17,675 matches
-
individual ori să participe la discuții din focus grup despre activitățile în care ei se angajează în cadrele lor naturale. Uneori datele nu se refera la un cadru social, ci vizează atitudini și valori individuale. Al treilea context îl reprezintă așezările artificiale. Forma clasica este experimentul. În sfârșit, a patra sursă o reprezintă varietatea largă de date care nu vin de la oameni direct și care sunt denumite artefacte. Acestea sunt urme sau produse pe care indivizii și grupurile le lasă după
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
găsi răspunsul corect la această întrebare vom examina natura, cauzele și consecințele stratificării sociale. În capitolul 4 am argumentat că inegalitatea socială este o trăsătură definitorie a structurii societății. Sociologii folosesc termenul de stratificare referitor la inegalitatea socială structurată. Stratificarea (așezarea oamenilor într-o ierarhie) reprezintă un pattern social sistematic prin care resursele limitate sunt distribuite inegal între membrii unei societăți. În toate societățile cel puțin câteva din resursele limitate sunt distribuite inegal și, datorită acestui lucru, putem spune că în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de ani, toți oamenii au trăit în societăți de vânători și culegători. Cu aproximativ 9.000 de ani în urmă unii oameni din Mesopotamia au început să cultive pământul într-o formă rudimentară și totodată au început să trăiască în așezări permanente. Astfel capacitatea de a produce un surplus a crescut, agricultura a devenit o preocupare comună. Perioada care a început cu circa 5.000 de ani în urmă este uneori denumită "zorii civilizației". Odată cu așezările agricole permanente au apărut elementele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
au început să trăiască în așezări permanente. Astfel capacitatea de a produce un surplus a crescut, agricultura a devenit o preocupare comună. Perioada care a început cu circa 5.000 de ani în urmă este uneori denumită "zorii civilizației". Odată cu așezările agricole permanente au apărut elementele culturii "moderne", așa cum sunt arhitectura monumentală, scrisul și statul (ca formă de guvernământ). Apoi, cu aproximativ 200 de ani în urmă, oamenii au început să folosească mașini ca să producă bunuri, lucru care a marcat începutul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Pentru a tranșa chestiunea priorității istorice, și implicit a dreptului de proprietate funciară asupra Transilvaniei, în favoarea ungurilor, Roesler susține că populația română a migrat la nord de Dunăre, trecând munții în Ardeal, doar în secolul al XIII-lea, mult după așezarea ungurilor în interiorul arcului carpatin. Contra tăioasă, venită din partea istoricilor naționaliști români, nu s-a lăsat prea mult așteptată. În 1884, A.D. Xenopol publică Teoria lui Rösler, în care își propune să demonteză piesă cu piesă eșafodajul argumentativ încropit de istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Haret. În anul 1902-03 au funcționat 1.010 școli de adulți, dintre care 15 în orașe și 995 în sate (Haret, 1903, Anexe, p. 120). O schimbare substanțială se produce cu Legea învățământului primar din 1924, care stipulează obligativitatea tuturor așezărilor de a organiza școli de adulți, pe o durată de minim 4 luni anual în cele rurale, respectiv minim 6 luni anual în cele urbane, cu cel puțin 12 ore de cursuri săptămânal (art. 80). Obligați să frecventeze cursurile de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lingvistică a românității. Influența slavilor, devenită de netăgăduit, este totuși minimalizată. La N.A. Constantinescu (1928), slavii au venit după "închegarea neamului românesc", astfel că efectul lor a rămas superficial. La fel cum coloniștii aduși de Traian au romanizat populația dacă, așezarea slavilor în mijlocul românilor s-a soldat cu "românizarea" acestora din urmă: "poporul român a avut multe legături cu Slavii și a înghițit mulți dintr-înșii, romanizându-i pe toți, cari au rămas între Tisa, Nistru și Dunăre; dar firea poporului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu s-a schimbat" (Constantinescu, 1928, p. 46). Absorbția slavilor devine astfel o constantă a discursului didactic interbelic, fiind sedimentată în memoria națională. Într-unul din manualele cu cel mai pronunțat caracter critic, O. Tafrali (1935) admite că "năvălirea și așezarea Slavilor în Dacia și în Peninsula Balcanică avură drept urmare transformări adânci", cea mai însemnată fiind "contopirea completă a Slavilor cu Daco- Romanii în Dacia" (Tafrali, 1935, p. 78). Pe măsură ce factorul slavic este instalat din ce în ce mai ferm în genetica românității, discursul didactic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românități în șira spinării poporului românesc, de-o parte și de alta a căreia se întind coastele aceleiași ființe naționale (Delavrancea, 192-). Ceea ce face ca geografia să devină din blestem binecuvântare: "poporul nostru prin numărul său, prin rodirea pământului, prin așezarea lui geografică este destinat la un mare rol în istorie" (Floru, 1931, p. 5). Unitatea de destin istoric a neamului românesc, fragmentată sub efectul marilor migrații, se reafirmă odată cu așezarea primelor fundații ale statalității românești: "la mijlocul secolului al XIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
binecuvântare: "poporul nostru prin numărul său, prin rodirea pământului, prin așezarea lui geografică este destinat la un mare rol în istorie" (Floru, 1931, p. 5). Unitatea de destin istoric a neamului românesc, fragmentată sub efectul marilor migrații, se reafirmă odată cu așezarea primelor fundații ale statalității românești: "la mijlocul secolului al XIII-lea, vedem că Românii din toate țările românești trăesc viața lor proprie, cu o limbă formată, cu biserică, în confederații de cnezate, unele cu un voevod, având armamentul lor. Dintre acești
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
considera încheiat primul capitol al socialismului românesc. Începând cu anul viitor, construcția socialismului va inaugura o nouă fază, sub conducerea noului său lider, Nicolae Ceaușescu. 3.4.2. Sistemul educațional Sistemul de învățământ public românesc s-a dezvoltat, începând cu așezarea pilonilor săi de susținere fixați de legea din 1864, pe traiectul ideologic al naționalismului, modelat fiind după tiparul sistemelor educaționale apusene (german, mai apoi francez). Schimbarea de regim desăvârșită în 30 decembrie 1947 avea să scoată învățământul românesc de pe liniile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înțelegere a trecutului românesc. Tranziția paradigmatică reperabilă în rândurile literaturii didactice a fost accelerată prin asumarea oficială de către statul român a responsabilității față de păcatele trecutului (Raportul Wiesel, 2004; Raportul Tismăneanu, 2006). Angajându-se în efortul de clarificare a trecutului în vederea așezării unei noi temelii morale pentru construirea unei societăți inspirate de principiile politice ale democrației liberale, autoritățile statale românești au adoptat norma europeană a "politicii regretului". Toate aceste deplasări, prefaceri și chiar rupturi în gestiunea politică a trecutului românesc, ce pot
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fără vreo pricină anume, ci doar din întâmplare”149, „după ce se așezară în cerc și suspinară o vreme, lăsând deoparte rugile pe care le înălțau la ceruri, începură să vorbească între ele multe și mărunte despre vitregia acelor vremuri.”150 Așezarea în cerc presupune un adevărat ritual, o inițiere pentru care se pregătesc cele șapte participante, numărul simbolizând perfecțiunea. Rugăciunile abandonate sugerează o rupere de elementul sacru și o orientare spre profan; în fața morții, personajele boccaccești nu-și descoperă evlavia sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fără îndoială, din comunicate ori declarații ale medicilor variantă inexplicabilă de vreme ce dr. Vineș declară că transcrie fișe medicale sincrone bolii. Rezultă, încă o dată, că nu vrea să-l contrazică pe D. Cosmănescu care fixase momentul tot ziua, vorbise tot de așezarea poetului pe pat, etc. Fișele doctorului sunt, însă, parțiale ( presa vremii le va numi nici mai mult nici mai puțin decât „anamneză”, ceea ce e mult prea pretențios) iar el le completează pe de o parte cu ceea ce numește mărturiile prietenilor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lor. La fața locului simți, însă, din primul moment că te afli în poezia eminesciană. Casa poetului are deschidere către largul cimitir care se încheie, mai jos, cu biserica Sfântul Ioan (nu e vorba de cea din interiorul zidurilor mănăstirii, așezarea Văratic, sat de călugărițe dar și de mireni, are mai multe biserici). Vă mai amintiți poezia Melancolie: „Bogată în întinderi stă lumea ’n promoroacă / Ce sate și câmpie c’un luciu văl îmbracă;/ Văzduhul scânteează și ca unse cu var
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sânge năvăleau, făcând loc, aproape unei congestionări generale, cu desăvârșire anormală, ce bătea în vioriu. Cum, la un moment dat, se ridicase în picioare, trebui să se așeze din nou pe bancă, părând a fi apucat de amețeală. Era - această așezare - mai mult o cădere de la o înălțime oarecare, ca și când ar fi fost prins de o ankiloză paralitică. Și începu să bolborosească, cuvinte fără șir, și, din ce în ce, deveni mai agitat și mai neliniștit. Trăsăturile feței i se încordară
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
căsaș (cap de familie) are la bază lat. casarius, căsător (tot cu sensul de "cap de familie"), căsătorie, căsătorit s-au format de la un verb latin dispărut, casare, păstrat în italiană, accasare, și în spaniolă, casar. 49 Importanța "casei", a "așezării" în viața omului este ilustrată și de multitudinea de expresii existente în limba română: "om de casă", "a-i fi casa casă și masa masă", "piatra din casă", "casă de veci", "a ține casa (de casă) cuiva", "a ține casă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și o altă intrare pentru celelalte construcții. Așa se explică faptul că termenilor specifici construcției de origine latină casă, poartă, acoperiș, coamă, căprior, li se alătură cuvinte de origine germană oberlicht, gang, schperhet, abzatz, feuerwand, luft, posterholz, staublat. 61 Complexitatea așezărilor sătești trimite la un etimon multiplu, cu semnificații diferite care se completează, de fapt, realizând o descriere a satului originar; astfel, satul este șanț (lat. fossatum), amintind de organizarea de tip "cetate" a locuinței, sau este campament, armată (ngr. φουδδάτλ
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să fie cunoscut de diavol." 227 Apa, în care s-a spălat mortul, se varsă la rădăcina unui copac, într-un loc retras, "pentru ca să nu umble nicio vietate pe locul acela, fiind păcat să se calce cu picioarele" 228. După așezarea în sicriu, i se pune în mâna mortului un ban, pentru a avea cu ce plăti "luntrea" 229 ce-l trece în cealaltă lume obiceiul de a plăti pe cineva ca să-l treacă pe cel mort peste un râu sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vă pierdeți! / N. să fie curat / Și luminat, / Ca de Maica Domnului lăsat!" 257. b. Nunta Ceremonialul nupțial înfățișează, aproape în toate momentele desfășurării, o simbolistică a legăturilor prin roadele pământului: grâul, sarea, cânepa, inul. Astfel, când are loc "încredințarea" ("așezarea", "legătura" sau "logodna"), în Bucovina, cel mai bătrân dintre cei mai "cu vază" dintre oaspeți ascunde inelele tinerilor într-un blid cu grâu, "și anume al feciorului într-o margine de blid, iară pe al fetei în cealaltă margine". Pune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
năzuința cunoașterii. Deschiderea spre universalul din lucruri, dezvăluit de imaginea spațiu-timp, poate fi înfățișată de spirală care semnifică pactul ontologic cu timpul și cu spațiul: Prin "rostirea" cuvântului ritualic, fie că este descânt, cânt sau poveste, și prin "rostuire", ca așezare în rostul timpului și al spațiului, prin intermediul ceremonialului, imaginea-cronotop capătă multiple fețe, sub puterea destinului artistic, devenind o imagine de tip fractal care făurește universul creației: III.2. CATEGORII CRONOMORFE III.2.1. DIHOTOMII OPERAȚIONALE CALENDARUL Veșnica primenire a spațiului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
e curat peste tot pământul. Dar până la cântatul cucoșilor e mare groază; atunci necurățeniile umblă, sunt ceasurile lor..."262 Fie că este așezat la temeliile caselor, pentru statornicie, sau vestește timpul diurn sau nocturn, cocoșul este o pasăre binecuvântată, sfințind așezările omenești: Cucoșul este blagoslovit de Domnul Christos. De nu era cucoșul, nici Domnul Christos n-ar fi înviat. Cucoșul e la casă ca un ceasornic; așa are talent de la Dumnezeu, că știe când e miezul nopții. Zice că el are
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
limba franceză de J. Pecher, Editura Politică, București, 1978. * * *, Linguistique et poétique, Choix et préface de Victor Grigoriev, Notices de Vera Mazo, Traduit du russe par Antoine Garcia, Éditions du Progrès, Moscou, 1981. LUCĂU-DĂNILĂ, Filon/RUSAN, Dumitru, Fundu Moldovei. O așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, , Editura Fundației culturale "Alexandru Bogza", Câmpulung Moldovenesc, 2000. * * *, Lumi fascinante, lumi uimitoare, O călătorie prin cele mai interesante locuri de pe pământ, traducere Sanda Aronescu, Editura Reader´s Digest, 2007. MARCUS, Solomon, Timpul, Editura Albatros, București, 1985
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 204. 51 Gaston Bachelard, Poetica spațiului, traducere de Irina Bădescu, Prefață de Mircea Martin, Editura Paralela 45, București, 2003. v. Cap. Întâi, Casa. De la pivniță la pod. Sensul colibei (pp.35-67). 52 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei. O așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, , Editura Fundației culturale "Alexandru Bogza", Câmpulung Moldovenesc, 2000. v. Arhitectura.Tipuri de locuință.Organizarea interioarelor (pp.322-325). 53 v. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, vol. II, Editura Artemis, București,1994, pp.317-318. 54 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
556. 346 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., p. 64. 347 Ibidem, p. 68. 348 Ibidem, p. 75. 349 Ibidem, p. 76. 350 Ibidem, p. 112. 351 Ibidem, p. 121. 352 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei, O așezare din ținutul Câmpulungului bucovinean, Ed. cit., p. 382. 353 Ibidem, p. 217. 354 Ion Ghinoiu, Obiveiuri populare de peste an, Dicționar, Editura Fundației culturale române, București, 1997, v. Anul nou civil, pp. 9-11. 355 Ibidem, v. Sfântul Vasile, p. 181. 356
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]