cât data zidirei ei e mai îmbrobodită în negura timpurilor, cu atâta ruinele ei sunt astăzi mai interesante, mai atrăgătoare. Aceste misterioase ruine, marture unui trecut de lupte crâncene și de glorie nepieritoare, se profilează și astăzi pe albastrul cerului ac o colosală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
receptare incitante ce ar putea constitui o premisă interdisciplinară utilă în interpretarea mesajului ezoteric al baladei „Monastirea Argeșului”, într-o cheie pe care ne-a sugerat-o celebrul comentariu al lui Mircea Eliade „produs folcloric de tip cosmogonic”, deoarece jerfa zidirii este o imitație omenească a actului primordial al creației Lumilor” . Mănăstirea ctitorită de Neagoe Basarab „pe Argeș în gios” a finalizat o completă întemeiere: voievodală, dinastică și religioasă, atât în sensul instituțional al ortodoxismului isihast de tip palamit, „legiferat” de
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
sălașul cu șapte coline Văd mici stele pealee trecând, Și-n liceul, cu mândru renume, “Miron Costin” noi cântăm din priviri. Din locașul unde nici teii nu mai dorm, Risipiți fără teamă, prin zări mergând, Noi vedem anii grei ai zidirii Răsărind din dragi și înțelepte-ndrumări. Refren Iubite cetitoriu, Biruit-au gândul să ne-apucăm de-această trudă, să dăm lumii la vedere feliul nostru, urmașii marelui cărturar. De unde este începătura cestii școli, carea-a fost mărsul și creșterea ei, care-au
IMNUL LICEULUI TEORETIC MIRON COSTIN – IAȘI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1826]
-
zbătut să obțină aprobările necesare ca să înalțe biserica în localitatea model: autoritățile, ca să-i potolească pe sătenii și așa pe punctul de a se revolta încă o dată, au acceptat. Tata a ales locul cel mai înalt, un loc central, pentru zidirea bisericii. Mai tot timpul, din zori și până la căderea întunericului, era acolo, pe șantierul bisericii, pe care căuta s-o reconstruiască întocmai. Irina era mulțumită: acest gen de „trădare“, truda pentru zidirea sfântă, n-o deranja, mai ales că, de când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
locul cel mai înalt, un loc central, pentru zidirea bisericii. Mai tot timpul, din zori și până la căderea întunericului, era acolo, pe șantierul bisericii, pe care căuta s-o reconstruiască întocmai. Irina era mulțumită: acest gen de „trădare“, truda pentru zidirea sfântă, n-o deranja, mai ales că, de când se ocupa de asta, tata era iar bărbatul acela pe care îl cunoscuse ea, acel bărbat de care se îndrăgostise ea. Fără să mărturisească, tata avea ambiția ca nu cumva să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
clopotele. De aceea nu s-a lăsat și, împreună cu meșterul clopotar, cu meșterul care făurise crucea și cu doi țigani iscusiți la cățăratul pe acoperișuri s-au suit întâi în clopotniță să monteze clopotul, iar mai apoi, sus, pe turla zidirii să fixeze crucea. Era întuneric și tabla aluneca din cauza ploii: nu era o vreme potrivită pentru ce-și propuseseră ei să facă. Și totuși au izbutit. La sfârșit, când lucrarea era încheiată și crucea strălucea dreaptă pe biserică, s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de mir care ne-au botezat și ne-au crescut și ne-au dat această educație divină, să ne facă, să ne aducă în această stare și pe această cale. Deci, vă mulțumim și vă dorim o petrecere plăcută de zidire sufletească pe această parte a țării noastre, dulcea Bucovină. și aici aveți o sfântă icoană pe care să o țineți în casa dumneavoastră și când va fi să vă întâlniți cu fiul dumneavoastră, asigurați-l că din partea noastră, a preoților
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
din perioada austriacă, evidențiază o grijă deosebită pentru carte și bibliotecă în procesul unei instrucții severe, precum și un proces de consolidare continuă a fondurilor, organizate după același model german. Destinul acestei biblioteci din Bucovina a stat tot timpul sub semnul zidirii, al permanentei reîntregiri, dar și al unor vremuri de prăbușire a valorilor și caracterelor. După 1944, în cea de a doua tranziție care i-a marcat dramatic destinul, a avut soarta multor biblioteci din România. Ca urmare a aplicării cu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]